Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-06-30 / nr. 52
Teletrininmn e»a de doua ori pe »eptemima , joi’a si Dumineca. — Prenume- i rațiunea se face in Saturn la expeditur’al loiei pe afara la c. r. posta , cu bani trata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Premiisu prenumeratiunei pentru Sabiia este pe amin. fl. v. a. I ear pe o jametate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pe»_ IVTM 52. AKULU XVI. Sabiiu, in 30 luniu (12 Iul.) 1868. Ira provinciela din .Monarchia pe um ana 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. ■ Pentru princ. si tieri străine pe anu 1)pe V, anu. 6 fl v. a. i Inseratele se plateseu pentro finteia ora cu 7. cr. siculu , pentru a doua ora cu 5% cr. si pentru a treia repetire cu 3 V. cr. v. a. 7 . ■ • Invitare de prenumeratiune a „Telegrafulii Romanii“. Cu acesta ocasiune ne luamu voia a trage aleulîunca p. t. publicu celitoriu asupr’a acelei impregiurari considerabile, ca in decursulu semestrului urroatoriu, intre alte obiecte ce voru veni a se trata in acestu dînariu, voru luă unu locu de frunte cestiuni bisericescu, cari, parte voru premerge deschiderei congresului natiunalu romanu bisericescu, parte voru refera despre cele ce se voru intempla in congresu; ceste din urma, „Tel. Abra.“, ca aflatoriu in locula unde se va tine congresulu, le va aduce mai ingraba decâtu celelalte dîuame române. Aceste cestiuni voru da chiarificari asupr’a afaceriloru, cari nu er’a acesta nou, in cele ce atinge viati’a bisericésca suntu de lipsa pentru fiecare membru alu bisericei sî chiara sî pentru acei’a ce nu se tienu de biserica orientala, dara se intereseza. Deci editur’a face deosebita mențiune, din bona tempu, pentru ca sa se póta orienta cu tipărirea esemplarieturu, ca nu mai tarziu sa vina in acea neplăcută pusetiune de a respunde doritoriloru de a ave diuariulu nostru cu: „numai avemu eseraplarie.“ Pretiulu abonamentului e : Pentru Sabiiu pe anu 1 fl., pe/, de anu 3 11. 50 xr., pe */* anu 1 75 xr. v. a. Pentru Tranni’a sî Monarchi’a austriaca pe anu 8 fl. pe //i anu 4 fl., pe '/4 anu 2 fl. v. a. Pentru Principatele rom unite sî străinătate, pe anu 12 fl., pe % anu 6 fl. pe '// 3 fl. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu ’ntardîiu cu trimiterea prenumeratiuniloru. Adresele ne rogâmu a se scrie curatu, sî epistolele de prenumerat unui a ni se traraile francate, adresându-le deadreptulu la Editura „Telegrafului Romanu“ in Sabiia. Representatiunea sinodale a Arehiereiloru români de res. grres. pentru resolvirea unui Congresu national si bisericescu, din 28 Augustu 1865. Maiestatea Vóstra c. r. Apostolica. Prea indurate Domne ! Prea-umilitu subscrisii Archierei, că de o parte sa póta corespunde conscientiosu datorintiei canonice, impuse Joru prin astediemintele bisericei, de a introduce , a stabili si a sustiené in cuprinsulu provinciei metropolitane ordinea cea buna, fara de alta parte ascultarea cuviinciósa sa potadă espresei inviatiuni, ce li se făcură prin preainalt’a decisiune maiestatica , sosita in josu cu Nota c. r. Ministeriu de Statu din 29 Decembre 1864. Nr. 1642., in urm’a carei e de a se face Maiestatei Vóstre c. r. apostolice propunerea preuminta despre modalitatea, după care are a se constitui in viitoriu âitâtu Mitropolitulu câtu sî Episcopii din Metropolis Româniloru gr orieni. din Transilvani’a sî Ungari’a pre langa observarea pradei de dreptu bisericescu sî de modalitatea constituirei de până acum, — s’au aflatu îndemnati a tiene unu sinodu după prescrierea asiediereinteloru bisericesci, in care sa se pertracteze modalitatea, după carea voru fi de a se constitui in valoriu atâtu Metropolitulu câtu sî Episcopii din Metropoli’a Româniloru gr. orient, din Transilvani’a sî Ungari’a. Dupa ce ’si seversîra prea umilita subscrisii Arhierei rugăciunile séle de chiemarea Docilului sântu, ca acel’a sa-i lumineze, sa-i invetie sî sa-i conducă la deslegarea problemei lora , s’au intrunitu in aceea părere , ca ei unilateralminte, fara de intrevenirea representantiei bisericesci, atatatórie din deputați preotiesci si mirenesci, nu potu lua in pertractare modalitatea constituirei Metropolitului si a Episcopiloru pentru viitoriu, fiindu de obsce cunoscutu, ca lotu tropulu organicii in viétia sociala de sfatu are trebuintta după care se reguleza de nescari legi sî intogmiri , activitatea membriloru, roi- scamentulu partiloru sî activitatea întregului; séra legi sî intogmiri se potu statori si emană numai prin impartasirea sî învoirea tuturoru factoriloru indreptatîti. Cu atâtu mai putîm pate biserica ca visibilu Numai tati de familia onești, posesori de pamentu,oficiri c. r., amploiați militari, politici, justițiari, finantiari sî bisericesc, advocați censurali, directori , profesori la institute școlare mai înalte, precum sî comercianți si industriali, carii suntu de 24 ani, voru putea esercia drepturu de alegere ; féra de deputați se voru pute alege numai acei indreptatiti de a alege, cari voru fi de 30 ani. Rebonificarea speseloru de caletoria sî a coborârii in loculu destinatu pentru tinerea sinodului metropolitan« a deputatiloru, au sa le porte Comunele bisericesi din fiecare cereu de alegere. In lips a unei biserici catedrale suntu siliti umilitu subscrisii Arcierei , sa desemneze de locu alu adunarei bisericesci metropolitane respectaver’a institutu de mantuintta alu lui Dumnedieu preda comuna bisericésca gr. res. Resînartu, aflatóre in meniu sa fie lipsita de ordine, sî in acést’a necessitate comuna se deosebește ea de Statu prin aceea, ca legile ei au de temeiu nestrarautaveru dogmele, iéra intogmirile ei esterne — de sî suntu supuse desvoltarei, imbunatatirei sî perfectionarei poftite de poruncile naturei, totusi nu potu veni in contraducere cu principiile acelea fundamentale, din care provine regul’a, după carea are de a se sustiene in biserica jurisdictionea, disciplin’a, si administratiunea. Un’a urmare necessaria a constituirei Mitropoliei este asta dara întemeierea insogmiriloru organice sî stabilirea normeloru pentru constituirea Metropolitului sî a Episcopiloru, pentru conducerea sî îngrijirea trebîloru bisericesci, a scólei si a inventamêntului, sî a administrarei fondeloru bisericesci sî a fundatiuniloru. Spre scopulu acest’a elienerea unei adunări bisericesci metropolitane necessaria, a cârei chiemare va fi, a luă in consultare întemeierea insogmiriloru organice sî stabilirea normeloru pentru trebile bisericei, scólei sî ale fonduriloru, sî asta a compune unu statutu organicu , care in intielesulu institutiuniloru bisericesci sa se iea sub pertractare constituționala sî in urma că unu normativu alu bisericei sa se substema Maiestatei Vóstre c. r. apostolice spre preinalt’a sanctiunare. Adunarea acest’a bisericésca metropolitana — după părerea preumilitu subscrisîloru Arcierei, basata pre bine cumpanil’a consideratiune a relatiuniloru de fatia — aru trebui sa se tiena sub presi— diulu sî conducerea Metropolitului sî sa constea din cei doi Episcopi sufragani din Aradu si Caransebesiu, apoi din 30 deputati preotiesci sî 60 mirenesci, calii sa se alega din singuraticile cercuri ale Archidiecesei, din cele doue diecese a Aradului sî a Caransebesiului asia, câtu pre dieces’a Caransebesiului se cada 10 oficiri c. r. sî onoratiori din statulu Comerciantiloru sî alu onoratioriloru, sî 10 onoratiori din statuiu civilu alu Comitateloru Crasieu, Temisiu sî Torontalu. Consistoriile respective aru ave de a se ingrigi de împărțirea sî limitarea cercuriloru de alegere cu consideratiune la numerulu alegatoriloru sî alu deputatiloru asia , că acelea sa se despartă in cercuri de alegere după statulu preotiescu, militariu si civilu. La adunarea cercului de alegere trimitu singuratecele comune bisericesci, déca nu voru numer’a mai multu de 1000. suflete, unu deputatu , déca voru numer’a pana la 3000, sursele duci si cele mai impopulate trei deputați, cari voru fi de a se prevedea cu plenipotentie. Spre conducerea alegeriloru numesce respectivulu Consistoriu pentru fiesce care cercu de alegere cate unu Comisariu, caruia i se alatura din partea adunarei doi barbati de încredere , carii voru avea de a ajutoră pre comisariulu de alegere inesecutarea alegerei, nemediilocita apropiere de Sabiiu, o óra departe de scaunulu metropolitanii , legata de cetate prin unu drumu bunu , are dóue biserici usiă de spatiose, câtu potu primi in sine adunarea, sî suntu provediute cu cele necessarie conformii ritului nostru, apoi se afia comun’a acést’a — cum de abia se mai afla o alta comuna bisericésca — intr'o pusetiune după impregiurarile presente atâta de favorizare , câta pote dă membriloru adunarei adapostu ospitariu sî fara spese mari. Pre temeiulu fapteloru susu memorate indrasnescu astă dara prea umilitu subscrisu Archierei a face prea umilit’a rugare . Indurati-Ve Maiestatea Vóstra c. r. apostolica a concede prea gratiosu tinerea unei adunări bisericesci metropolitane sub presidiulu sî conducerea subscrisului Metropolitu spre stabilirea modalitatei, dupa carea voru fi de a se constitui Metropolitan sî Eppii gr. or. din Transilvani’a sî Ungari’a, precum sî spre întemeierea institutiuniloru organice bisericesci si spre stabilirea normeloru pentru afacerile bisericei, ale scólei si ale fonduriloru. Depunendu la pecórele Maiestatei Vóstre c. r. apost, acesta prea umilita rugare, remanemu iu cea mai profunda devoțiune Ai Maiestatei Vóstre c. r. Apost. Sabiiu in 28 Aug. 1865. Prea umiliti servi sî supuși credincioși. Andreiu Baronu de Siaguna m. p. Archiepiscopu sî Metropolitu. Procopiu Ivacicoviciu m. p. Episcopu alu Aradului, Ioannu Popasu im p. Episcopu alu Caransebesiului Eveneminte politicu. Sabiiu 29 Iuliu. In armata se făcu reductiuni însemnate. P. SI. scrie in privintia acest’a, ca soldații capata voia de a se departa dela regimentele loru (cu concediu), pentru ca ministrulu comunu de resbelu s’a convinsu, ca cu bugetulu ce i s’a aplacidatu nu póte sa se ajunga si ca urmarea aru fi fostu unu deficitu de patru milióne. Spre a incungiură dificultatea acest’a s’a decisu ministrulu comunu de resbelu a da concediu in d estindere mai mare. Companiele regimenteloru de infanteria sî bataliuneloru de venatori voru ave o presentia de numai 50 ostasi; totu asia sî cele ale regimentului imperalescu de venatori. Astfeliu de presentia nu s’a pomenitu de multa in armata nostra. Mai mulți Boemi de nationalitate cehi au intreprinsu o caletoria la Constanti ’a, unde Ioann Huss fu arsu (6 Iuliu 1415) pentru unele țese de credintia, cari erau îndreptate cu deosebire contra curiei romane si a papismului preste toru. In 6 Iuliu a. c. s’a desveletu acolo monumentulu lui Huss și asta boemii călătoriră acolo spre a fi de la.