Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)

1860-05-05 / nr. 18

jumătate de an 2. al. 10 cr. Pentru celelalte părți ale Transilvaniei o si bnu 7. maiu., luoo. și peuntru provinciele din Monarhiă pe un an 5. fl. 25 cr. iar pe o jumătate de anu 2. al. 62 cr. Pentru princ. și țeri străine pe anu 93. 45 cr. pe 7, an 4 fl. 72 cr. v. a. Inseratele se plătescu penru întâiea oră cu 7. cr. șirul cu ditere mici, pentru a doua oră cu 5% cr. și pentru a repețire cu 37% cr. telegriaful are odată pe senm semănă Jcoia. Prenumențiunea se face în Sibiiu la espeditura foiei; pe aseară la C. R. poște, cubani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. fiul prenumerației pentru Siiiu este pe an 4.fl.20cr.va.ear pe MSIONA ACNULU VII. 18. 2 Moarș Austriană. Sibiiu %j. Paiu. Besselenția Sa încarnu prea su. P.Episcopu Andreiu Baron de Șatuna, va pleca măne dimineață cu ajutoriul lui Deeu la Viena, însoțitu de Protosingelulu Seu - Prea Cinstia Sa P. N. Popea, unde precumu știpu din Nrii trecuți e poetitu de cătră Maestatea Sa a. r. Apostolică ca Consiliariu imperialu, spre a lua parte la Consiliul imp. înmulțitu de acolo. Fie ca înnalta provedință să lu poarte pretutindeni în pace și sănătoșu, spre bucuria și săngăerea noastră a tuturora. „Mandegheg,” produse dearăndul caracteristica Consiliariloru imperiali, pentru fiitoriulu Consiliu imp. înmulțitu. Noi imitămu aoi din acelu jurnalu pentru îngustimea spațiului numai descrierea acestoru doi Consiliari imperiali, a Dlui Andreiu de Mocioni, pentru Bănatul timișanu, și a Dlui Baronu de Petrino, pentru Bucovina. Andreiu de Moconi, e ua bărbat de o astreliu de natură fină, care știe simți și combina, și care pentru resultatulu și onorea problemei e recomandat din destul. Dănsul, cunoscut cu împrejurările poporăciunei romăne a acestei provinții și plin de amoarea patriei, va avea o pasiune prin misiunea sa cea înnaltă, a aduce la prea 'nalta cunoștință lipsele și dorințele poporului romănu, și a rădica cu tărie cuvăntu pentru interesele aceluia. Viața sa de mai nainte au fostu aceasta. Înpainte de timpulu antimarțialu au servitu Andreiu de Mocioni ca jude primariu de scaunu în Comitatul Torontalului, și sau țanutu totdeauna de partida conservativă, după cumu lau nolatu și timpul revolețiunei. Întră cei ce sprijineau patria pe partea împărătească, și carii la îndemnul comandantelui din Bucovina în an. 1848 au formatu un comitetu împărătescu, sau numeratu și Andreiu Mocioni și fratele seu Petru. Dupaă ce sau slobozit cetatea (Timișorei) din starea de asedie, sau chematu Andreiu de Mocioni de cătră guvern la Viena, pe cănd fratele seu Pegru fuse poftitu acolo încă înnainte de împresurarea cetăței ca bărbatu de încredere din partea romăniloru bănățeni, și sau denumitu de comisariu supremu distriktualu pentru comitatele Timișului, Torontalului și a Crașovei și au portatu dregătoria aceasta, pănă la întroducerea administrațiunei c. r. de șai nainte. După comisaripreloru distribtuale supreme, încetarea sau denumitu Mociopi de președintele comisiunei provințiale de contribuțiune pentru aceași provinție, de care dregătorie însă apoi după moartea tătănescu sau lăsatu, spre a lua administrarea moșiiloru sale celoru mari. Denumirea Dlui de Mocioni de Consiliariu imperialu, au produsu sensațiune nu numai întră romănii din Bănatu, ci și în cei din Ungaria și Transilvania, înaintea cărora dănsul ca nogabilitate stă în mare vază, de unde se judecă, că representeațiunea fortuna e vpu es potea învrede șei bine pimăriui, ca uvnrului. de Mocioni Despre D. Baronu de Petrina, adăsu acestea: Nicolae Apostole Baronul de Petrino, denumitu pentru antica aceasta (Bukovina) de Consiliariu imp. cuprinde o posițiune însemnată întră proprietarii Bucovinei. Se trage de familie din Albania, de unde au venitu la Bucovina cu ovasiunea luptei cei dintăiu pentru eliberarea Greciei, și se făcu lăcuitoriu aci prin cumpărarea moșiei Vascoți. Împăratul Ferdinand I, sau rădicatu la rangu de Baronu. Elu puse iubitu și stimatu de toți căți îlu cunoscură mai de aproape, își estinse totu mai Vrărtosu cercul seu de activitate, și au luatu parte deosebită la toate păzuințele ce sau făcutu în an. 1849 pentru declararea Bucovinei ca țară de coroană de sine stătătoare. Fondarea reuniunei pentru cultura patriei, înființarea Bibliotecei provințiale, deslegarea chestiunei cei foarte încurcate pentru desdaunarea de moșii și alte mai multe, au de a mulțămi multu activităței sale cei energioase și circumspecte, și încrederea lui cea generală ce a avuto cu toată ocasiunea, îlu va petrece și aci în acestu postu nou. Sibiiu 7, Maiu. Eri se ținu slujbă umnezească în Biserica rom. catol. și cea refor Luptu slujba dumnezească se afla rămată de aci, pentru suflele celoru doi upngturi mari răposați: Contele St. Seceni și Baronulu S.Lojica. În Biserica rom. vat. se rădică un catpfal cu mărețu, decoratu și Illuminatu prin luminări numeroase. Iață toți Ungurii din Sibiiu amu potea zice pănă la unul, și alți mai mulți de prin prețuru, prevămu și o mulțime numeroasă din toate paționalitățile și confesiunile. Între cei ce au luatu parte la această selenitate au fostu de față și Serenitatea Sa Principele de Lihtenstain și Seren. La Princesa. După sevârșirea slujbei dumnezeești în Biserica 1. cat. se începu apoi slujba dumnezescă în cea reformată, unde asemenea se rădică unu Sastgum dologhis, iar păreții se traseră în negru. Parohul localu S. Bodroghi, țănu o cuvăntare în limba ungurească amăsurată serbătoarei. Cu sfărștulu slujbei se căntă poesia lui Vourușmart: „Varadnac gendiletenti legg nive on mastagi” Biserica rusă îndesuită de mulțime, întămplări de zi. Apglia se consumă căte 30 milioane punți de tăbacu, fără de a numera aci cantitățile ce întră în țară pe ouriști de bărbați carii iau în socoteală tăbacul, 90 de fabricanți și 1569 de boltițe pentru vănzare în În întreagă să află asemenea bolte 252,048. Apglia În Franția se consumă încă și mai mult tăbac de cătui în Anglia. Hamburtul fumează pe zi 40,000 bucăți de țigări, 10,000 de persoane lucră în fabrici și producu pe anu 150 milioane bucăți. În Depemarea, vinul tunți de tăsa cu pe an pe clește care capu, și în Belgia însă și mai multu. În Așeriba se consumă pe totu anulu ca la 20 șilioape toane de tăbacu. c Din Zinariul din Pesta aflămu, că comuna bisericească gr. orientală din Pesta, au deruitu 1000 el. v. a. pentru casa Academiei unturești de acolo, și 1000 al. v. a. pentru fondațiunea aceeaași academii. Din o scrisoare privată au lăma că a mai dăruitu încă 1000 d. pentru spitalulu prunciloru. ) * „andegeg,” scrie că s'aru fi încunoștințatu din izvoru siguru cum că Contele Georgiu Aponi, a'au primitu postul de Consiliariu imperialu. Totu aceasta se zice și despre Contele Ioan Barcoți. „ princinatele dunărene. București, 20 Aprilie. A gătu în ședința de la 18 Aprile, câtu și în cea dela 19, Camera s'a ocupatu de una din deeplunile cele șui .7 și mai lăudabile totu fodată. A frosu vorba, despre tânhăriele ce se săvărșescu pe toată ziua 'n țară, și despre măsurile neapărate pentru stârpirea astui mare rău. Mulți D-ni deputați 'și au implinitu misiunea Dlor cu o stăruință și 'ntr'unu modu demnu de cemarea Dlor. Au declaratu francu, că tâlharii în locu d'a înceta, din contra crescu din zi în zi șai muri, și au stăruigu pe lăngă guvernu, a oacio totu ce 'ie posibile pentru încetarea loru. Guvernulu a promisu, și așteptămu împlinirea astei dagoare promisiune. Cu această ocasiune, nu putemu tăcea d'a esprima mulțumirea noastră cea mai vie, pentru frumoasa discuțiune parlamentară ținută în privința astei chestiune de viață a țerii; aplaudămu și o recomandămu la serioasa atențiune a guvernului; și mai adăogămu, pentru solința Dlui Ministru din întru, că chiaru de aru voi cineva, să'și apere viața și averea, p'are cu ce, pentru că n'are arme; și n'are arme pentru că portulu loru încă pu e liber pe d'o parte, iaru pe de alta, pentru că chiaru comerțiulu loru ca și alu prafului de pușcă, se face cu o anevoință destulu de mare. Vedemu o mulțime de proiecte prezintinduse Camerei, proiecte pentru atătea milioane a se da Dlui Ministru de resbelu, proiecte pentru adăogire de soldatu și munițiuni de resbelu, pentru ce toate astea? Care este interesulu? Dar De vreme ce nu putemu estermina o mână de tâlhari ce nu ne lasă să trăimu! Cu cătu daru, vedemu aceste proiecte, și declarănduse totu d'odată și de urgente, cu atătu mai multu avemu dreptulu a cere fapte, și încetarea răului de care suferim. Copsumu de tăbacu. În Se află în London 125 detaiuri. *) Oare cea datu comuna bisericească gr. or, din Peștia la biserica catedrală din Sibiiu, pentru care după cumu știmu au fosturagată chiaru din partea Episcopiei de ac. R.