Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-04-21 / nr. 16
62 unde bătrăni cu tineri să împletească cununa îndată ce își desvălește mugurulu său. Atunci apoi nu vomu avea de a ne mai teme că săntemu atomui cei răsipiți a unei pațiuni carii cuprindu numai spațiulu, ci vomu fi convinși că formămu unu întregu, că săntemu și noi pațiune Clujiu 20 Apprilie. n. Arătare despre lucrările din an. 1859 ale c. r. întăritei și reciprocei soțietăți transilvane de descaunare pentru grindină și focu, țăânută în 10 Aprilie an. 1860, subu președința preșidintelui soțietății, a Esselenții Sale Domnului Conte Emericu Micu. Căndu prea onorații membrii ai soțietății acesteia acum iară onorează această sală cu prețuita loru pretenție pentru de a lua rațiune despre administrațiunea organeloru institutului susu atinsu, atăt despre aceea de curăndu, cătu și cea de șaisprezece ani, adeca dela înființarea lui, asemenea și despre cea de zece ani, adeca dela cea mai nouă a lui organisare, ne servește spre mare bucurie a ne potea întălni acumu de nou cu attențiunea loru carea neîncetatu totu crește, firește că soțietății acesteea numai cu asemenea metod îi potu reuși dintr'o mledițe neconsideraveră întrecăndu toate surorile ei de asemenea scopu, dar de altu fondamentse desvolta graduatu întruna mai frumasă plăntă, sub a cărei umbră să afle apărare cei persecutați de loviturile satului, rămoșu cei apăsați prin greutățile vieții, și așa totu insul dintre ei să poată strănge puterea spre continuarea vieții. Cursul anului trecutu servi institutului acestuia alu patriei noastre totu odată și de o probă nu de o măsură mică. Pentru că căndu de o parte toți romii ai acestui negoțiatu se bucură de bună starea ce creștia văzăndu cu ochii căndu reversurile membriloru carii se 'npărtășiră din împărțirea de premiu din an. tr. care reversări foarte împuținară contribuțiunile pentru assecurețiunea din anii trecuți sosau cu mare numeru: tocmai atunci domneau și răsipirile elementeloru spre stămpărare, cărora triste urmări, își țănea de chiemare soțietatea aceasta, măsură, cătu primirea premiului într'așa din an, curg, cu multu fu întrecutu prin cel pentru plătirea de desdaună, mai alesu în ramura asecurațiunei de grindină. Însă prin restul de premiu prin precauțiune susțănutu, și cu ajutoriul fondului reservit, se putu susținea echilibrul așa, încătu onorații membrii p'au fostu siliți a simți intriga lovitură a anului de acumu, chiaru nici în cea mai mică măsură, precumu nici puterea de bani a soțietăței încă n'au suferitu. Ramul negociatului soțietăței acesteia de a desdauna pentru grindină, pumeră deodată în ambele secte 2029 de membrii cu sumă de prețu asecuratu de 1,209,343 ol. 97 cr. Și căndu acestu ramu de a desdauna crescu în proporțiune prețul asecuratu cu anul trecutu cu 145 de membrii, cu 360,327 fl. 92 cr. și primitul anualu afară de rămasu de premiu 17,127 al. 79 cr. aduși de pe anul 1858, și afară de fondulu reservu 34,326 fl. 14 cr. și așa crescu o sumă de 51,453 fl. 90 cr. care pe cea din anii trecuți o întrecu cu 12,473 fl. pre lăngă aceea și numerul daunațiloru fu mare. În anulu 1858 numai 124 de membrii suferiră daună prin grindină cu desdaunare de 19,262 fl. acum dauna a 326 de membrii deodată cu cățătarea proporțională a chieltueleloru pretinde 35,705 fl. 72 cr. Alu doilea ramu alu întreprinderei noastre, adeca assecurațiunea de desdaunare pentru focu, se apropie cu mai mari pași cătră scopul seu propusu. Acestu ramu de assecurațiune potu arăta în anul 1858, prelăngă suma de prețu assecuratu 5,785,903 fl. primitu de 65,746 fl. în anul trecutului prețulu asecuratu prin 9,602 de indivizi păn la 7,058 fl. 61 cr. și așa primitul de atingătoriu de prețulu assecuratu face 70, 632 odată ol. 64 cr. așa dată crescu prețulu assecuratu cu 1,270,265 fl. iară primitul cu 4,886 cr. Prin foc suferiră daună 154 de membrii, cu 27 mai mulți ca în anul 1858, a cărora desdaunare de odată cu chieltuiala proporțional manipulată sue la 45,791 fl. 55 cr. carea sumă de și întrece binișoru pe cea din anii trecuți, totuși crescu rămasul de premiu străpusu de pe anulu acesta deodată cu reserva la 21,191 ol. 88 cr. Să vedem ce înrâurire îmbuburătoare avură acelea în negoțiatulu din anu. 1858, să vedemu că în urma aceluia pe anulu trecutu numai 7,955 ol. se potură străpune, și totuși se poate arăta străpunere pe anulu actualu 11,381 oi. Suma chieltueliloru negoțiatului, carea o poartă proporționalu ramurile diverseloru assecurațiuni nu face încă deplinu 20% ca alu primitiului, așadară încă totu mai josu stă decătu cătătarea mărginită prin 'naltulu ministeriu. E demnu de însemnare venitul prin interesu, vare din anu în anu totul cresce și 'ncurge spre îmbunătățirea fondului de bani alu soțietăți, care se apropie acum cătră 1300 fl. Scopul de folosire comună alu onoratei soțietăți e îndoitu ajutatu prin acestu ramu de negoțiatu, căndu o parte din bani, carii potu fi alăturați pe cătra timpul îmulțește spre binele sumei reserve, de altă parte a văndu membrii soțietăței întăetate îndreptățitoare a se răzima în casa de lipsă spre apărămăntul aceleași, firește ne lipsindule ceruta pază, percentulu plătitu pentru împrumutu le servește spre rădicarea interesului loru propriu. În înțălesu cu acestu obiectu nu potemu trece cu tăcerea acea onorătoare încredere, săreea fu norocită a se împărtăși direcțiunea soțietăței acesteia. Trei consideravere, precumu și corporațiuni morale și mai mulți indivizi puseră din căndu în căndu diverse sume de bani în casa soțietăței pentru căștigarea de interesu provisoralu. Pentru aceea se 'nființă cu rațiune presentă o rubrică nouă supra titula „Depunămăntu.” Să mai aruncămu o ochire generală spre acea vătătate de avere, care au statu suptu apărămăntulu reciprocu alu soțietăței cu 11,631 de părtași, precumu și spre poterea totală în bani, ce se potu desvolta în privința ei. Suma de prețu într'amăndouă ramurile de assecurațiune 8,265,512 ol. 58 cr. din carii pe la capetul anului 5,073,144 cl. 58 cr. ... 5598,704 cl. 42 pr. care întrecu pe cea din anul trecutu cu 88,000 cl. împlininduse durarea asecurațiunei, veni pe an- 1860. 3,192,268 fl. Total primit spre acoperirea sumei de prețu assecuratu 123,404 fl. 42 cr. cătră carii alăturănduse încă și prețul obligărei pentru adaosu de premiu, care suplinește capitalulu acționare in ramul E.. . de desdaună pentru grăn.EL în celu de desdaună pentru focu . 377000 deodată 475,300 cl. sau poterea totală în banii soțietăței Așadară față cu suma prin 11,631 de partași la 8,265,512 fl. în prețu a securatu mai la 600,000 fl. de cauțiune pe ușoru socotită poate mărturisi, că aceasta e aceea soțietate unică, cu a căreea periclitate ce se pote eșca împreună și fundamentul de cauțiune încă ține neintrerupnt pașii paralelu; și așa nu numai pentru principiul ei curatu filantropicu, meritează cea mai mare patronisare, ci și pentru poterea ei ce se poate desvolta, care în casul loviriloru celoru mai străordinare ale elementeloru ce se potu întămpla în masa averei assecurate, întinde un asecuramentu de asia mare gradu, asemenea căruia în patria noastră numai ea poate arăta. Ungaria. Protestanții din Ungaria mai țăpură decurăndu (în 20 Aprilie n.) o adunare momentoasă în Debreținu, cu care fuse împreunată și serbarea seculară în onoarea lui Melanchonu, consoțul și așa zicăndu măna cea dreaptă a lui Luteru, pentru carele se ținu slujbă în Biserica protestanțiloru de acolo, unde luă parte un poporu pumeresu (pănă în 738000 de oameni.) După sfărșitulu slujbei dumnezeești, se căntă poesia lui Vuroșmaru „Szozat.” Despre soborul pomenitu din Debreținu, scrie întră altele „Vandegheg.” Cu toate că se era făcutu cunoscutu, cum că ședința se va începe numai la 9 oare (dimineața.) Biserica înse, în care încapu 5000 de oameni, arăta fusă de plipă la 7 oare, în cătu miile de oameni ce veniră mai tărziu, numai în zadaru se îmbulgau ca să mai poată străbate în Biserică. La 9 oare se ivi presidiul, în fruntea căruia sta supl. Superintendinte Dl. Petru Balogu, care fiu salutatu cu unu 61ien plinu de entusiasmu, și așa se făcu iarăși liniște. Adunarea întreagă avea o față sărbătorească. Preoții și representanții mireni, ce se erau adunatu într'unu numeru mare din mai multe comune, se vedeau a fi pătrunși de zelul și însemnătatea misiunei loru, Superintendintele suplă deschisă adunarea prin o rugăciune străbătătoare. Întracestea pășește comisariul c. I. D. Handhe, adresănduse vătră presidiul soborului, în limba maghiară camu cu următoarele cuvinte: „Prea onorată adunare! Conformu cu datorința funcțiunei mele, m așu arătatu și astădată aci, pretinzăndu în puterea legei, numai decătu desfacerea adunărei, sperăndu că provocarea mea astădată, va fi luată în considerațiune mai multu, devăzu cea ce sa făcutu cu ocusiunea adunărei din urmă; iaru în casu, dacă provocarea mea aru rămănea neîmplinită, atunci prea onoratul presidiu, singuru va avea a răspunde pentru urmări.” Ca răspunsu la astă provocare strigară toți membrii adunării: „meg tagtic a sklest.” (vomu țânea adunarea.) Notariul primariu Dl. Valentinu Cegeasz - Preotu, împărtăși acum o altă amenințare în scrisu trimisă din partea Locouinței din Oradia mare, cu datul 13 Apr. cătră Superintendintele supt. ca să nu ție adunarea, și că elu în casul din contră va fi trasu la răspundere strictă. Suverin tendințele supl. țăm în urma ateasta o vorbire cătră comisariul c. r. căruia întră altele îi descoperi, cum că țănerea soborului nu atărnă numai dela dănsul, și că chiaru și de aiu eși elu afară din adunare, ședința totu se va țânea regulatu, fără cea mai mică zătignire, și așa totuși va fi mai bine dacă aceea se va țănea în presința sa, care ca capu bisericescu e chiemat a veghia asupra liniștei și a ordinei în ședințele bisericești. „Cu depărtarea mea de aci zice pu voiu oi ce e dreptu responsabilu, însă în Guvernu nu căștigă prin aceasta pimica” țiunei, și să numai vestejească fie cunoscută țimiloru! și recunoscută înaintea care tuturoru nanafloricea - ---