Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)

1860-04-21 / nr. 16

62 unde bătrăni cu tineri să împletească cununa îndată ce își desvălește mugurulu său. Atunci apoi nu vomu avea de a ne mai teme că săntemu atomui cei răsipiți a unei pațiuni carii cuprindu numai spațiulu, ci vomu fi convinși că formămu unu întregu, că săntemu și noi pațiune Clujiu 20 Apprilie. n. Arătare despre lucrările din an. 1859 ale c. r. întăritei și reciprocei soțietăți transil­­vane de descaunare pentru grindină și focu, țăâ­­nută în 10 Aprilie an. 1860, subu președința preșidintelui soțietății, a Esselenții Sale Domnului Conte Emericu Micu. Căndu prea onorații membrii ai soțietății ace­­steia acum iară onorează această sală cu pre­­țuita loru pretenție pentru de a lua rațiune de­­spre administrațiunea organeloru institutului susu atinsu, atăt despre aceea de curăndu, cătu și cea de șaisprezece ani, adeca dela înființarea lui, asemenea și despre cea de zece ani, adeca dela cea mai nouă a lui organisare, ne servește spre mare bucurie a ne potea întălni acumu de nou cu attențiunea loru carea neîncetatu totu crește, firește că soțietății acesteea numai cu aseme­­nea metod îi potu reuși dintr'o mledițe neconsideraveră întrecăndu toate surorile ei de asemenea scopu,­­ dar de altu fondament­­se de­­svolta graduatu întruna mai frum­asă plăntă, sub a cărei umbră să afle apărare cei persecutați de loviturile satului, răm­oșu cei apăsați prin greu­­tățile vieții, și așa totu insul dintre ei să poată strănge puterea spre continuarea vieții. Cursul anului trecutu servi institutului ace­­stuia alu patriei noastre totu odată și de o probă nu de o măsură mică. Pentru că căndu de o parte toți romii ai acestui negoțiatu se bucură de bună starea ce creștia văzăndu cu ochii căndu reversu­­rile membriloru carii se 'npărtășiră din îm­­părțirea de premiu din an. tr. care reversări foarte împuținară contribuțiunile pentru assecu­­rețiunea din anii trecuți sosau cu mare numeru: tocmai atunci domneau și răsipirile elementeloru spre stămpărare, cărora triste urmări, își ță­­nea de chiemare soțietatea aceasta, măsură, cătu primirea premiului într'a­șa din an, curg, cu multu fu întrecutu prin cel pen­­tru plătirea de desdaună, mai alesu în ramura asecurațiunei de grindină. Însă prin restul de premiu prin precauțiune susțănutu, și cu ajuto­­riul fondului reservit, se putu susținea echilibrul așa, încătu onorații membrii p'au fostu siliți a simți intriga lovitură a anului de acumu, chiaru nici în cea mai mică măsură, precumu nici pu­­terea de bani a soțietăței încă n'au suferitu. Ramul negociatului soțietăței acesteia de a desdauna pentru grindină, pumeră deodată în am­­bele secte 2029 de membrii cu sumă de prețu ase­­curatu de 1,209,343 ol. 97 cr. Și căndu acestu ramu de a desdauna crescu în proporțiune prețul asecuratu cu anul trecutu cu 145 de membrii, cu 360,327 fl. 92 cr. și pri­­mitul anualu afară de rămasu de premiu 17,127 al. 79 cr. aduși de pe anul 1858, și afară de fon­­dulu reservu 34,326 fl. 14 cr. și așa crescu o sumă de 51,453 fl. 90 cr. care pe cea din anii trecuți o întrecu cu 12,473 fl. pre lăngă aceea și numerul daunațiloru fu mare. În anulu 1858 numai 124 de membrii suferiră daună prin grin­­dină cu desdaunare de 19,262 fl. acum dauna a 326 de membrii deodată cu cățătarea proporțio­nală a chieltueleloru pretinde 35,705 fl. 72 cr. Alu doilea ramu alu întreprinderei noastre, adeca assecurațiunea de desdaunare pentru focu, se apropie cu mai mari pași cătră scopul seu pro­­pusu. Acestu ramu de assecurațiune potu arăta în anul 1858, prelăngă suma de prețu assecuratu 5,785,903 fl. primitu de 65,746 fl. în anul tre­­cutu­lui prețulu asecuratu prin 9,602 de indivizi pă­n la 7,058 fl. 61 cr. și așa primitul de atingătoriu de prețulu assecuratu face 70, 632 odată ol. 64 cr. așa dată crescu prețulu assecuratu cu 1,270,265 fl. iară primitul cu 4,886 cr. Prin foc suferiră daună 154 de membrii, cu 27 mai mulți ca în anul 1858, a cărora desdaunare de odată cu chieltuiala proporțional manipulată sue la 45,791 fl. 55 cr. carea sumă de și întrece binișoru pe cea din anii trecuți, totuși crescu rămasul de premiu străpusu de pe anulu acesta deodată cu re­­serva la 21,191 ol. 88 cr. Să vedem ce înrâurire îmbuburătoare avură acelea în negoțiatulu din anu. 1858, să vedemu că în urma aceluia pe anulu trecutu numai 7,955 ol. se potură străpune, și totuși se poate arăta străpunere pe anulu actualu 11,381 oi. Suma chieltueliloru negoțiatului, carea o poartă proporționalu ramurile diverseloru asse­­curațiuni nu face încă deplinu 20% ca alu pri­­mitiului, așa­dară încă totu mai josu stă de­­cătu cătătarea mărginită prin 'naltulu mini­­steriu. E demnu de însemnare venitul prin interesu, vare din anu în anu totu­l cresce și 'ncurge spre îmbunătățirea fondului de bani alu soțietăți, care se apropie acum cătră 1300 fl. Scopul de folo­­sire comună alu onoratei soțietăți e îndoitu aju­­tatu prin acestu ramu de negoțiatu, căndu o parte din bani, carii potu fi alăturați pe cătra timpu­l îmulțește spre binele sumei reserve, de altă parte a văndu membrii soțietăței întăetate în­­dreptățitoare a se răzima în casa de lipsă spre apărămăntul aceleași, firește ne lipsindule ce­­ruta pază, percentulu plătitu pentru împru­­mutu le servește spre rădicarea interesului loru propriu. În înțălesu cu acestu obiectu nu potemu trece cu tăcerea acea onorătoare încredere, să­­reea fu norocită a se împărtăși direcțiunea so­­țietăței acesteia. Trei consideravere, precumu și corporațiuni morale și mai mulți indivizi pu­­seră din căndu în căndu diverse sume de bani în casa soțietăței pentru căștigarea de interesu provisoralu. Pentru aceea se 'nființă cu rațiune presentă o rubrică nouă supra titula „Depună­­măntu.” Să mai aruncămu o ochire generală spre acea vătătate de avere, care au statu suptu apărămăn­­tulu reciprocu alu soțietăței cu 11,631 de păr­­tași, precumu și spre poterea totală în bani, ce se potu desvolta în privința ei. Suma de prețu într'amăndouă ramurile de assecurațiune 8,265,512 ol. 58 cr. din carii pe la capetul anului 5,073,144 cl. 58 cr. ... 5598,704 cl. 42 pr. care întrecu pe cea din anul trecutu cu 88,000 cl. împlininduse durarea asecu­­rațiunei, veni pe an- 1860. 3,192,268 fl.­­ Total primit spre ac­operirea sumei de prețu assecuratu 123,404 fl. 42 cr. cătră carii alăturănduse încă și prețul obligărei pentru adaosu de premiu, care suplinește capita­­lulu acționare in ramul E.. . de desdaună pentru grăn­­­.EL­ în celu de desdaună pentru focu . 377000 deodată 475,300 cl. sau poterea totală în banii soțietăței Așadară față cu suma prin 11,631 de par­­tași la 8,265,512 fl. în prețu a securatu mai la 600,000 fl. de cauțiune pe ușoru socotită poate mărturisi, că aceasta e aceea soțietate unică, cu a căreea periclitate ce se pote eșca împreună și fundamentul de cauțiune încă ține neintrerupnt pașii paralelu; și așa nu numai pentru princi­­piul ei curatu filantropicu, meritează cea mai mare patronisare, ci și pentru poterea ei ce se poate desvolta, care în casul loviriloru celoru mai străordinare ale elementeloru ce se potu întămpla în masa averei assecurate, în­­tinde un asecuramentu de asia mare gradu, ase­­menea căruia în patria noastră numai ea poate arăta. Ungaria. Protestanții din Ungaria mai ță­­pură decurăndu (în 20 Aprilie n.) o adunare mo­­mentoasă­­ în Debreținu, cu care fuse împreu­­nată și serbarea seculară în onoarea lui Melanc­­honu, consoțul și așa zicăndu măna cea dreaptă a lui Luteru, pentru carele se ținu slujbă în Biserica protestanțiloru de acolo, unde luă parte un poporu pumeresu (pănă în 7­38000 de oa­­meni.) După sfărșitulu slujbei dumnezeești, se căntă poesia lui Vuroșmaru­ „Szozat.” Despre soborul pomenitu din Debreținu, scrie întră altele „Vandegheg.” Cu toate că se era făcutu cunoscutu, cum că ședința se va începe numai la 9 oare (dimineața.) Biserica înse, în care încapu 5000 de oa­­meni, arăta fusă de plipă la 7 oare, în cătu miile de oameni ce veniră mai tărziu, numai în zadaru se îmbulgau ca să mai poată străbate în Biserică. La 9 oare se ivi presidiul, în fruntea căruia sta supl. Superintendinte Dl. Petru Balogu, care fiu salutatu cu unu 61ien plinu de entu­­siasmu, și așa se făcu iarăși liniște. Adu­­narea întreagă avea o față sărbătorească. Preoții și representanții mireni, ce se erau adunatu în­­tr'unu numeru mare din mai multe comune, se ve­­deau a fi pătrunși de zelul și însemnătatea mi­­siunei loru, Superintendintele suplă deschisă adu­­narea prin o rugăciune străbătătoare. Întracestea pășește comisariul c. I. D. Handhe, adresănduse vătră presidiul soborului, în limba maghiară camu cu următoarele cuvinte: „Prea ono­­rată adunare! Conformu cu datorința funcțiunei mele, m așu arătatu și astădată aci, pretinzăndu în puterea legei, numai decătu desfacerea adu­­nărei, sperăndu că provocarea mea astădată, va fi luată în considerațiune mai multu, devăzu cea ce sa făcutu cu ocusiunea adunărei din urmă; iaru în casu, dacă provocarea mea aru rămănea ne­îm­­plinită, atunci prea onoratul presidiu, singuru va avea a răspunde pentru urmări.” Ca răspunsu la astă provocare strigară toți membrii adunării: „meg tagti­c a sk­lest.” (vomu țânea adunarea.) Notariul primariu Dl. Valentinu Cegeasz - Preotu, împărtăși acum o altă amenințare în scrisu trimisă din partea Locou­inței din Oradia mare, cu datul 13 Apr. cătră Superintendintele supt. ca să nu ție adunarea, și că elu în ca­­sul din contră va fi trasu la răspundere strictă. Suverin tendințele supl. țăm­ în urma ateasta o vorbire cătră comisariul c. r. căruia întră al­­tele îi descoperi, cum că țănerea soborului nu atărnă numai dela dănsul, și că chiaru și de aiu eși elu afară din adunare, ședința totu se va țânea regulatu, fără cea mai mică zătignire, și așa totuși va fi mai bine dacă aceea se va țănea în presința sa, care ca capu bisericescu e chiemat a veghia asupra liniștei și a ordinei în ședințele bi­­sericești. „Cu depărtarea mea de aci­­ zice­­ pu voiu oi ce e dreptu responsabilu, însă în­ Gu­­vernu nu căștigă prin aceasta pimica­” țiunei, și să numai vestejească fie cunoscută țim­iloru! și recunoscută înaintea care tuturoru na­­na­­floricea - ---

Next