Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-06-25 / nr. 50
Telegraful este de doua ori pe lepte- i mana : joi’a bi Dumioec’a..— Prenumeratiunea se face in Sahiiu !a espeditur’a ( foie) pe afara la c. r. poște , cu bani > jfata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretium prenumeratiunei pentru Sahiiu.este pe ar.u 7. 11. v. a. î car pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pent țru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Săbiiu. in 25 Iunie (7 Iulie) 1870. in provinciale din Monardia pe nnn ana fi. era pe o jumatate de anu 4 fl. v.a. / Pentru prim. ni fier» / V. «nu. fi fl V. a. / In peritoie an ‘ia ora cu 7. o a nnu’a ora cu 5 i trei a repetire cu 3/c r. siculu , pentru cr. si pentru # cr. v. a. X sl 50. ANULU XVIII. invitare de prenumeratiune la „Telegrafulu Romanii 44. pre o jumetate de anu (Iulie-Decembre) alu anului 1870. — Pretiulu abonamentului pro ii de anu e: Pentru Sabiiu 3 fl. 50 xr. v. a. Pentru Trans’a sî Monarchi’a austro-unguresca 411. v. a. Pentru Romani ’a si strainatate 6 florinii. DD. abonanti suntu rugați a nu intârdîia cu tramiterea prenumeratîuniloru. Adresele ne rogâiiu a se scrie curatu, sî epistolele de prenumeratiunea ni se tramite francate adresându-se deadreptulu la Editura „Telegrafului Romanu” in &a>iiu. Eveneminte politice. In decurgerea desbaterei generale asupra proiectului de lege pentru organisarea municipieloru vorbiră, până la sosirea scriilora din urma, doi deputați români: Alesandru Mocioni si Sig. Bor 1ea. Celu dintâiu vorbi, chiaru după marturirea barbatiloru neromâni, cu multu spiritu sî talentu de parlamentaristu pentru seli guvernamentulu comitateloru, cu unu contrabalanluui fatia cu regimulu, carele totu déun’a este luatu din o partida politica, celu de alu doilea dice, ca aru fi vediutu bucurosu unu projectu deosebitu pentru Transilvani’a, nici decum nise unulu deosebitu pentru funduru regescu. Preste putienu credemu ca ni se va da ocasiune a vedé «aventurile in tóta estinderea loru sî atunci le vomu gel a pretiui mai bine decâtu din schile, cari ne spunu asta ducea du numai unele parole. Din Croati ’a aflamu ca diet’a s’a redeschisu in 30 luuiu n. sî oposetiunea numai decâtu s’a folositu de ocasiune sî pasî cu vre-o câte-va interpelatiuni aspre s’ adeca, cu un’a pentru denumirea lui Mihailoviciu de ș Archiepiscopu in Agramusî cu alt’a pentru sistarea congregatiuniloru comitatense sî libertatiei pressei. De dincolo de Lait’a ne aducu dînariele demissiunarea ministrului Widmann, a cârui denumire făcuse multu sgomolu, din causa, ca acest’a taiase mân’a unui cofetariu înainte cu vre-o degerheci ani, cându că locoteninte se afla in armata. Opiniunea publica a primitii o satisfactiune vis-avis de unu baronu. Inse Baronulu Petrino , asupr’a carui’a inca erau agitațiuni in castrele „constitutiunaliloru“, este intartu in postulu seu de ministru de agricultura.—Alegerile pentru diete decungu cam in defavórea constitutionaliloru. Missiunea archiducelui Albrecht la Varssovi’a , lângă ziarulu rusescu, se vorbesce ca are sa mai tocésca din dungile cele ascuțite, cari ÎDStreinau pre Austri’a de Russi’a. — Ore si care apropiare intre numitele staturi deducu mai multe foi din impregiurarea ca, se duce, la cererea lui Beust, cabinetulu din Petersburgu a demis sionari pre gen. Fadjpjew, carele si acum de curentu scrisese o brosiura ostila Austriei, prorocind acesteia căderea. Alte foi inse recomanda Austriei tocma acum o atențiune mai mare in partea acest’a, din causa ca Russiei i place sa surprindă, dara nu sa pasiasca prefatia, cum făcu Fadjejew. In corpurile legiuitorie ele Franciei a fostu in detele din urma interesanta discursiunea despre reducerea armatei. Nu numai oratori imperialiști, dara chiaru sî orleanistulu Thiers vorbitu pentru sustienerea statului efectivu alu aramatei francese, asta după cum se afla acum. Acest’a e uniculu mijlocii de a susutienea pacea. Parerea acest’a pare a fi latîta intre politicii francesi, cari urmarescu pre Prussia la totu pasulu, ca nu cumva sa se trediasca cu omnipotenti’a ei intr'o diminetia sî Franci’a sa perda prestigiulu autorilatiei sale in Europa. Isabel’a 11, fost’a regina in Spania, a abolosit formula de tronu, in favarea fiiului seu. Spaniolii inse sî cauta i alta parte regele sî putenu le pasa deca abdice Isabel’a scu nu. putatii In Romani’a secțiunile camerei verifica deSenatulu se pare a fi constituitu. Presiedinte este Plsgino , vicepresiedinti: Vei s’a sî crescu. In numerulu 25 alu fótei nostre din anulu acest’a amu publicata in foisióra unu estrasu din Jurnalulu „Le Nord“ o epistola adresata papei de catva unu <x profesore alu semenariului r. cath. din Baltimore, Biering, in care epistola, după ce arata retacirile bisericei apusene, ruga pre pap’a a se intorce de la acele rătăciri si a fi aceea ce nu aru fi trebuitu sa înceteze a fi, adeca pastoriu in intielesulu celu santu alu cuventului. Totu in epistola aceea sî esprima dorinti]a de a fi primitu in sinulu bisericei ortodocse resaritene, carea singura „nu a cufundatu temporalulu cu spiritualului carea nu are papa rege sî carea sî amintesce dicerea lui Christosu „ca imperali’a mea nu este de aici.“ Acum altu diurnalu, „Sant-petersburgske vjedomosli“, impartasiesce, ca dumineca in 21 Aprile a. c. se severs! trecerea formale a lui Biering, cetatianu americana, la religiunea ortodsa resariteana prin lanisiera rectorulu Academiei. După reversarea actului de trecere sî după primirea convertitului in tagm’a preotiesca resaritena, urma tienerea sf. liturgii, caea ce Biering, o celebră in limb’a germana. Acele asi Biering a fostu adresata în 12/24 Ianuarie o. c. cârra sinodulu permanentu alu Rus= siei urmatórea scrisóre : Fara acum me tieneamu de religiunea apuséna. Acum sum insufletitu de dorulu, ca sa imbralisiezu religiunea ortodoxa resariténa. Temeiurile mele la acestu pasu suntu espuse in episttol a mea adresata Sânliei Sele Papei Piu IX, episcopulu Romei. Pre calea rugei si a sciintiei amu venitu la acea convicțiune, ca biseric’a cea ortodoxa resariténa este unic’a biserica carea a pestralu pana acum curatieni’a invetiaturei evangelice, si m’a siu ticnea ferice, cându o a siu putea predică pre pamentulu celu estinsu alu Americei, unde spiritulu omenescu cauta cu deadinsulu sa afle adeverurile religióse. Ca sa potu severi acest’a cu recerut’a autoritate, mi face trebuintta, ca sa fiu primitu in tagm’a preotiésca, de ce me si incumdu a me ruga numai din acea causa, ca sa potu ajunge la scopulu acum amintitu. Soti’a mea sî copiii mei dimpreună cu mine se lapeda de rătăcirile bisericei papale sî dorescu a trece sub aripile bisericei resaritene ortodoxe. Binevoiesce sânjite sine de a deschide uisîle tale oiloru, cari se intorca dela rctacire, sî nu lipsi de binecuventarea ta pre celu ce se numesce etc. Diet a Ungariei. In ssedintia din 25 Iuniu a casei representantiloru se autentica mai intâiu protocolulu siedintiei precedinte. Pressedintele anuncia, ca terminulu de 30 de zile pentru insinuarea nescari va proteste contr’a alegerei deputatiloru conte A Zichy si E. Danielu aespiratu si prin urmare respectivii suntu definitivii verificați. Deputatulu cercului de alegere Oraviti’a, B. Szende sî presinta protocolulu de alegere, care se transpune comitetului verificatoriu. După acestea abunda presiedintele mai multe petitioni in curse, care deodată cu cele ale representanteloru E László, P. Neressy, Sz. Majoros , A. Csanády, D. Irányi, K. Ieáky cont, A. Buttler, P. Királyi si Adm. Szirmay se tramita comissiunei de petitiuni. P. Horváth îndrepta câtva ministrulu de comunicatiune urmatórea interpelatiune : Are de cugetu regimulu a propune casei inca in anulu acest’a unu proiectu de lege despre construirea drumului de feru Csakathurn=Vara8din=Zaprezici. acést’a Ministrulu de comunicatiune cunosce dorinir’a a Croației sî regimulu a fostu tolu deun’a gafa a împlini acésta dorintia. Unu proiectu de lege despre construirea acestei linie nu a propusu până acum’a din causa, ca prelucrările inca nu suntu gafa sî ofertele tne de ajunsu insinuate. concurentiloru de concessi Vorbitoriulu póte inse de chiara in numele regimului, ca ministeriulu doresee clădirea liniei Csăkaburn=Warasdin=Zaprezics, ca va continua studiulu asupr a acestei linie si după finire va presinta casei unu proiectu de lege. P. Horvath e multiumitu cu respunsulu ministrului de comunicatiune. M. Kraljevici face ministrului de comunicatiune urmatorea interpelatiune: Facut’a regimulu pasi cu lin’a laterala Merzidorfu=Pikroc sa se cladésca sî déca, care suntu acesti pasi. Ministru de comunicatiune Gorove a pretiuesce pre deplina insemnatatea acestei linie literale sî se va sirgui, cu acesta linia sa se cladesca cu câtu se pole mai mare usiurintia pentru statu. M. Kraljevics se dechiara multiumitu cu respunsulu. Cas’a ia respunsurile la acestea interpelatiuni spre sclintia. Notariulu casei magnaliloru conta I. Csáky preda nuntiulu, prin care se face cunoscutu ca cas’a magntloru a primitu proiectulu de lege despre clădirea palatiului post. sî teleg. sî despre drumulu de feru magiam de Nordu-Vestu. Proiectele acestea se voru escerne coronei spre sanctionare. Referentulu comitetului mnandalu Kol. Széli reporteza despre proiectulu de lege relativui la creditulu supl. pentru ministrulu de interne. Referentulu comitetului centralu, P. Perezet reporteza despre proiectulu de lege privitoriu la organisatiunea municipieloru. Se decide tiparea lui. Presiedintele e de părere ca sa se puna pre ssedintia de Joi la ordinea dilei. Br. L. Simonyi propune cu o motivare ma langa unu proiectu de condusu, in urm’a carui’a proiectulu de lege despre organisatiunea municipieloru sa se pună la ordinea dilei numai in sensiunea prossima. Rol. Ghyczy sprigineste proiectulu de conclusu a lui Simonyi. B. Halász pretinde ca propunerea sa se tiparesca si puna la ordinea dilei spre desbatere (Voci , votare !) I. Iustin . Pressedintele s’a pronunciatu deja conclusualmente, ca proiectulu de lege vino Joi la ordinea dîlei si asta nu se mai póte despre acéstea discută. (Contraduceri) A. Csanády doresce amenarea desbaterei sî din causa, ca raportulu cuprinde siese care sî asta deputații nu au tempu de alu studiu după ciminica. (Voci alarmaliire : votare!) Se pune la votisare proiectul de condusu sî se ridica pentru elu numai steng’a si stenga estrema ; majoritatea lu respinge ; prin urmare raportulu comitetului central» se va pune presiedinti’a de Joi la ordinea dilei. Proiectul» de conclusu a lui K Ghyczy