Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-07-10 / nr. 54
Telegrafuln ese de done ori pe «epte- i mana, joi a si ti iminec a. — Prenumerațiunea se face ih Sabiin la espeditur’a I foiei pe afara la c. r. poște, cu banii gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusii prenumerativ-1 sei pentru Sahiiu este pe anu 7. fl. v. a. I ear pe o jumatate de anu 3.0. 50. Pebtru celelalte parti ale Transilvaniei ei pen.. Sabiiii, in 10/22 Iuliu 1860. tro provinciele din Monarchia pe Dna ana 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. ^Pentru princ. si tieri străine pe anu ii pe '/, anu. 6 fl. a. Inseratele se platesc pentru inteia ora cu 7. cr. siculu , pentru a dou’a ora cu 6% cr. si pentru a treia repetire cu 37. cr. v. a. Ma 54. ANILL XVII. In septimân’a acést’a se va trene sinodulu anuale episcopescu, in iulielesulu canonului 34 afostolescu. Alalta ieri sér’a a sosilu Presanti’a Sea Părintele Episcopu alu Aradului Procopiu Ivacicoviciu in mijloculu nostru. Astadi va sosi si Presanti’a Sea Părintele Episcopu alu Caransebesiului Ioanu Popasu in mijloculu nostru. Statutulu organicu. Statutulu organicu alu bisericei nóstre greceorientale din Ungari’a șî Transilvania , după cum s'a pututu vedea din anii foiei nóstre din urma 52 si 53, a capatatu sancțiunea pre înalta pre lângă unele modificări, cari au trecutu deja sî in tecstulu statutului publicații de fói’a oficiale, după carea l’amu publicatu sî noi. Amu fi doritu si noi ca modificările sa nu fia dintr’un’a petrecute in tecstu , ci mai constitutionalminte sa se fia retramisu congresului statutulu cu observarea ca aceste sî aceste modificări au sa intre in elu. De alta parte, fiindu ca legea pentru instrucțiune sî nationalităti s’au votatu in dieta dupa conceperea sî votarea statutului in congresu, noi ne asceptamu la unele modificâri, mai alesu la de cele ce privescu sculele sî limb’a. Modificările s'au facutu. Statutulu 9’a publicata asta după cum ni e cunoscuta. Elu are valura de lege. Biseric’a e in pusetiune de a se organisa sî de a progresă predarea unei legi atâtu de dorite de toti românii greco-orientali din Transilvani’a sî Ungari’a. Întrebarea se nasce acumu, ce sa facemu acum ? înainte de tote ni se obtrude întrebarea , ca fiindu modificările asta după cum le scriu , mai consulta va fi că sa mai stâmU încă in starea asta dîcendu abonorma si neregulata, in care ne au impinsu terapii cei vitregi cu biseric’a, sa mai pretindeam inca odata leia Metropolituluii Episcopii nostri sa ne ochroeze unu congresu , sau sa intramu numai decâtu in posessiunea constituliunei nóstre ? Respunsulu la acesta întrebare dupla sau va pute da oricine mai bine daca va considera natur’a constitutionalismului. Ori ce vialia constitutionale nu începe cu perfecțiunea. Ea, viati’a constitutionale, are missiunea de a chlarifică, de a îndreptă , si a modifică ceea ce vede ca nu corespunde impregiurariloru societătiei ce-si da sau capata o constitutiune. Din cele dese in urma parerea nóstra aru fi, că sa intramu in posessiunea statutului, carele pentru noi e acum legea provediuta cu tóte formele , sî sa se incepa numai decâtu constituirea provinciei bisericesci întregi , incependu dela parochii pana susu la eparhii si metropolia, conformu statutului. Procederea acest’a aru feri pre arhierei de a octroa alegeri noue si aru înlesni, ca creștinii nostrii sa aiba câtu mai ingraba institutele de lipsa la conducerea afaceriloru bisericesci, școlare sî fundatiunale, dara aru ajunge totu odata mai in graba la congresulu ordinariu alu metropoliei, cărui nu i va denega nimenea dreptulu a se pronundă sî a luă mesurile ce se va afla de bine chiaru si asupra modificariloru ce regimulu le a făcuta in unii din §nii desu mentionatului statului roșia din anulu acest’a, prelânga aceea ca contiene lucruri ventilate prin dinaristica, aduce publicitatiei forte multe acte de prin cabinetele secrete a diplomației. De aitmintrea ea (cartea roșia) se ocupa in anulu acest’a mai multu cu referintiele monarchiei in genere fatia cu Germania specialminte cu Prusi a si Germani’a de sudu, de câtu cu referintiele si cu cestiunile orientale sî belgico-francese. Actele referitóre la relatiunile germane suntu parte mare de natura polemica, ce s’a escitatu prin pres’a oficiosa nordu-germana cu intentiune de a descredită politic’a esterna a Austriei, precum dîcu foile germane. In data la inceputulu referadei diplomatice se afla o instrucțiune câtra contele Wimpfen, ce refusa învinuirile , ce le arunca press’a oficiosa prusiana contra Austriei cu privire la amesteculu in cestiunea orientale. Alta depesta îndreptată catra toti representantii Austriei, se ocupa cu zgomotulu despre descoperirile in comanda austriaca. Ambe actele , ce atingu relatiunile cabinetului din Berninu suntu preste totu impaciuitóre. O imputare mai aspra se vede a fi făcută numai in depesi’a a patra cancelarului confederatiunei germane cont. Bismark, carele in diet’a confederatiunei germana s’a esprimatu, cum ca Cartea rosta a lui Beust aru fi numai o simpla compositime de acte. Beust, dice ca prin referatulu seu a facutu unu prospectu adeveratu delegatiunei austro-ungare despre starea lucrului in politic m fcalernn, o lovitura laterale contra despre tiuirei frivole acceptate pre la tóte parlamentele, totu De astmintrea cuprinsulu cârtiei roșia este de umilitu sî boile germane vieneze regreteza maltu , ca compusetiunea acést’a nu s’a facutu cu mai multu respectu si încredere in sine fara d’a se fi luatu in considerare învinuirile pressei oficiase prusiene sî dîcu ca instrucțiunea câtra contele Wimpfen si circulariulu in privinti’a depeșei Gotzico pare a fi mai intrega o esculare. Contele Beust se padiesce in refera d’a sea cu multa maestria a incungiură simtibilitatea Prusiei fatia cu tendinttele regimeloru Germaniei de sudu d’a infiintia o confederatiune germana de sudu, că nu cumv’a se vina cabinetulu din Berlinu la cugetu , ca Austri’a aru avea voia a infiintiâ o confederatiune in Germani’a de sudu. Acést’a umilire inca nu le prea place foiloru germane, sî ele marturisescu, ca Beust n’aru ti trebuitu se compună cartea sea cu atăt’a precautiune facia cu Prussi’a, ci venindu vorb’a despre acea confederatiune proiectata , aru fi trebuitu se spună francu, ca Austri’a , cându aru potea si aru dă totu concursulu seu pentru infiintiarea confederatiunei germane sudice. (Va urmă.) Brasiovu 30 Iuniu 1869. Eri s’au incheiatu esamenele scolariloru din gimnasiulu nostru grof. din clasele normali de aici după rugaciunele preotiloru tienute in S. Biserica, prin unu cuventu istoricu alu institutului gimnasialu tienutu de d. Profesoru Dr. I. Mesiota , după care se ceairă classificatiunele sî se impartîra premiale. La incheerea tienutu d. Prot. Iosifu Bara cu o vorbire forte corespund istoria. Esamenele au decursu după programele loru astfel iu : Copii din clasele scalei normale principale de aici s’au esaminatu : Vineri in 20 Iuniu dela 8—10 ore a IV, dela 10—12 ore a lll-a , dela 2—4 ore a II—a dela 4—5% ore după prândiu la clasa. Copilele dela trei clasichioru , s’au esaminatu Sâmbcta in 21 Iuniu! dela 8—12 ore. Răspunsurile din studiile prescrise in Instrucțiunea pentru scólele normali — atâtu ale copiiloru , câtu sî ale copileloru au multiemitu pre dnii Inspectori școlari adeca pre dnii Protopopi sî pre dnii auditori. Pre mine m’a incantatu esercitiile practice ale prunciloru caci amu vediutu pruncii aduși la atentiune sî la cunosciutie neaperatu de lipsa. Din pruncii cari esti din class’a a patr’a normale nu trecu toti a studiă in gimnasiu , ci se ducu unde i indrepte dia D-dieu, déca cumv’a nu iau iéra glug’a ca tatalu seu. De acest’a câți au esolu pana acum de vre-o 16 ani nu sciu unde suntu, ca manufactori nu suntu ci vre-o 16 negutietori mici mai suntu aici si prin Romani’a din ei. Mi-a placutu dar mulții, cându d. Invettatoriu Dobreanu a trei’a dî după esamenu provocându mai nainte copii a se consultă cu părinți ce voescu a face din ei, pre cei ce spusera , ca nu i mai lasa părinții a studiă iau consultatu a se aplecă la mestesiuguri. — Forte bine acéet’a, ca déca faceamu asta de multu nu stamu cu manufactorii atâta de reu incatu ne rușine de noi insine. In loculu unde s’au imbogatitu manufacturii streini dela români n’avemu de acesti’a. Esamenele in gimnasiulu nostru de aici inca au decursu după ordinea esita din conferinti’a profesorala. Astfel in cele scripturistice au trenutu dela 11. pana la 14. Iuniu inclusivu, cele orale dela 15 până la 21 Iuniu sî cele publice dela 23 până la 26 Iuniu inclusivu. Luni in 23 Iuniu s’au esaminatu tinerii din clasa a Vll-a sî a Vl-a din religiune sî din latin’a după prândiui tinerii classei a V-a din greca si Istorie. Mercuri fiindcă Martiru Serbatore in 25 Iuniu s’au esaminatu tinerii cassei a IV-a gimn. din german’a si matematica după prândiu tinerii classei a lll-a din latin'a sî fisica. Joi in 26 Iuniu s’au esaminatu tinerii classei a II-a din român’a sî istorie sî ai classei I-a din latin’a sî geografie. Se spune, ca in programa nu stă, ca in 28 Iuniu studenții classei a 8-a voru depune maturitatea. Ei au depusu atunci sî din 11 s’au supusu 10 sî au esîtu unii — cum audu— deplinu maturi sî alții maturi. — Comisariu la aceste esamene au fostu renduitu din partea supremei inspectiuni școlare P. C. D. Protopopu Iosifu Baracu , fostu óre cându Professoru gimnasiale* Domni’a sea ne impartasî cu bucuria multiemit’a sea despre resultatulu esameneloru. Amu luatu sî eu parte la unele si amu esîtu multiemitu. Cu tóte acestea dela unu esamenu publica din dóue studii care suntu sa se mângae părinții sî pre auditori , nu poți conchide resultatulu, ci dela cele scripturistice sî orele după carii cei 10 din Profesori judecândule in conferintiele ciloru ne dovedintiare prin vestirea classificatiuneloru. Sî numerulu eminentiloru sî cei putieni nepromovati a doveditu sportulu facutu in decursulu anului. Amintescu inca resultatulu studiului de desemnu care după elaboratele tineriloru m’au surprinsu sî amu vediulu sî pre alti surprinși câtu au inaintatu studenții gimnasiali , tinerii normei sî copilele clasei a 4-a cu invetieceii dlui Pictoru Vladorenu. Insemnu acum numerulu scolariloru, care mi se spurte, ca in scólele normali au fostu până la 280 sî in gimnasiu pana la 380 de tineri, va sedîca, vre-o 660 de tineri [sî vre-o 40 de copile. La scólele reali si gimnasiele streine de aici a fostu 75 de tineri sî 30 de copile. Din cei ai normei Cartea roșia. Ratiocinsulu diplomatica, cu care va pasî sî in anulu acest’a cancelariulu Beust înaintea delegatiuniloru, are multe momente intresante. Cartea