Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-04-21 / nr. 16
62 La acestea erupsă din mijlocul adunărei un sunetu zgomotosu, cu cuvintele: „Adunarea noastră e o adunare legiuită, ea, e boința tuturora, de aceea pri se potu trage la răspundere numai unele persoane, căci noi luămu cu toții - in sogroge - responsabilitatea asupra noastră, la care strigară mai mulții: „Megis naluncegte” Comisariul c. r. se declară după acestea, vă e însărcinatu a ei față la ședința întreagă, descoperindusă, cum că sperează, a nu se întămpla nimica, ce aru potea vătăma onoarea dregătoriei sale, și așa se începu ședința. Sau cetitu ziuariul deputațiunei ce a fostu la Viena, și emiseule mministeriale din 10 Ian. și 5 Fevr. a. c. Presidiul își esprimă durerea sa pentru starea cea apăsată la care au devenitu Biserica protestantă sperează însă zice în urma emiseloru acelora; dela grația Mastății Sale, și e convinsu, cum că Maestatea Sa va deslega chestiunea protestanțiloru că tu mai îngrabu, prelăagă lăsarea drepturiloru loru celoru vechi. Apoi sau alesu un comitetu permanentu stătătoriu din 6 membrii, care comitetu avea preveghia asupra trebilor bisericești, și căruia au a se așterne toate lucrurile spre aprobațiune. Pentru casul dacă vreunul dintre aceștia membrii aru fi împiedecatu cumva de ași împlini joncțiunea sa, sau mai denumitu încă alți șeasă membrii, dintre carii să se poată întregi comitetul în casa de lipsă. Otărârea aceasta se împărtășește tuturoru superintendințeloru. Mai departe sauotărâtu a se țâanea o altă adunare în 6 Augustu. a. c. Corespondintele lui „Vand” arată apoi la sfărșitulu corespondinței sale convorbia și colegialitatea ce se află azi între deosebitele confesiuni, arată anumitu, că mai multe comune catolice au alesu representanți, și iau trimisu la soborul protestanțiloru din Debreținu, ba ce e mai însemnatu, comuna Chirali- Doroț, aou trimesu unu deputatu de confesiunea mosaică. Generalul de artilerie Benedec, primindu cărma țării, în Ungaria, și făcănd aceasta cunoscut lăcuitoriloru de acolo, prin o publicăciune, după ce descopere într'aceea prea 'nalta voință a Maestății Sale, apoi zice: „Ca un soldatu vechiu necondiționatu credinciosu al Împăratului, și suditu, și ca aiu părei acesteea, din toate poterile și cu totu devotămăntul me voiu sili a împlini consciențiosu tendințele cele binevoitoare ale prea Înaltului nostru Monarhu. Eu contezt la ajutorința datorinței credincioase a tuturoru autoritățiloru bisericești și mirenești, precum și la conlucrarea cea loială și numai puțănu credincioasă a poncrăciunei de toate clasele. Organisarea administrațiunei și a representațiunei de țară, prea 'naltu ordinară, spre grabnica și folositoarea desvoltare pretinde temeiulu încrederei și a ordinei publice. De aceea eu, în interesul țoarii și în legătură strănsă cu datorința mea, voiu păși cu totă resoluțiunea conșciinței mele cei curate, și a voinței ceii vărtoase, în contra fieștecărei turburări de spirite, prin anunțări publice neautorizate fie de orice feliu, și în contra fieștecărei demonstrațiuni și fieștecărei turburări a ordinei leiiuite. Cu considință întimpinătoare contezu la conlucrarea fiește cărui bărbatu de omenie, spre folosul și prosperarea iubitei mele patrii și pentru întreaga Monarhiă împărătească. Doupă Gazeta Vienesă, la împrumuturu de statu deschisu de curăndu se află aproape la 20,000 A îmtămplări de zi de subscridenți, iar suma subscrisă face?6,177,800.Pentru cea mai bună descriere biografică a Contelui Seceni, sau destinatu un premiu de 100 de galbini. ”Duapă o corespondință din „Vand.” împărtășită din Ungaria în 22 Aprilie, se află 138 de comune protestante cu 281,250 suculete, care au primitu patenta împărătească; iaru pentru autonomie (comune care n'au vrutu a primi patenta) se mai află 328 de comune, cu 493,396 de solete. ” Contele Emericu Seceni, nepotu alu Contelui răposatu decurăndu, e denumitu de Solu în Neapolu. ”. R. Pigar” spune, că în ziua în care sau transferatu mobiliile Contelui Seceni din casa zmintiților din Dăbling (în care a lăcuit) la Pesta, sau aflatu în lăciița unei mese unal doilea pistol umplutu cu gloanțe, și acesta sau aflatu chiaru căndu au postu de față și fii răposatului Conte, Bela și Odun, dinpreună cu Dr. Gorghen (proprietatiulu casei.) * În Ungaria au căzutu ghiață și pănă acuma în două etare, (în comitatul Beseș.) ”dl. Coz.” produce o provocare în favoarea unei colecțiuni pe sama teatrului ungurescu din Clujiu, proecăndu deodată ca să se provoace la acest ofertu și comunele de prin prejuru. Totu în același Nru aflămu, că colecta sau și începutu, în fruntea cărea e subscrisu Contele Micu cu 5000 oi. Totu același jurnalu în Nrul 35 arată, că în Biserica rom. cat. din Clujiu sau țânutu părăstasu pentru Coptele Seceni, la care au asistatu lăngă Abatele rești- 30 de Preoți, și parohul localu St. Ched- La solenitatea aceasta au luatu parte așa zi văndu toată inteligința maghiară din Transilvania, pănă și cea de prin ținuturile cele mai îndepărtate, și anumitu din: Cicu, Trei scaune, Silaghi, Maroș și Udvarheli, și de prin toate comitatele, îmbrăcată în costum naționalu și cu sabii învălite în negru, numeru mare din clasa cea mai cultă a națiunei maghiare nu sau mai adunatu încă în Clujiu zice „C. C.” în deceniulu acesta. ”După conscrierea ce sau făcutu mai în urmă în Ungaria, se află acolo 7,374,574 de oi. Principatele dunărene. București, 1 Aprile. Începem cronica din întru printr'o faptă cam rară în adevăru în istoria administrației noastre, rară în resultatele ei, dar, care va lăsa niște urme neșterse, niște suvenire triste, în inimile tuturoru aceloru funcționari, cari'și facu o plăcere, sau împlinescu o datorie de obiceiu, jefuindu fondurile statului. Această faptă o aflămu în Monitorulu Moldavii, și este, degradarea colonelului moldoveanu Dimitrie Fote care, în timpulu comandării reghimentului de gendarmi, a datu d'o parte, din sumele ce 'i s'a fostu încredințatu pentru susținerea regimentului său, o sumuliță trecută de 450 mii lei. Această însemnată și rea faptă a numitului colonel, n'a rămasu fără resultatele ce merita, căci doveditu odată, prin judecata unei comisiuni militare la care a fostu supusu, și a priimitu fără întărziere pedeapsa cuvenită. Ordonanța domnească de degradare s'a și essecutatu la 19 Marte trecutu, în piața palatului din Iași, de către însuși generalulu Milicescu în presința trupeloru aflate acolo, iaru colosala datorie a degradatului s'a asiguratu în starea lui sechestrată de guvernu. Atâtu avemu a anunța astăzi din întrulu țării. a Națion.” Italia. Revoluțiunea din Sicilia care sau estinsu cam vestește o depeșă telegrafică mai nouă aru fi acuma cătră sfărșitu. Răsculații se zice că aru fi goniți de cătră trupele regești și saru fi așezat lăngă Carini, unde însă fiind luați împrejur o parte sau răsipitu, iaru cei ce au rămasu pe loc sau predat, și așa în Sicilia ar domni astăzi iarăși liniște. Dealmintrelea știrile ce au sositu din Sicilia dela emiierea revoluțiunei încoace au fostu necurmatu foarte contraste. Jurnalele neapolitane au scrisu totu mereu, cum că revoluțiunea e apăsată, și că în întreaga insulă domnnește liniște și pace, pe căndu știrile din Genua, sunau cu totul primintrelea, și arătau pe zi ce mergea creșterea și estinderea revoluțiunei. La care să mai știe dacă omul crede? Se scrie că în Trapanti au fraterisatu trupele cu poporul, și vă aru fi ocolitu cetatea Palermo (capitala Siciliei) ca la 30,000 de insurghenți. Cum că revoluțiunea din Sicila, pre lăngă toate știrile cele împăciuitoare încă nu va lua așa curăndu sfărșitulu seu, se pare și de acolo, căci după o depeșă datată din Turinu în 23 Aprilie, în Sardinia cerculează o listă de subscripțiune, cu scopu, ca să se adune și întinză ajutoriu răsculațiloru din Sicilia. Se înțălege de sine vă revoluțiunea din Sicilia nu saru fi pututu extinde dacă n'aru fi fostu sprijinită din capul locului de cătră Sardinia. În casa representanțiloru, din Turin, au adusu înnainte representantele Bartani, în ședința din 14 Apr. chestiunea Siciliei, în care acesta întreabă, dacă guvernul au făcutu cele de lipsă în favoarea Siciliei, și zice: „Săntu douesprezece zile, de căndu se luptă Sicilia lăngă libertate și causa Italiei; douăsprezece zile săntu tocmai și de căndu e adunatu parlamentul italu, și pănă acuma nu sau făcutu nici o singură întrebare, nici unu sănguru cuvăntu, centru frații nostrii din Sicilia, așa neamu făcutu poi de egoiști?” faptă săvârșită. Întreabă mai departe, dacă guvernulu au făcutu ceva în favoarea omeniriei, și dacă au trimesu vreo pregată spre scutul celoru ce voru avea trebuință a văuta scăpare în casa de lipsă. După cumu se aude din Neapolea sau esilatu afară toată tinerimea studioasă ce nau postu din orașiu. Franția. Considerăndu știrile ce cerculează pentru răperea unui congresu, și respective încă după cum sa proedatu Franța - spre revisiunea tractateloru din an. 1815 - și nimicu altă, se pare că aceasta va rămănea și astădată numai vorbă. Despre alianța între Franția și Anglia încă cerculară de unui timpu încoace felurite versiuni: aci se părea că Anglia ar fi gata a mișca toate pietrile în contra Franției și a privi cu ochi foarte răi anecsarea Savoei lăngă Franția și prin urmare extinderea teritoriului ei, adeară și că alianța între aceste două poteri e încheiată multu mai strănsu laolaltă decătu ca să se poată rupe numai așa ușoru în împregiurările de față. Cel cuțain știrile din Parisu din 26 Aprilie sună întracolo, cum că relăciunile întră ambele poteri apusene, au începutu a lua iarăși o față prietenească. Contele Persini sau reptoreu de curăndu dela Parisu la Londona, și acesta încă e un semnu, cum că alianța între guvernele numite nu e amenințată nice ca cătu; ba chiaru și causa Savoei încă se va privi după cumu se aude că tu că tu se poate de curăndu ca Despre opiniunia publică ce domnește astăzi în Franția, scriu mai multe jurnale englese, într'un modu mai favoritoriu Un asemenea depărtișoru, și e așa zicăndu generală, pentru după cum Deputatul. „Monn. Postu” întră altele scrie: 11