Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-09-19 / nr. 75
Tele$rr«fumese de clone ori pe *este RiHia , joi*a si Dumineca. — Prenume-i rațiunea se face in Sahiia la espeditura foiei pe afara la c. r. poate * cu bani pale a prin scrisori francate , adresate ca la espeditura. Pretium prenumeratiu i nei pentru Saturn este pe ant» 7. fl. v. a.lear pe o jumetate de arm 3. îl. 50 Pentru celelalte parti ale transilvaniei si pen.. Sahiiu,in 19 Septembre (1 Oct.) 1868. I 'in provinciale din Monarchia pe unu an« Ififi. era pe o jumătate de anii 4 îl. v.n. I Pentru pnncti lieri «traine pe anii 1 ( p. V9 «nit. d f v. a. Inseratele s» platescu pentru I iutei» Ara cri 7. cr. sirii»* , pentru a doua ora cu B.1 cr. si pentru a trei’» repetire cu 3 */5 cr. v. •*. RTM 75. ANULU XVI. C’uventarea Escelentiei Sele Presântitului Părinte Archiepiscopu si Metropolitu Andreiu Baronu de Lagun ’a , lienuta cu ocasiunea deschiderei Congresului nationalu bisericescu românii in 16/28 Septemvre. In noiescete, innoiescele noule Ierusalime, caci liau venitii fie cara si lumin’a, si marirea Domnului presle line au resaritu. Acésta casa Tatara o au zidita, acesta casa Fiiului au intaritu; acésta casa Duchiilu sântu o au innoitu. Cu acésta cântare bisericésa, carea o cantarnu in fie-care anii in 13-lea Septembre, candu serbarau amintirea înnoirii Bisericei del’a mormêntulu Domnului, — cu acésta cantare bisericésca, dacu, ve salutu pre Domniele Vóstre astadi, cându noi cu membrii ai nou reinfiintiatei nóstre metropolii romane de relegea greco-resariténa din Ungari’a sî Ardealu neamu adunatu intâi’a era la congresulu nationalii bisericescu romanu. Pentru ca precum Biseric’a dela mormintulu Domnului s’au ruinatu in urm’a unei ursite irindióse, sî apoi incetandu acést’a prin satirea sî infArirea cristianismului s’au ziditu cpresi Biseric’a deasupr’a mormentului Domnului , asia tocm’a sî metropoli’a nostra sau ruinatu in urma unei ursite invidióse , sî nimicinduse acést’a prin satirea sî intarirea spiritului luminatoriu sî adeveratu crestinescu alu secuiului nostru s’au reinfiintiatu carasi vechi’a nóstra metropolia. Ursit’a acést’a invidiósa, carea au apasatu metropolia nóstra, au lasatu după sine urme neșterse in istori’a bisericei nóstre, sî in legile patriei nostre, precum sî in ordinaciunile regimului patrioticu de mai nainte. Din istor’a bisericei nóstre ne convingerau, ca ursit’a acést’a invidiósa de biseric’a nóstra s’mi escatu de acolo, căci ierarhi’a nóstra bisericesca împreuna cu preoții si creștinii au nezuitu a sustiene in originalitate institutiunile bisericei primitive creștinesce, sî a remane credincioși religiei loru stramosiesei, sî câni in 16-lea vécu au facutu tuturoru innoiriloru confessionali frontu, care seculii trecuți le au provocatu pre terenulu christianismului in Europa intréga. Acésta ursita invidiósa au causatu apoi din partea ierarchieloru celorlalte biserici crestine gene asupr’a mitropoliei nóstre, sî a credinciosului clern sî popor, sî ierarchiele acestea ale celorlalte biserici creștine au efectuilu prin puternic’a loru inluinti’a in legislatiunea sî regimulu patriei, de neamu lipsitu de metropolis, de episcopii, de mănăstiri, de nenumerate parochii sî de tóte averile sî zidirile, ce se gaseu la metropolia, la episcopii, la mănăstiri si la parochii. Despre batjocurile si prinsorile, care Archiereii, preoții si creștinii erau sditi, a le suferi numai din causa, caci nu vreau sa schimbe stramosiasc’a loru religiune, nu voiu sa amintescu nimicu, caci nu voiescu sa improspetezu rane vechi, ci trecu la epoch’a aceea, cându colonii șerbi au trecutu la a. 1690 din Turci’a la Ungari’a cu câți-va arciverei sî cu mai multe dieci de mii familii, sî sub scutulu unoru privilegii pentru biser c’a sî națiunea serbesca au infiintiatu provinti’a loru metropolitana naționala. Sî fiind ca acesti coloni șerbi s’au estinsu dela Dunăre sî Sav’a până la amendoue tiermurile Muresiului , unde ei au gasitu pre coreligionarii sei romani lipsiți de archierei sî in parte mare si de preoți , sî in intielesulu privilegieloru loru au asiediatu pre ruinele episcopateloru romane trei eparchii serbesci, la Aradu, Tim sior’a sî Caransebesiu , care apoi mai tarziu s’au numitu sî a Versințiului. Astfel cu romanii ortodocși din Ungaria au devenitu sub Ar hierei șerbi, iar Episcopii din Ardealu sî Bucovin’a, insa nu sî creștinii, devenira in urm’a mesuriloru politice din 30-lea Octobre 1783 sub jurisdictiunea sinodului metropolitana serbescu din Carlovitia. Inse clerulu sî poporulu românu au oftatu totu inlinsu sî se ruga la regimu pentru de a recapătă metropoli’a s’a canonica, dara fara efectu. Spiritulu celu puternicu alu anulu 1848, care au nimicită feudalismulu , sî privilegiele , sî in loculu loru au stabilim intre popórele patriei egala îndreptățire politica sî confessionala, — au desteptatu din nou simiiulu dreptului nostru imprescriptibilii canonicii sî istoricu pentru recastigarea vechiei nóstre metropolei române de re legea grecoresaritena din Ungari’a sî Transilvani’a sî dovedindulu Maestatea Ses ces. reg. apostolica, prea induratulu nostru Rege Franciscu Iosifu s au si incuviintiatu cererile nóstre prin pre inalt’a sa resolusiune lin 12/24 Decembre 1864 cu aceea, ca sa avemu metropoli’a constatatóre de români de relegea greco rasariténa din Ungaria sî Ardealu, cu episcopiele din Aradu sî Caransebesiu sî cu Archiepiscopi’a in Ardealu, totodată denumindume pre mine de Arehiepiscopu alu Transilvaniei sî de Metropolitu alu româniloru de reli gea greco-resariteoa din Ungari’a sî Ardealu , sî demandandomi, ca in contielegere cu Pre sauttulu Domnu Episcopii Procopiu Ivacicoviciu alu Aradului sa făcu propunerea de Episcopii pentru scaunulu nou infiintiatei eparhhii a Caransebesiului ; in urm’a representatiunei nóstre archieresci Maiestatea ‘Sea s’au indurata, a denumi de Episcopu epiesiialu alu Caransebesiului pre fostulu Archimandritu si Protopresbiteru alu Brasiovului Domnulu loanu Popasu. Sî fiinduca Maiestatea Sea numai pentru intâi’a ora la infiintiarea metropoliei nóstre au denumitu pre mitropolitulu nostru fara sa prejudece spre viitoriu modulu legalu de alegere a mitropolitului seu a Episcopiloru, pentru aceea m’au insarcinatu pre mine, că in conttelegere cu Domnii Episcopi sa propunu modalitatea, după carea va avea a se constitui Mitropolitulu si Episcopii nostrii spre viitoriu. Obiectulu acest’a l’amu tractata noi Arrhiereii in Sinodalii din ] 6-lea Augustu 1865, s’ amu aflitu unanimii, ca noi Archiereii nu suntemu competenți , a tracta acestu obiectu fara intrevenirea representantiloru clerului sî poporului credincioșii din intreg’a metropolia , prin urmare, ca numai unu congresu nationalui bisericescu romanu este competente a tracta acestu objectu cu valore de drept» De aceea acestu sinodu Archierescu au asternutu Maiestatiei Séle in acestu intielesu representatiunea sea, espunendu acolo sî modulu colo hiemarei sî aletrenerii unui asemenea congresu bisericescu falia cu elaborarea modului de constituire a Metropolitului si Episcopiloru spre viitoriu, precum sî fatia cu elaborarea unui statutu organicu priviloriu la tóte elementele constitutive dintr’o mitropolia. Maiestatea Sea ces. reg. apostolica au binevoitu, a preda ministerului seu regiu ungurescu de cultu spre pertractare acést’a representatiune sinodala, sî inaltulu ministeriu de cultu a compasu pre bas’a acestei representationi sinodale unu proiectu de lege sî l’au presentatu dietei spre in articularea infiintiatei nóstre metropolii române, sî a egalei ei îndreptățiri cu metropoli’a serbesca, sî a garanției de autonomia in inttelesulu articolului XX, de lege din anulu 1848, prin urmare, la mitropoli’a notra sa fia indreptatita, de asi regulă , conduce sî decide independent in congrese!«| sele bisericesci obiectele eclesiastice, școlari sî fundationali, sî a se administra sî guberna prin propriele sele organe in intielesuln statuleloru stabilinde in aceste congrese si aprobate de câtva Maiestate. — Mai departe inaltulu ministeriu de cultu au proiectatu dietei pre bas’a representatiunei sinodali, că se i se dea voia, de a mijloi condiamnarea câtu mai curendu a congresului bisericescu , care dupa propunerea sinodului episcopescu amu avea sa constete afara de Arhierei din 30 deputați preotiesci, sî din 60 mireni, sî aru avea de problema organisarea Congresului pre lângă aprobarea maiestaticii, precum sî a încerca impacarea aceloru diferintie, care s’au escala din despărțirea metropoliei nóstre române de cea serbésca, caci in cosit contrario aceste diferintie au de a se tracta sî decide prin o judecătoria ordinaria deleganda de Maiestate. Proiectul« acest’a de lege s’au pertractatu constitutionalminte in amendoue casele legislative s’ au urmatu articolulu alu IX-lea de lege din acestu anu, care prin Maiestatea Sea s’au sanctiunatu in 24 Stroiu sî s’au publicatu in cas’a representantiloru in 27 Iunia, iéra in cas’a de susu in 30-lea luniu a. c. Astfeliu prin acésta lege constitutionale adusa cu observarea tuturoru recerintieloru legali , la carei’a pertractare au luatu parte sî câti-va dintre a barbatii nostri coreligionari in cu liate că representanti ai tierei, sî s’au distinsu in aperarea intereselor bisericei nóstre , — astfel indicu prin legea acést’a s’au petrecutu infiintiarea metropoliei nóstre, sî referintiele ei câtra stătu , sî metropoli’a serbesca ín condic’a legiloru patriei. Deci pre bas’a canoneloru bisericesci recunoscute prin susu amintitulu articula de legem’a mu intielesii cu Pre sâotitii Domni Episcopi pentru soroculu tienerei acestui congresu natiunalu bisericescu, s’ amu aflitu de bine, a se conchiamă acel’a pre dîu’a de astadi, adeca pre 16 Septembre. In urm’a acestei conlrele gen amu rugatu prin representatiunea mea din 1 Augustu a. e. pre inaltulu regiu minsteriu de cultu, ca sa binevoiésca a mijloci dela Maiestatea mea incuvinniiarea acestui sorocii pentru celebrarea congresului presentu j si primindu eu aprobarea maiestat ca urmata prin resolutiunea regesca din 12 Augustu a. c. sî împărtășită mie prin emisalu ministeriala din 14 Aug., amu insolintiato despre aceea fara amenare pre Pre sântitii Domni Episcopi cu scop», ca sa eserie alegerile de deputați clericali, mireni sî militari , cari sa se para infatisiă tempuriu la congresu , totu odata amu escrisu sî eu pentru Archie decesa alegerile de deputați. Ea la Domniloru, ca amu ajunsu a vedea congresulu celu multu doritu alu provinciei nóstre metropolitane a tuturoru româniloru de relegea grecoresantena din Ungari’a sî Ardelu ! Eata Domniloru ! Congresul» acest’a insusi, care’lu representati Domniele Vóstre ! Bata Domnilor» ! tempein incetarei acelei sarcine grele , care de 20 de ani facea pre umerii mei, sî care trebuia sa o suporta singura după posetiunea me a, ceea ce o ocupu in organismulu sântei maicei nóstre biserici, caci n’amu putulu sa ne organisamu până acum bisericesce. Cum amu condusu eu pana acum treb’a cea grea si problematica a reinfiintiarei metropoliei nóstre ? despre aceea judece presentulu sî viitoriulu. Déca câte odata amu facutu intrebuinttare de petroieri, aceea amu facutu după demandarea impreguiruriloru intetitóre in acea convicțiune, ca derulu sî poporulu credinciosu se va multiumi cu aceea, dara nici decum n’imu facutu cu intentiune, de a esercita, sau de a stabili in lucrurile nóstre bisericesci, scolari sî fundutionali vre-unu absolutisti ierarchieu. Din acésta causa trebuie sa accentuezu aci, ca décá- amu sî facutu une ori unu treb nnuare de petroieri, aceste nu se potu luă in intielesulu strinsu de petroieri, deore-ce oehrotarea presupune totu-déun’a o mesura volnica pre terenulu bisericescu, eu insa nu amu facutu n ci o me-