Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)

1866-05-05 / nr. 35

Telegrafulu ese de doue ori pe septe­­mana : joi’a si Duminec’a. — Prenume­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. r. poște, cu bani gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiu­­nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. ear’ pe o jumetate de anu 3­ fl. 50. Pen­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­ Sabiiu, ir 5/17 Maiu 1866* tru provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 12­­ pe Vj anu. 6 11.v. a. Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. Cr. sirulu cu litere mici, pentru a a dou’a ora cu 5'/, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3'/. Cr. v. a. NTM 35. ANULU XIV. Nr. 53-1866 Provocare. Comitetulu Asoc. traine rostrafte, dorindu de o parte ca con­­spectulu despre membrii Asoc. sa strabata in tóte părțile, pre unde exista vre-unu membru alu Asoc. ear de alta parte voindu a cru­­ită precătu se póte spesele espeditiundoru poștale, se afla indem­­natu in urm’a decisiunei sale de adi sub § 37 a pofti prin acést’a pre membrii sî resp­­pre colectorii Asoc., că sa binevoiésca a face dispositiunile necesarie pentru procurarea numitului conspectu de la cancelari’a Asoc. carele conforma decisiunei Comitetului din 5 De­cembre 1865 § 81 are sa se imparta gratis, fiacarui membru alu Asoc. trane romane. *­ Din ssedinti’a Comitetului Asoc* traine romane tinuta la Sa­biia in 8 Maiu 1866. ■ 1 I ■"I­I ■» Evenem­inte politice. Sabiiu­l Maiu. Solutiunea la representatiunile universității sasesci de catra Cancelari’a aulica transilvana face rotun­d’a prin foile po­litice. O impartasîmu mai la vale in traducere, in tóla estensiunea. Despre subcomitetulu comissiunei de siese­ dieci sî stepte dela diet’a din Pest’a aflamu ca desbaterile siedintteleru­sele care s’au tînutu in septeman’a trecutu au fostu dedicate mai numai afaceri­­loru de resboiu. Sa amintimu aici sî faim’a despre infiintiarea unui corpu de voluntari in Ungari­a, despre care se dice , ca vrea sa-su infiintieze aristocrati’a magiara. „Hon“ insa se vede acum mai putîiu entusiasmatu ca dem­ed­ie, candu spunea de 150,000 voluntari ai natiunei magiare, pentru ca declaiara, ca diet’a in pusetiunea ei de fatia nu póte face nici o manifestatiune, din contra, diet’a acum trebuie inca sa păstreze tăcere. „Idők Tanúja“ nu se multiumesce cu aceea că sa se faca apelu la bunurile cleri­cale, sî aru fi de părere, ca Monarh­ulu sa se adreseze catva toti proprietarii cei mari sî atunci de­siguru nu va lipsi nici clerulu cu concursulu seu. Despre corpuri de voluntari cetinu sî in alte părți ale mo­­narchiei. Exista o ordinatiune pentru acei ce voru sa intre de bu­na voia in armata pe tempulu câtu va fi de lipsa. De alta parte cetimu, ca Majestatea Sea Imperatulu au de­­mandatu infiintiarea de a 5-lea batalioni la tóte 80 regimentele de infanteria sî câte o divisiune de depositu la tote 32 bataliunile de venatori. In urm’a acestei demandari infanteri’a de linia sî trup’a de venatori aru pute singura pune pe piciore 500,000 de luptători. Denumirea de oficieri superiori pentru bataliunile acestea a sî ur­­matu, sî intre alții, 165 de oficieri superiori din pensiune s’au sî impartîtu la fia-care a dou’a divisiune din aceste bataliuni. Generalulu Benedek au sositu in 11 Maiu n. la Vienn’a. In curtea drumului de feru dela Nabresina fu primitu cu entusiasmu sî candu­se sui in vagonu pentru Vienn’a, fu petrecutu de sunetele mersului Radetzki. In legătură cu aceste miscaminte, impartasîmu mai la vale nis­­ce sciri privitóre la mesurile ce se duce ca aru si sa se ia la casa candu aru erumpe resboiulu, care déca­se sî demintu de o sora o­­ficiósa (vedi la rubr. Vienn’a), totusi suntu caracteristice pentru si­­tuatiunea de fatia. In Vienn’a s’a publicatu de catra Locutiitoriulu tierei de co­rona, Austria de josu, si primariulu cetatiei Vienn’a, o prochlamati­­une prin carea se provoca poporatiunea la participarea de ori ce sacrificiu­­ va fi cu putintia, pentru infiinttarea unui corpu de vo­luntari. — Scrii de aici spunu ca voluntarii acultati pentru Mes­­sica, cari erau gat­ a de a se imbarca, in urm’a unei ordinatiuni voru remane in monarchia, pentru ca la vointi’a loru, sa fia intrebuin­­ttati in folosulu monarchiei. Din Prag’a se repetiescu scirile despre voluntari sî despre impregiurarea, ca cetatianii se oferă a lua sarcin’a servitieloru de garnisóna. Mai departe se vorbesce, ca junimea dela universitatea de aci cere sa i se conceda a se constitui in o legiune de studenți. Asemene sciri se audu si din alte parti. Dnuarele din urma continua a publică mesurile militare de­­numindu-se comandanți sî oficieri la toti ramii de trupe. Unu mandate generalii emisii la 11 Maiu'spu­ne, case sisteza trans­punerea sistematica in statulu de reserva ce avea sa intre cu finea lui Iuniu a. c. precum si demissionarea din servitiulu activa ala armatei. Asemenea se sisteza eliberarea din servitiulna min­tariu pe lângă depunerea taxei de eliberare, precum sî reinga­­giarea sî trimiterea de suplinitori. Pentru acesta insa, cârora până la 10 Maiu 1866 li s'a datu voia a se rescumpera, remane voi’a acést’a in vigore , chiaru sî déca eliberarea (sau demissionarea) inca nu au urmatu inca, insa numai până la terminulu pusti pen­tru depunerea taxei. Mai departe se ordina condhiamarea tuturoru concendiatiloru­ iéra la reservisti deocaradata sa nu li se dea voia nici la o caletoria. In urm­ a recercarei ministeriului de resbelu, făcute la locurile centrale politice, toti concediații sî reservistii, cari nu se afla in loculu pentru care suntu concediați, sî acest’a fara de legi— timatiunea cuviinciósa, sa se prindia unde se voru afla sî sa se predea autoritatîloru militare, cari voru fi mai in apropiare. Cei­ cari au avuta insa voia dela autoritatîle respective, de a se departa de Ioculu pentru care fura concediați, au de a fi avisati sa se presenteze la cerculu celu mai de aprope de întregirea astei (Ergänzungsbezirk) — In fine se adauge ca garnisón’a ressedintiei au inceputu a ple­că in 13 Maiu. — „Prise“ spune după o corespondintia locala din Vienn’a, ca ambasadorulu prussianu dar. Werther aru fi facutu dumineca visi­­t’a de despărțire la ministrulu de Mensdorf. Adauge insa, ca spi­rea acest’a o primesce cu reserva, va ^sa dîca, nu sta buna pen­­­tru dens’a. După soiri până la 12 Maiu foile oficióse prussiane ame­­nintta federatiunea germana intréga. Armat’a prussiana mobili­­sata se duce ca sta din 243 bataliuni infanteria (pedestrime), in suma rotunda de 243,000, 10 bataliuni de venatori de 10,000, 116 bataliuni (landwehr) de 58,000, 81 bataliuni suplinitóre de 81,000, 10 companii suplinitóre de venatori de 2000 feciori. Infanteri’a aru­ni data cam la 394,000 feciori. Cavaleri’a are 63,000* arti­­leri’a de compu­si de fortaretie 57,000 feciori, 15,000 cai sî 3714 tunuri de câmpii. Pioneri suntu 10,000, batalioni de traiiu 11,000, neluptatori (medici, ingrijitori de bolnavi, meseriași s. a.) cam la 10,000. Landwehrulu din a dou­ a provocare (des zweiten Aufge­bots) 120,000 feciori sî 22,000 cai, cu totulu asta dara 645,000, feciori 100,000 cai sî 3714 tunuri. Acést’a putere insa dîce „Presse“, de unde luamu aceste date, numai la casulu celu mai de lipsa sî cu multu necasu­tate sa se adune. Din 11 a 1 i’a se scrie la Debate, ca se făcu sî acum pregă­tiri mari. Unu altu corespundinte alu acestei foi dîce ea disposi­tiuniie resbelice se făcu forte in secretu. Din Franc­i’a impartasîmu urmatórele cuvinte ale impera­­tului Napoleonu ca respunsu la o cuventare tînuta acestui­a de ca­tra primariulu cetatii Auxerre : „Cu plăcere vedia, ca suvenirile primului imperiu nu suntu sterse din mintea vóstra. Credet­-mi ca, din parte-mi amu cre­­dîtu sentiemintele capului familiei mele pentru aceste poporatiuni energice sî patriotice, cari spriginise pre imperatulu (Napoleonu I.) la bine precum si la zeu. Despartiementului de Yonne suntu detoriu recunoscintia. Déca densulu fu unulu dintre cele d’antâie cari-mi dede voturile sele la 1848, acest’a o făcuse pentru ca sclea, ca sî majoritatea franciloru, ca interesele sele era sî ale mele sî ca eu n­iamu ca sî densulu acele tratate dela 1815, cari unii voru a le face astadi unic’a baie a politicei nóstre esterne. Ve multiemescu pentru simtiemintele vóstra.— In mijloculu po­­poratiuniloru lucratorie din cetati sî dela sate gasescu adeveretulu geniu alu Franciei.“ Cum ca cuvintele aceste au facutu sensatiune intata poess’a européna nu mai trebuie sa o spunemu sî ne marginimu a îndreptă pre cetitori la cele reproduse mai la vale după Presse din Vienn­ a. Spre a slabi incatu-va consternatiunea din press’a nefrancesa, produsa de *) Celelalte diurnale romane inca sunt a rogăte a primi in colone­le loru acesta provocare.

Next