Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-06-03 / nr. 43
nici o însemnătate politica, ce insa nu e de credintu , precum se vede mai la vale din tóte cuventurile, ce s’au tînutu la prii— mirea clipelui prea innaltu. La drumulu de ferii lu asceptu unu batalionu de militari sub conducerea comandantului Neuwirth. Music’a militară indata sî intona iniminu poporulu, sî Maiestatea Sea se sui intr’o trăsură de curte intre viratele cele mai entusiastice ale poporului, ce convenise acolo intr’unu numeru ne mai vechiutu. Maiestatea Sea porta vestminte de generalii ungurescu, la trăsură erau prinși siese cai albi. Stradele, pe unde a trecutu Maiestatea Sea prin Pest’a catra Bud’a, erau inundate de poporulu imbracatu serbatoresce, iar ferestrele caseloru infrumsetiate de mii si mii de flamure nationale, austriace, tapete si cununi de flori. Comunicatiunea pe stradele de frunte era întrerupta , sî omenii se îndesau unulu pe spatele altui’a in intielesulu celu mai strinsu alu cuventului. In Buda curtea regésca era indesata de mulțimea demnitariloru bisericesci sî civili; sî după ce sub conducerea primatelui Ungariei bineventira pre Maiestatea Sea cu unu discursu de însemnătate politica, in care erau intretiesute cuvintele istorice „moriamur pro rege nostro,“ precum si „Dumnedieulu Magiariloru“. (Noi despre acesta n’amu aflatu nimicu. Red.) Domnitoriulu respunse in modulu urmatoriu: (Cuventulu acest’a amu reprodusu in mulu precedinte. Red. Mai la totu cuventulu eru psera cei de fatia in vivate sgomotóse. După acestea Maiestatea de a priimi in sal’a cea mica a curții regesei deosebi mai nainte clerulu catolicu, apoi orientalu, reformatu etc. după aceea veniră magnații Ungariei, deputatîunile comitateloru , orasieloru si alte corporatiuni , in urma demnitarii militari. Pe 1 ora după amedia di mersa Maiestatea Sea in paduriti’a orasiului Pestei, ca sa visiteze espusetiunea de agricultura, ce se arangiase tocmai in dasele acestea. Aci fu salutatu Maiestatea Sea prin presiedintele insatîrei de agricultura, la ce apoi respunse totu in limb’a magiara, visită de a rendulu tóte masînele de agricultura sî de industria, apoi animalele sî cu multu interesu punea întrebări despre un’a sî alt’a. De aicea plecă in dereptu la curtea Sea regesca, unde la 4 ore se tînu unu prandiu regescu. Aci fura invitate tóte notabilitățile de fatia, atâtu din cleru, câtu sî dintre civili. Pecandu eră prândiulu, o banda militară intona piesele cele mai plăcute, iar alta banda „natîunala“ tiganesca (a lui Palikarus) piese magiare. La 4 ore d. a. se tînu unu prândiu stralucitu , la care fura invitați mai toti demnitarii bisericesci sî civili. Totu in 6 luniu se tînu sî regali’a (cursulu luntritieloru pe Dunăre). Lângă podulu celu imposantu alu Pestei preste Dunăre postau vr’o 4 vapore, cari erau îndesate de poporime. Tiermurii Dunărei , precum sî podulu era inundata de o multime de ómeni privitori. Pe unulu dintre acele vapore era preparata legea imperatesca, imbracata cu catifea rosîa sî nfrumsetiata cu flamure si cununi de flori. Tocmai la 6 ore s’au inceputu cursulu celu interesantii, dela insul’a Margaretei până la vaporele de lângă podu, sî tinu până după 8 ore. Învingătorii fura priimiti cu vivate întreite, sî apoi priimba premiere determinate pentru ei. După finea regattei, carea nici odata n’au avutu atâti’a privitori ca acum’a, vaporele portara pre toti ospetii la insul’a Margaretei,unde se dede o representatiune eirotehnica si unu baiu stralucitu in onórea preaiubitului Monarhu. La 9 ore sér’a Bud’a—Pest’a se încinse— cum amudice — intr’o flacara de focu. Tóte edificiele publice si private erau iluminate forte frumosu; unele case escelau cu arangiarea artistica a lampeloru colorate si a insemneloru. Se inttelege de sine, ca stradele ambeloru orasie erau inundate de poporu asia, incatu in unele locuri numai cu poterea poteai străbate preste mulțimea, ce numai după mediulu nopții se imprascia. O iluminare mai grandiósa poporulu Bud’a—Pestei n’a vediutu de 8 ani, candu avu cnere a salută in mijlosulu seu pre imperatulu cu soci’a Sea. A dou’a d’ la 6 ore dimineti’a se deschiseră morii ceriului, sî versara o plaia binefacatóre pe pamentulu celu setosu, sî află presentarea sî esercitarea miliției pe câmpulu Buclei n’a pututu fi asta maretia precum se ascepta; manoper’a totuși se tînu sî a duratu dela 7 până la 8 ore. La 10 ore apoi priimi Maiestatea Sea in curtea regesca pre magnații, representantii Comitateloru, ai orasieloru sî altoru corporatîuni, cari veniră din provincia spre intempinarea Domnitorului. După amediadí la 4 ore luă parte Maiestatea Sea la cursulu cailoru pe câmpulu Rákos , la o serbare anuala a sportsmaniloru, carea astadata fu de trei ori mai interesanta prin presenti’a preainaltului aspe. La sosirea, precum si la îndepărtarea Maiestatii Sele aerulu se cutremura de vivatele cele grandiose ale poporului, care se adunase aci intr’unu numeru mai bine de 50,000. La 7 ore s’a datu unu ospetiu stralucitu in curtea regesca, la care luara parte notabilitățile Ungariei , dar mai alesu din class’a magnatîloru. Pe la 9 ore sér’a se aprinseră in Pest’a la cas’a orasiului 2000 de facle cu scopu sa onoreze pre Domnitoriulu cu o serenada. Portatorii de facle mersera doi cu doi, câtva cari la Bud’a mai veniră 1000 din partea orasiului Budei. Era unu ce maretiu a vedé 3000 de facle trecendu preste podu in susu la cetatea Budei, unde i asceptau celu putînu 80,000 (?) de omeni, cari la sosirea conductului de facle erupsera in pivate poternice, ce nu mai voiau a lua capeta. In ocolulu curtei trei bande militare, cari veniră cu portatorii de facle, intonară imnulu poporulu , apoi mersulu lui Ilunyady. Maiestatea Sea Se infatusiâ poporului pe balconu, sî-i multiumi pentru loialitatea sî credintt’a documentata sî cu asta ocasiune ; după aceea se retrase in sala , unde ospetii invitati erau inca la mese. Multimea cea colosala apoi veni la Pesta intre sunetele cele electrilatare ale mersului lui Hunyady si Rákóczy. In alta dî (8 luniu) dela 7 ore până la IO visita Maiestatea Sea unele institute sî întreprinderi publice si private , iar dela 10 până la 2 după la amedi de dîi audiville private. După programa la 3 ore eră sa visiteze localitățile reuniunei puscatoriloru in Pest’a lângă paduriti’a orasiului , insa obositu de audiinliere , ce durara până la 2 ore , n’a pututu veni, astă a remasu si cercetarea preainalta in paduriti’a orasiului. (După alte versiuni pe tempulu acest’a aru fi conferitu Domnitorulu cált, óracu Deák si Eütvös.Red.) Localitățile puscatoriei erau infrumsetiate forte frumosu, incâtu pe lângă tote solemnitățile, ce le vechi uramu de dóue dîle,totuși ne surprinsera forte tare. Flamurele natîunale, tapetele,si cununele de flori erau arangiate de minune, frumseti’a frumsetieloru visa o formă cunun’a cea frumósa a dómneloru sî domnisiareluru incantatóre, ce conveniseră aicea spre intempinarea Monarhului. Ser’a la 7/2 ore a fericitalu imperatulu cu presenti’acea înalta teatrulu natîunalu magiam, unde se presenta oper’a „Faust de Gounod, debutandu artist’a cea cu renume europenu, domnisiar’a Desirée Artet. La intrarea Domnitoriului imnulu poporalu lu ascultara toti standu in piciore, si nimenea n’au aplaudatu actricei renumite, pana candu n’au inceputu Maiestatea Sea. După teatru onoră Mai. Sea cu inalt’a Si presentia pre cei ce convenira in redut’a noua la balulu datu in onorea Maiestatii. Aci, precum si in teatru eră cunun’a cea mai frumósa a secsului frumosu. La intrare se esecuta imnulu poporalu, ce insa nu se audî de vivatele cele mai entusiastice ale poporului. Sal’a era decorata cu mare pompa, sî luminata de vr’o 700 de lumini. Maiestatea rea binevoi a lua in privire delaiata tóte localitățile acestui edificiu imposantu sî raru in tóta Europ’a, sî candu se areta de nou poporului in legea regesca , urmă iarasi o salutare grandiósa. Pe la 10 ore lasă sal’a esprimendu-Si plăcerea cea mai inalta cu edificiulu celu pomposu alu redutei. (Capetulu urméza.)■"TM 1 . Pregătiri de dieta ungara. Cancelari’a aulica ungara au insarcinatu de curendu pre consiliulu locotenentîalu cu elaborarea urmatóreloru proiecte de legi, cari sa se aduca la cea mai deaprópe dieta . 1) In privinti’a regularei definitive a comitateloru , districteloru libere sî orasieloru, in legătură cu o lege comunala. 2) In privinti’a regularei prestatîunei de lucruri publice sî a rescumperarei loru. 3) In privinti’a subventiunarei in venitoriu a teatrului natîunalu ungurescu sî a museului natîunalu. 4) In privinti’a esecutarei definitive a reincorporarei comitateloru reîntrupate din Transsilvani’a sî a districtului Cetatii de petra (Chioaru). VOCE DIN BANATU. (Continuare sî capetu din nr. premergatoriu.) Din aceste până aci aretate se vede apriatu, ca sî după conscriptiunea dela anulu 1860, carea mai ca pretutindenea e făcută de preoți șerbi , pre cari i-au tîpatu părinții șerbi pe capulu Româniloru (că la nisce oi bune de lapte, ca sa-i mulgă sî sa-i tundă, — sî despre care conscriptiune potemu de siguru dîce, ca e făcută in favórea Serbiloru— totuși numerulu Serbiloru e insemnatu mai micu — de cum su bucina părinții șerbi in jurnalulu serbescu „Napredacu,a Acestea suntu nise fapte, ce numai densii le sciu severs!, sî nu e mirare, déca Serbi voiescu sî acu a se folosi cu numerulu Româniloru, pre care lu socotu in summ’a loru sî pre care l’au portatu totdeun’a in busunariu, ca la tempulu