Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-09-12 / nr. 72
Sabiiu, in 12/24 Septembre. 1865. Inseratele se platescu pentru liitera ora cu 7. cr. si rulu cu litere mici, pentru a dou’a ora cu 5% cr. si pentru a trei’a repetire cu 3. cr. v. a. Telegraficii ese de doua ori pe septe-mau : joi’a si Duminec’a. — Prenume-1 rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a Ioiei pe afara la c. r. poște, cu bani I gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenuineraliu 1 nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. ț ear’ pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen 72. ANULL XIII. tru provinciele din Monarchia pe anu aim 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 spej anu. 6 fl.v. a. „Zukunft“ in nr. 35 din 2 Sept. aduce urmatoriulu articlu: Cestiunea dietei si uniunei transsilvane. La tempulu seu s’a fostu imputatu sî inca cu dreptu diai de Schmerling, ca elu aru fi infiintiatu o dieta transsilvana nu in interessulu autonomiei marelui principatu sî a natîonalitatiloru sele, ci numai ca mijlocu pentru scopu, spre a ajunge prin dieta la dismembrarea Transsilvaniei din legatur’a tieriloru coronei unguresci sî pentru ca sa se trimita deputați la senatulu imp. februaristicu. Tocm’a pentru ca amu cunoscutu tendinti’a acest’a inca dela inceputu, amu combatutu cu tóta energi’a politic’a schierlingiana sî fatia cu Transsilvani’a, fle s’ aceea intr’atât’a au fostu Româniloru binevenita, incâtu li-au ajutatu emanciparea nationalitatiei sî confessiuniloru loru. Aceeasi politica a tendintiei, insa in modu opususu pelânga aceea sî mai nefavoritoriu urmarescu in Tranni’a Magiarii astadicasi in 1848. Pentru cea mai mare parte a partidei liberale magiare , seminurele cestiunei e, ca diet’a sî cancelari’a aulica tranna sa se delature si ca individualitatea politica a marelui principatu sa se contopesca in „senatulu ungurescu“, unde după parerea acdorui liberali, Transsilvani’a nemijlocitu sa-si trimita deputații sei. Pe candu asiadara politic’a schmerlingiana lasă Tranniei cancelari’a aulica si diet’a sî prin acestea, déca nu esentia, celu putinii simbolele autonomiei, centralisatorii din Pest’a cauta a lua dela Tranni’a amendoue. Asia numiții conservativi vechi asecura in organele îoru, ca ei nu voru o astfelu de absorbire a marelui principatu prin Ungari’a; insa abstragendu dela pretinsu acestei abecurari sî dela poterea problematica a fractiunei acestei’a prin care sa póta da valóre acestei dorinti, este afara de tóta indoiel’a, ca conservativii in Transsilvani’a nu dorescu decâtu o dieta ca cele dinainte de 1848, prin urmare programulu loru e mai perniciosu Româniloru din marele principatu chiaru sî decâtu sistemulu schmerlingianu. E dreptu, ca cestiunea transsilvana e unu nodu gordicu , care la părere abia se póte desnodă, dar vin’a cea d’antâiu , de a o fi adusu la starea acést’a, cade asupr’a Magiariloru. Déca diet’a transsilvana la 1848 in locu de a pronunciă prin condlusulu uniunei nimicirea autonomiei tierei in favorea racei magiare, s’aru fi invoitu la dreptele cereri ale Româniloru, o aru fi in articulatu pre acest’a de a patr’a natîune , sî apoi după finirea acestui actu, in contielegere cu Românii aru fi luatu cestiunea uniunei la pertractare, atunci condusiulu pri— vitoriu la uniune, s’aru fi pututu realisă intr’unu modu prin care s’aru fi pututu păstră sî autonomi’a tierei sî dreptele loru interesse natiunale. Astadi este de lipsa mai antâiu de tóte a se sterge pecarele facere sî lassarei din 1848 sî din er’a schmerlingiana comisse fatia cu Tranni’a, realisandu o dieta , carea sa nu eschida națiunea româna că pe o natîune fara drepturi politice, ci sa formeze o legislativa, in carea sa fiu egalu representate tote interessele. *) Aru crede cine va, ca drumulu celu mai siguru la acést’a aru fi, ca décadlu de Mailatu cugeta, ca interessele Magiariloru si Secuiloru n’aru fi destulu de asecurate in diet’a din 1863, sa asterna acestei diete intr’o propositiune revisiunea ordinei electorali din 1863. Déca cumva drumulu acest’a aru displăcea sî s’aru alege altulu mai precariu, atâtu in privinti’a dreptului, câtu s’ a politicei, adeca drumulu octrobrei, atunci, déca cumv’a se vede intr’acést’a espressiunea reala de serguinti’a de a face dreptate deplina tuturoru natiuniloru din Transsilvani’a, nici unu îngetatoriu dreptu nu va condemnă acțiunea acést’a din simpl’a lansa, caciului formalu, nu corespunde neconditionatu mandateloru drep Pentru ca nu e de a trece cu vederea, ca tocn’a întrebarea , ca ce aru fi in Transsilvani’a formalminte treptu in valore sî nedisputaveru, este unu maru de certa, nultiamita bresieloru, pe care dela 1848 incóce până in terapulu mai din cóce le-au indreptatu tendintiele de nivellatu centralistice, atâtu dela Vienn’a câtu sî dela Pest’a in dreptulu marelui principatu. Unionistii magiari au stricatu dreptulu istoricu transsilvanu dela 1847, evenemintele dela 1848/49 legile unguresci transsilvane dela 1847, iaru politic’a schmerlingiana ambe memoratele continuitatii de'dreptu, sî asta trebuie sa constatâmu acelu adeveru tristu , ca fundulu dreptului transsilvanu e celu mai spartu dintre tote fundurile de dreptu câte numai suntu sparte. Acum ori se restituie unilateralu dreptulu dela 1847 ori celu dela 1848, in tote casurile acestea dreptatiei i-aru merge mai multu sau mai putînu zeu, fiindu, cum s’a dîsu, dreptatea carea este esentia tuturoru drepturiloru, sacrificata dreptului formalu disputatu séu disputabilu. Astadara dreptate nu numai asceptamu, dar sî ceremu noi in rendulu celu d’antâiu dela dlu de Mailatu— carele precum scimu guvernă căușele Transsilvaniei.— Institutiunea regalistiloru, censulu, importarea districteloru de alegere sî conducerea actului de alegere’, suntu in Transsilvani’a (? Red.), mai multu ca in oricare alta tiera de corona totu atâtea puncte de manecare, de a constitui o dieta pentru deosebite tendintte. Istori’a e martura! De s’aru încheia odata er’a politicei centralisatóre pentru Tranzi’a sî de o aru documentă acést’a ordinea alegeriloru venitóre —. atunci noi amu si cei d’antâiu, cari li-amu svatui Româniloru si Sasiloru a lua parte la opusu celei mare alu impacarei,de sine inttelegandu-se, pe lânga conservarea tuturoru drepturiloru loru natiunale. Déca insa alegerile, ceea ce e de temutu iara aru fi o maestria a tendintiei, destinate, de a servi interesseloru natiunale unilaterale, pe socotél’a altoru egalu in drept atîte, atunci noi amu fi cei d’antâiu cari amu dîce Româniloru , perseverați in positiunea de dreptu de până acum, favorizóre pentru voi sî protestați prin reținerea vóstra contr’a creatîunei tendentiase , carea, pentruca ignoreza mandatele dreptatiei nu pote nici decum sa aduca Transsilvaniei aceea de ce inseteza : bunăstarea si pacea. In fine trebuie sa indreptama catva Escel. Sea ministru presiedinte cont. Belcredi o observare plina de îngrijire. Noi ca federalist! nu trebuie sa mai ase curama, ca deploramu condussulu dietei tranne din 1863, prin care au inarticulatu patent’a din Fauru, dara e de a se consideră ca aceeași dieta au priimitu sî diplom’a din Octobre sî noi scimu din isvoru siguru, ca Românii transsilvani atunci că sî ‘acum alia garanti’a cea mai buna de autonomi’a Tranniei in diploma, iara la senatulu imperialu alu patentei din Fauru au trimisu deputati numai ad hoc. Acum déca aru succede influintiei magiare a aduce in valore o ordine noua de alegeri pentru Transsilvani’a, prin carea Magiarii sî Secuii va sa duca elementulu dualisticu aru preponderă, atunci in Tranni’a factoriloru părtinitori [principie] loru federalistice cuprinse in diplom’a din Octobre li se astupa gur’a, eara dualismului i s’aru crea o sucrescentia mare de potere. Ce aru însemnă acest’a, bărbatului de statu Belcredi nu trebuie că sa i o desfasi uramu mai de aprópe. Videat consul ! *) Aducemu inca odata aminte cetitoriloru ca articululu s’au scrisu înainte de publicarea rescriptului imp. Red.) Tragemu din douariulu „Europ’a“ o corespundintia a sea