Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-05-05 / nr. 36
Ks 36. AMIXXVI. Telegraful unge de done ori pe nepteniana : joi’a _ i Dumineca. — Prenumeratiunea se Tare in Sahiiu la expeditia*a foiei pe afara la c. r. poște , cu baniifat’a prin scrisori francate , adresate vatra espeditira. Pretiusti prenumeratiunei pentru Sahiiu este pe anul 7. fl. v. a. 1 ear pe o jumetate de anin t. I. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen* Sabiiu, ir 5/17 Maiu 1868. tpi iovinicele «lin Monarchia pe linii unu 8 fl. era pe o jumătate de an» 4 fl. «. 11. Pentru prinr, *j tieri străine pe ami ? pti V. mu. si fl T. a. Inseratele se plătesc» in entru inteia ora cu 7. er. alttilu . nnstru J_ . • ft Hou’ii era cu 51', cr. i*i pemni a ’ trei'a repetire cu 3', cr. v. ». EBS816G Aven eninte politice. Sa biiu 4 Main. După o sche ivita acum in tempulu din urmai generalulu Vetter se va denumi ministru de resbeli. — Regimentele unguresci preste pustiu se vordisloca in staliuni in taintrulu patriei dice unu tel. din „Hr. Zig.1’1 Maiestatea Sea Imperatulu calatoresce in 18 Maiu la Prag’a. Dinartele spunu ca calatori’a acesta aru fi pentru ca sa se dea deschidem unui alu treilea podu pi telegiuiu Moldova o mai mare solemnitate. In Boemia a fostu o adunare populara la polele muntelui Ripsî lângă sătulii Krabschilz , după foile boeme vechice constatatate din 20,000. S'Opuiu acestei adunări la o deehmratiune de cuprinsulu, ea totu poporulu este nevoitui a protesta contra contributiunei după avere. Dinartele nemuesci , cari vedu pre boemii cechii mai ren decâtu americanii pre negri, dîcii, cu scopulu adunarei, după unu anume Sabina aru fi, a numai plați regimului cislatianicu nici t nu leiu <le contribution.. Din o resolutiune colita de imu proprietariu din Hudohoslic se vede parerea de reitespresa pentru ca regatulu Boemiei, totu asta de momentosuca si eru alu Ungariei, nu e consideratu intru nimic’a, fiindui desbracatu de cea mai debila umbra de autonomi’a sea de mai nainte. Dupa aceea venindu asupra sarciniloru „votate de unu parlamentu strainu“ de Boemia, se deciama ca nu vom purta greutati care le decide parlamentu strainu. Despre celetoria lui Napoleonu cu famili’a la Orleans aducu scirile telegrafice urmatórele: Parisii 11 Maiu e. n. Imperatulu Napoleonu calatorindu la Orleans fu mai intaiu intempinatu decâtra primariulu celatiei, rostindui o cuventare la care impearatul ii resputse urmatórele: cu placere amu primitu invitarea Dvóstrë, fiindcă loidém’a me simtu feric.tu a me află iérasi in mijloculu unei cdáti cari pre lângă lala pastrarea cu solintiósa a reminiscentiloru celom gloriose are o intentiune atorta de patriotica, de a se abandona cu ardere luptelor si muncei si a industriei. Eu amu voitu din aspectu propriu a vecconstata progresele si a ve animă convinsa findu ca acestea in mijloculu unei pari generale a Europei se voru pute desvoltă cu confidential Dupa aceea episcopulu localii constata prin o cuventare, ca Parisulu in mai multe reuduri au fostu constrinsu de străini a deschide porțile sale, Oleunulu insa nici odata sî ridica mai presusu de tóte patriotismulu sî religiositatea cetatii Imperatulu response la acestea: Sum fórte miscatu de cuvintele cele nobile, ce mi leai adresaiu ; in loculu acesta cu plăcere si aduce omulu aminte ce au pututu face credinți’» religiósa sî patriotismulu adeveratu pentru prosperitatea sî mărirea unei luri ; in cetatea acésta s’au intemplatu unu even'mentu dintre cele mai epocale ale istoriei. Rîurii ce curge sub dîdurile ei a fostu unu bulevardu protegetoriu alu independintiei nóstre , precum au aparatu elu intr’unu tempu nu asia de mem bu ruinele eroice ale armatei cehi mari. Venindu imperatés’a si eu la 0 leans spre a participă la festivitățile populare mai inainte de tóté voimu a genunchi» in catedrala cea vechia sî in mijloculu reminiscentiloru celoru mari ale trecutului voimu a implică protectiunea tatălui cerescu pentru viitoriu.— Din „Debate“ se vede, ca Principele Napoleonu va calatori in Orient. Va cercetă Constantinopolea si Aten’a. Nu se scie dec$? va trece preste Vien’a sau va calatori pre mare si numai la intorcere va atinge Vien’a. In camer’a comuneloru, din Angli a , dice „Trompet’a Carpatitoru“, findu interpelatu ministrulu din afara asupr’a afacerilorui Tandiei, acest’a a respunsu că totu deun’a , ca Angli’a in pri] vinti’a Turciei are politic a sea, o politica de neutralitate ; ca Turci’a, intifindu pre calea reformeloru, Angli’a, sî împreuna cu dens’a Europ’a intréga , va avea sa se felicite despre resultatele ce se voru obtíne de populatiinile din acestu imperiu, prin introducerea reformeloru elaborate de marele Viziru Cânda unu ministru anglic prommese vorba neutralitate in ceea ce privescepre Turcia, cu acesta neutralitate inttelege ca Angli’a, fără a fi anexrtu pre Turcia , se aiba direcțiunea tuturoru afaceriloru acestui imperiu. Si in adeveru se póte întrebă cineva cu totu cuventaru : cine domnesce la Constantinopole, Regin’n Victoria sau Sultanulu Azi, atâtu de vertita este influinti’a Angliei in afacerile Turciei, in politica sî administratiunea sea. Câtu despre reformele cu cari se ocupa Turci’a sî de cari se face atât a sgomolu, aceste reforme potu fi forte pompose, forte liberali, forte ecuitabili; reformele de Turci’a potu fi concepute chiaru in spiritulu secuiului in care traiau , ele insa im voru puse se ajunga la nici unu insultatu favorabile pentru populatiunile de sub sceptrulu lui Mahomed. Reformele cari nu suntu resultatulu trebuinteloru , espressiunea culturei unui popom , nici suntu simțite, nici potu prinde vre-o rădăcină , nici potu avea vre-o inmurire asupra colectivității poporeloru in favorea caror’a se pretinde ca se faca nisce asemenea reforme. Nu acum pentru prim’a ora Turci’a încercă calea reformeloru- Care a fostu resultatulu Hatihumriumului ? Ainé pentru lotu-deuna populatiunile sub vointi’a a totu palinte a gintei musulmane. In Turci’a nu se cade a-si face cineva ilusiuni. In Turci’a suntu învingători si invinsi. Învingătorii nu voru imparti niciodata puterea lorii cu cei invinsi. Invingatoriulu trebuie se domnesca. invinsulu trebuie sa se supună. Acesta e legea Coranului, sî Turculu celei mai civilisatu nu se va putea abate vre-odata dela acesta lege. Cratiniloru din imperiulu turcu li se póte concede tote drepturile. Turcii in acesta privintta suntu omenii cei mai bine-voitori , căci ei scrui ca preste drepturile ce se acordă creștinilor» va domină totu-deun’a Turculu , suprimați’« va fi totu-deun’a a Turcului. Infantu se va dimină in treburile statului creștini, in dinnu se va creă, dupa exemplului altor staturi, consiliuri de statu, cu tribunale si totu personali.lu unei administratiuni regulate ; in daniu se va imprumută legea juriului ; in dariu se va destitui Chech Islamulu, tóte persanele, se potu preface fara a se putea atinge vre-odata spiritulu Coranului. Pre câtu tempu Turcii nu voru constitui famili’a, nu se va putea îngrădi cu nici unu demenții alt Iu afara de elementulu turcu. Se póte chiama in funcțiunile publice creștini de tute riturile ; se potu acordă acestora onoruri si posiliuni ; nici odata insa ei nu voru ajunge a dă alta direcțiune spiritului dominatori ; voru fi atâtea instrumente mai multe inhamite la curulu Islamismului. Este adeveratu ca consiliulu de constitui , este adeveratu ca in acestu stătu se va consiliu se voru află sî creștini. Nu este insa mai puteau adeveriii ca acești omeni nu voru avea altu rolu , indemnitatea la care voru fi chiamati, decâtu o sa actiina prin voturile lor decissiunile luate in consiliulu Islamismului. Si apoi nu se pote sei de acont cari voru fi creștinii cari voru fi chiamati la asemenea demnități ? Toți acei’a cari suntu mai turci decâtu Turcii ; toti acei’a cari voru caută a face plăcerea celoru de susu, că sa se mantîna unde suntu, nu de acolo se păta esercită influinti’a loru aupr’a celoru de rosti. Ce vom câștigă creștinii ave tdu la cârma si creștini ? ceea ce castiga nenoroeduiu eire este condamnații a fi asupritu do ai sei. Dieta Ungariei (urmare din sieilinti’a in cas’a deputaților, dela 8 Maiu. Avemu sa mai insemnamu ceea ce s’a putisu in rendulu trecutu. ca la a lu acest’a a venitu 4 amendamente s’ adeca a lui Branovaczky , Manojlovics, Halasz sî Maniu Aureliu. Testulu ministerial« eră acest’a . 8 Tóte pretensiunile ce se vornescă din despărțirea celoru doue metropolă, incâtu nu se voru pute cotitplană prin contielegere reciproca , atâta cele (pretensiuni) cari atingu metropoli’a intrega câtu si cele cari atingu decesele séu comunitățile tineridesci sau pre individi singurateci , se voru aduce Invaliditate înaintea unui tribunalu celu va delegă ministeriulu justiției spre scopulu acest’a; do altmintrea in contra olaririloru sî judecatilori acestui foru se voru pute folosi tóte remediere câte le permit o procedura civila in alte procese “ Testul« propușii de comissiune § 8. Tóte pretensiunile ce se voru esc» din despărțirea celoru doue metropolii, incâtu nu se voru pute com,dană pri contțelegere reciproca , atâtu cele cri «tingu metropoli’a intréga câtu si cele cari atingu decesele séu comunitățile bisericesc! sau pre individii singurateci, se voru aduce Invaliditate înaintea unul foru alesu (arhiru) fiindu libere de timbru sî taxe , pentru care foru fiacare parte va alege câte doi membri, acesti’a laolalta alegu presiedinte, in casa déca nu s'aru intielege intre sine , tabul’a regesca va numi pre presiedinte, așișderea va numi sî membri in îocuru acelora cari in decurs« de trei luni n’aru fi »iesi scu aru intârziă in compunerea Torului , sî in contr’a otaririloru sî judecatiloru acestui foru — del »turandu tóte remediere — apelatiunea se va face numai la tabla sprem vîrah , unde caus’n se va decide fara privire la ord «e pre basea dreptatiei sî ecuitatei.“ Testulu propUSU de deputații șerbi : §. 8 Tóte filiurile pe pretensiun ce s’aru puté escă dintru infiinltarea metropoliei române, incâtu nu s’aru puté comprina prin integere intre congresele respective, intre pârli, se voru aduce la validitate înaintea judecătoriei ordinarie, fiindu libere de timbru sî de taxe, iéra in contr’a olanuriloru sî judecaliloru acestui judecătorie se voru pute folosi tóte acele temeibe , câte le permite procedu’a civile in alte procese.“ getu . Propunerea lui Aureliu Maniu deputatu din Fâ8 Tóte feliurile de pretensiuni ce se născu din despărțirea metropoliei române, sî anume cele ce atingu mtropolia intréga sau singuraticele iuecese, incâtu nu se voru pute complană prin condelegerea ce se va încerc» in amendoue congresele venitóre, se voru scuce la validitate înaintea unui senatu de siepte membri ce lu va compune tabl’n rrgéca din sinulu sen , fiindu libere de timbru si taxe, féra pretensiunile cari atingu comunitățile bisericești sau dóra pre singuratecii individi, se vina de locu înaintea numitului senatu» I« contra otârniloru sî judecariloru acestui foru se va faciŭ pelatiune, cu delaturarea tuturora altor remede , numai la tabl’a stptemvirala , unde se va decide afara de ordine pre basea dreptatiei stecuitatiei.“ Maniu Aureliu crede ca deóre ce a sdusu ministeriulu proiectulu de lege , scopulu de capeletia a fostu sa câștige bisericei dreptate* I pare forte reu ca pi è lângă tote insuritiele de a convinge prefrații șerbi despre dreptele sî justele dorite