Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-09-26 / nr. 90
302 Regele Apostolic« alu Ungariei, Boemiei, Galitiei, și Lodomeriei; Regele Lombardiei, Veneției si Iliriei; Archiducele Austriei ; Marele Principe alu Transsilvaniei si Cornițele Secuiloru s. c. I. — s. c. i. facemu prin acesta descrie sî cunoscutu: Representantii iubitului Nonstru mare Principalu alu Transsilvaniei conchiamati prin regesculu Nostru rescriptu din 21 Aprilie 1863 pre 1 Iuliu alu acelui anu in liber’a Nóstra cetate regésca Sabiiu sî adunați acolo in dieta. Ne au substernulu pe cale constitutiunale unu articulu de lege privitoru la efeptuirea egalei indreptatîri a natîunei romane si a confessiuniloru ei pre lângă prea umilit’a loru rogaminte depusa in representatîunea loru din . . . pentru ca sa damu acestui articulu pregratiós’a Nóstra asceptare, confirmare sî sancțiune. Acésta prea umilita rogaminte a credinciosiloru Noastri representanti ai iubitului Nostru mare Principatu alu Transsilvaniei adunați in dieta priiminduo Noi cu complacere, damu articulului de lege trecutu mai susu intru totu cuprinsulu lui, cesaro-regesc’a si domnesc’a Nóstra asceptare, confirmare si sancțiune, eara pe memorații credincioși representanti ai acelei tiebii asiguramu, cum ca acestu articulu petrecutu prin acést’a in cartea de legi a marelui Principatu alu Transsilvaniei lu vomu observă atâtu Noi înșine, câtu sî vomu face că sa fiu observatu prin toti credincioșii Noștri, intocma precumu Noi pe acelasiu in poterea acestui documentu alu Nostru de acumulu asceptamu, reclificamu, incuviintiamu sî confirmamu. Datu-s’a............. La 3 din articululu I. se observa, ca in testulu germanu si românu au remasu cuventulu „patru“ afara. Pre8iedintele anuncia dietei, ca la ordinea dîtei e deocamdată testulu articului 1 de lege venitu de susu,dupa aceea reportulu comitetului. Branu de Lemény. Au vediutu cu câta bucuria s’au umplutu animele tuturoru, cându s’au cititu articululu de lege venitu de susu, vediendu, ca nu se au facutu nici o schimbare esențiala intr’ensulu, ba din contra se au facutu unele modificări inlelepte mutendu se cuventulu „canonice“ de astă incâtu scólele, care nu au de a face cu astediemintele canonice, nu suntu aduse cu aceste in legătură strinsa după cumu erau după formularea făcută de dieta. Asemenea afla, că si la 6 nu s’au facutu schimbare esențiala, caci déca se dice odata tóte legile tierei se subintielegu si patentele si si tóte celelalte cuprinse in §ulu formulatii de dieta, după cumu se au fostu asternutu Maiestatei Sele. Afla destula multiumire cu schimbarea făcută de susu, dar după ce s’au fostu datu comitetului in urm’a regulamentului prov. dietalu spre pertractare, si după ce vede ca elaboratulu comitetului e congrasuitoriu intru tóte cu formularea venita de susu, partinesce formularea comitetului. Pressedintele. La ordinea dîlei e numai articululu de lege după cum a venitu dela Maiest. Searsi numai după aceea vine la desbatere reportulu comitetului (o voce : Schön!) Branu de Lemény bine, asta dar remânu pre lânga proiectulu comitetulu, si asta dori numai, ca in § 3 din testulu ungurescu , cuventulu „negy“ fiinduca in testulu romanu sî germanu cuventulu „patru sî vier“ nu se afla , se remâna afara. Conte Liulutiu nu vrea sa fia lungu si se esprima pentru articululu de lege, după cum a venitu dela Maiestatea Sea in întregii cuprinsulu lui, din causa, ca Maiestatea Sea nu a schimbatu nimic’a esentialu. Ce s’atinge de §ulu 2, fiinduca in testulu germanu se dice „die evangelisch-helvetische Confession si evangelisch-augsburgische Confession“ ear in testulu romanescu se dice „biserica“, ar dori, că si in testulu celu romanescu sa se puna ’n locu de „biserica evangelico-helvetica si biseric’a evangelico-augsburgica „confesiune evangelica s. c. l.“ Zimermann recomanda priimirea articulului după cum a venitu formulatii de susu in intregu cuprinsulu (voci: angenommen! incheiare! Schluss! s’audîmu ! Dr. Ratiu e in contr’an-ului , după cum a venitu formulatu de susu, pentru ca in se duce numai de tóte legile tierei, nu se pomenesce insa de privilegii, care, după cum se scie, potu sustă pre lânga lege; aseminea e sî cu rescriptele sî ordinaliunile. Déca aparatoriulu regimului, care afladi dorere lipsesce de pe banc’a regimului i va arela, ca ’n ’ se ’nfielegu sî privilegile, rescriptele sî ordinatiuniJe, uliniei e multînmitu sî densulu (vorbitoriulu) cu formulatiunea»nui sî se ruga de ’naintarea articolului la Maiestate Șea spre sanctionare. Pressedintele cere, sa se pronunția Dr. Batiu de e pro seu contr’a articolului formulatu de susu. Dr Batiu cere deslueiri despre ceea ce se ’ntțelege print-ului. Reichenstein arata, ca prin legile tierei vinu de a se ’ntțelege tóte câte se cuprindu in §-ulul formulatu de dieta. Ramicher recomenda multumirea cu formularea §-ului 6 de Maiest. Sea (voci : angenommen s’audîmu !) Pressedintele cere dechlararea Drului Ratiu, de e pro seu contr’a articulului formulatu de susu. Dr. Ratiu multiumindu-se cu esplicarea data de doi antevorbitori, se dechiara pentru. Președintele cere dechiararea dela Negrutiu, carele a fostu cerutu cuventulu. Negrutiu se dechiara pro, adauge insa, că sa se cera câtu mai ingraba sanctiunarea articolului până nu se amana dieta, ca nu cumva Românii sa nu fia anca recunoscuți de națiune prin lege, cându va sosi momentulu de a fi ehlamati la senatulu imperialu. Popea se declara pro, inia in §-ului i se pare, ca cuventulu „patru“ din testulu romanu sî germanu a remasn afara. Acest’a aru si a se adauge in ambele acestea testând , pentru ca vede in adaugerea acést’a o determinare chiara, ca patru sî nu mai multe națiuni suntu recunoscute prin lege. Muresianu contr’a, pentru ca la facerea unei legi se ceru totdeun’a doi factori legislativi, Domnitorulu sî diet’a Maiesatea Sea ca unu factoru sî a datu dechiaratiunea in resc. din 27/9 acumu aru fi, ca sî diet’a, că alu doilea factoru se sî dea dechlaratiunea s’a in privinli’a legei formulate cumu o pricepe. Atunci cându s’aru face acest’a am fi sî densulu pro, altcum insa nu. Pressedintele intreaba pre antevorbitoriu, de priimesce articululu formulatu séu nu ? Muresianu lu priimesce asia precumu s’a fostu asternutu spre sanctîunare. Rosenfeld crede, ca spre liniscirea tuturoru póte servi deajunsu principiului lex posterior derogat priori.“ La cele dese de Dr. Raliu si Muresianu observa, ca s’afla intr’o pusetiune critica de a respunde, nescindu de se afla in desbaterea generala ori speciala. Aru dori, ca Muresianu sa-si aduca amendementulu in tóta form’a. Mog ’arnuncia la cuventu. Muresianu cere cuventu in cessiune personala, arezându, ca Rosenfeld l’a priceputu reu, pentru ca, după cumu au mai dîsu, elu aru vrea numai că s dhet’a că alu d»ilea factoru legislativa sa-si dea dechlaratiunea s’a (voci Schluss!). Pressedintele pune incheierea desbaterei la votu prin sculare sî siedere. Se priimesce. Pressedintele reasuma sî vrea se puna la votu prin sculare sî siedere priimirea cu moțiunea lui Braun de Lemény si Contelui Liulutiu in privinti’a cuventului „patru.“ După mai multe observări din partea lui C. Schmidt, Obert, Mog’a, Rannicher atâtu in privinti’a ordinei in purcedere, câtu si a cuventului „patru,1“ Presiedintele provoca cas’a sa se dixhiare mai antâiu pentru ordinea, in care sa se puna la votu cestiunea cuventului ,,patruc* sî se priimesce ca la rendulu dintâiu sa vina moțiunea lui Popea, cu susceperea cuventului „patruu in §3 sî in testulu romanu sî germanu, care apoi punenduse la votu se priimesce. Se pune apoi la votu articululu intregu cu tóte modificările de susu sî cu cea noua de dieta sî se priimesce cu o majoritate eclatanta. La ordinea dîtei e formularea artic.ole comitetu. Rannicher priveste desbaterile in privint’a acest’a de prisosu , Conte Siulutiu inca, numai aru dori ca in conclusiunea, care comită articululu de lege venitu dela Maiestatea Sea sa se duca: „cm ca acestu articulu petrecuta prin acést’a in cartea de legi a Marelui-Principatu alu Tranniei In vomu observă atâtu Noi înșine si următorii noștri etc. Rannicher pretinde ca formala acést’a nu au fostu neci odata, la ce sa se cera acum ceva nou, ce ara fi pute numai spre amanarea sanchunarei. (Voci, angenommen! se priimesce !) Dr. Ratiu amintind» ear despre ce s’a fostu amintita mai nainte de Gull, adeea, de o desbatere speciala, afla ca e de prisosu. Vorba mai póte fi numai despre prefatiunea si conclusiunea comitivei articulului de lege venit» dela Maiestatea Sea. Presiedintele pune la votu moțiunea lui Ramicher si asta se priimesce proiectulu comitetului, după cum s’a fostu cetitu. După aceea da presiedintele spre cetire representatiunea la articululu de lege antaiu modificata precumu el adresa a catra comeazi"1" regesen în tote W limbii* (