Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-08-08 / nr. 63
Telegraful« , ese de doiue ori pre septe, mâna: Duminec’a si Joi’a. — Prenume- J rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’al fpiei pre afara la c. r, poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul fl. v. a. carpie o jumatate de anu 3 fl. 50. Peni Sabiiu 6 Aug. Serbarea dilei nascerei a Maj, Sele Imp. ei Regelui Francisco Iosifo I. Acesta serbare s’a inceputu de eri sera cu o retragere militară acompaniata de musica. Adî diminetia se continua cu musica si cu 24 salve de tunuri. Mai târziu esi partea cea mai mare a garnisónei in parada sî sub decursulu unei mise o parte din trupele pedestre defera trei salve. De aci defilară pre dinaintea generalitatiei sî se retraseră fia-care la asiediamintele loru. Iu biseric’a gr. or. din cetate se severs servitiulu ddicescu cu tóta solemnitatea de câtra mai multi preoți sî unu diaconiu cu Prezen. P. vicariu archiepiscopescu Nicolau Popea in frut.le. In decursulu servitiului ddicescu se celi de câtra amintitului Părinte vicariu o rugăciune anume pentru serbatórea dilei natali a Mat. Sele împăratului si Regelui, careii urma imnulu poporalu cântată de reuniunea sodalitoru români, ce participă la solemnitatea acést’a avendu stegulu ei la sine. La 2 ore in aceasi zi a fostu o mésa festiva, dala de bar. Ringelsheim, comand., la carea s’a radicalu primalu toastu pentru Maj. Sea Imp. Sî Regele. Music’a militară a esecutatu cele mai alese piese in tempulu câtu a tienutu mes’a mulu toastu s’au datu séra si 24 de salve După prin de tunuri. Escel. Sea dlu ministru de comerciu sî industria S Iávy, a sositu Joi ser’a aici in locu. Eri după servitiulu ddicescu a fostu intre alte, bineventata de o deputatiune de membrii consistoriului nostru si de membrii corpului profesorale alu institutului nostru archidiecesanu, condusa de Próveni vicariu archieppescu Nicolau Popeia. Deputatiunea fu primita in modu forte afabila de Escel. Sea diu ministru. Adunarea generala a Asociatiunei transilvane române pentru literatura si cultur’a poporului românii. Fagara diu 29 Aug. (Urmare sî capeta.) Soldatii, se dice, ca au unu feliu de superstitiune, aparinli’a sarelui cânduresale le servesce de indreptariu sa judece, déca lupt’a din diu’a aceea are sa fia sângerosa. Din causa ca siediusemu in sér’a dilei dintâiu pré multu in conversatiuni cu amici, pre cari nu i vediusemu demultu, cu ru sîne trebuie sa marturisescu, ca nu vediusemu nici luna apunendu, nici sórele resarindu in dîu’a destinata pentru a dou’a sedintia. Si asta cându amu alergatu la ssedintia nici ca’mi intipueamu lupt’a cea ferbcinte, ce avea sa se intemple in sal’a museloru. Sa nu credi cetitoriule ca aci a fostu vre-o lupta de acele de deplânsu, o lupta, a carei urme suntu rosîte de sânge sî fumega din ruine. Nu. Aci a fostu o lupta, asiu dice, de principie, pentru ca se luptară principie sanatóse cu principie nesanatóse, principie de interesu comunu cu principie egoistice banesci, mascate in natiunalismu. Dara sa vina sa adeca : dlu Dr. Nicolau Popu sî cetescur— indata dupa acele obicinuite la deschiderea esedintiei sî după cetirea unoru telegrame, dintre circe unulu, subscrisu de Ioanu Paraschîvu sî prot. S. Tipeiu, invita adunarea pre anulu viitoriu la Sabesiu, altu telegramu la Orestia, — disertatiunea sea despre musica, o opera lucrata cu solintia si cunoscintia de obiectu, precarea in rêndulu celora-lalte disertatiuni, mi-aru place sa o vedu predata publicitatiei celei mai latîte *). *) Se publica in „Gaz. Trans.“ R. Sabiiu, in 8/20 Augustu 1871. ttru celelalte parti ale Transilvanie si pentru , provinciele din Monarchia pre anu anu S fl. fiera pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru I princ. si fieri streine pre anu 12 ', anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru întâia lura cu 7 er. sirulu, pentru a dou’a ore cu 1 p./, er. si pentru a trei’a repetire cu 3 'l% [ cr. v. a. ] 63. AXILCJ XIX. Inca din diu’a trecutu străbătuse din comissiunile esmise unele murmurari cu privintia la bugetu. Se audia ca are sa se infiintieze unu postu nou de unu cancelistu lângă secretariulu secundariu cu 300 fl. si după aceea ca acestu postu sî deficitulu fóiei „Transilvani’a“ dela csistinii’a ei incóce, voru da ansa la dispute înfocate; dara totu nu mi le intipneamu asta după cum s’au arezatu. Si in adeveru ca, abia a ajunsu adunarea la cestiunea fótei si discussiunea a fostu viia. Arim atinsu mai susu ca cu ocasiunea acést’a s'au luptatu principiele sanatóse cu cele nesanatóse, se convingă. Putiena pacientia dela oncelitoriu si saflu adv. I. Pop ’a propune cisarea fótei, din consideratiuni, ca ea in circumstantiele in cari se afla nu dovedesce vitalitate, seu potere de Vieta, sî este numai o sarcina a bugetului in fiacare anu. E dreptu ca s’aru pare ca nu ne face onóre propunerea dlui Pop’a, cându aru considera cineva numai impregiurarea, ca cu o foia are sa se imputieneze foile nóstre periodice. Dara cautându la criticuarismulu materialului, carele e numai mutatu dintr’o carte intr’alt’a si la putiennlu interesu ce póte escité1 retipărirea superflua a multoru materii pentru clasea ce se ocupa cu literatur’a, sî in fine aflarea fóiei in o distantia asta de mare in tóta privind’a de scopulu ei de a fi foia a poporului sî in fine, cautându ca aceea nu se redacteza in intielesulu statuteloiu, ci ca secretariulu primariu departe de comitetu, e domnu absolutu preste foia, dlu Pop’a n’a fostu nejustu, ci cu inima biuiscita a potulu face propunerea. Ei bine ce s’a facutu ? S’a trosu clopotulu celu mare de partida, sî apoi clopotulu confessiunalismului sî in fine s’a cugetatu la interesele materiali. Dlu redactoru alu fótei s’au vediutu atacatu cu barbatu de partida politica si după ce si-a numeratu tóte insusirile, tóte meritele sele ’si da dimissiunea, nu scimn a câtea ora. ómeni, cari séra iubescu moltuiri diferenti sraulu confessionalu din gura, alergau acum in tóte părțile sa-si adune credincioșii in contra „neunitiloru“ (o tempera !). Pop a sî cei celu spriginiru, nu scimu pentru ca sa domolésca viforuiu provocatu in partea carea sî vedea atacate interesele prin propunerea sea, sau din ce altu motivu, si-au retrasu propunerea. Dara după acést’n se nasce alta propunere. Doamnulu Dr. Borcia propune ca lângă salariulu secretariatului, celui adeveratu, i amu si dîsfii noi, sau după cum se numesce, secundariu, de 400 fl. sa se mai adauge 200 fl. sî pre lângă venitulu de 600 fl. secretariulu Asociatiunei sa redige fai’a, propunetoriulu se pare ca mai era de părere, ca unu secretariu e de ajunsu, caci după esperinti’a de 10 ani vedemu, ca numai unulu a fostu de lipsa. Durere, multe intrebari naive din ceea parte, ca ce ea după scopu are propunetoriulu cu propunerea sea, sî imaginase unii, ca si in propunerea acést’a suntu ascunse planuri pentru caderea dlui Baziliu din redactiune, pentru caderea foiei sî câte alte, pre^ cându scopulu era sa se asióze bugetulu cu 500 fl. de florini pre fia care anu sî sa se emancipe fói’a din stagnatiunea in carea se afla. Me miru si m’amu miratu cum in o cestiune asta de chiara sa se rapesca unu Elia Macelariu, cându era sa se puna cestiunea la votu, ca sa propună votarea nominale, „ca națiunea sa véda cine suntu cei ce suntu contr’a fótei (?!?).“ E sî mai multu de miratu cum unu Metianu, unu Ioanu Popiescu, ca sa tace rau de altii, d’aldo I. Comsi ’a, Petru Popescu sa voteze in contr’a propunerei lui dr. Borci’a. Interesanta de totu a fostu ca, dlu Macelariu si după densulu dlu V. Romanu spriginira propunerea’cestiunata, cela dintâiu cu modificarea, ca nu 200 ci 400 sa se adauge la salariulu secretariului, sî mai târziu apoi totusi sa abateri dela spriginirea acest’a’. Votolu nominale a decisu contr’a inse vorbirile din partea advocaliloru sî propunerei, profesoriloru din Sabiiu sî Brasiovu au versata o sementia sanatósa de principie in loculu basmeloru de autoritatea d.e. a dlui Baritiu, carele totu demissiunéza sî totu nu se mai póte deslipi de cele patru „satisióre“, după cum le numesce densulu. Salariulu cancelistului a cadiutu sî s’a prefscutu in dóue stipendie de câte 150 fl. pentru juriști, cari voru fi aplicați in cancelariu a Asociatiunei. Unu fapta nobile amu inca sa amintesca până nu incheiu raportulu. Dlu bibliotecariu alu Asociatiunei, I. Maximo, aresignatu de salariulu seu de 100 fi. in favorea fondului Asociatiunei. Alte aroenante se concredu cu on. publicu cetitoriu sa le afle din protocolele adunarei generali, caci déca le a siu scrie tóte, mâne joimâne mi s’aru poté face imputare, ca sî eu agitezu in contr’a fótei „Transilvani’a“. Ser’a a fostu unu baiu frumosu sî inimatu. Aceste suntu ce mi le-amu pututu nota ca sa le imparta si escu publicului. On publicu me va escula pentru suvenirile sî reflessiunle ce le amu mai adausu la inceputu sî in decursulu raportului. Ba eu lu rogu, ca spre indieere sa-mi permită că sa esprimu sî unele dorinlie sî adeca, cândieu sa ne feresca pre vîzoriu de servilismu cu celu din cuventarea de deschidere, de interesu banescu cu celu mani,festatu cu ocasiunea desbaterei bugetului Asociatiunei sî de votări de partita sî nu de conscitntia, după cum ni se pare ca s’a intemplata totu cu ocasiunea bugetului, caci asta vomu fi securi de prosperarea Asociatiunei 6, de aceea pentru care e creata Asociatiunea, adeca de prosperarea natiunei, Amintii Interventiane in Romania ? (De G. Fr. Kolb) Presupunerea e asta dara in fapta seriosuopinată, ca Germani’a, sî deca cumva se póte ajunge,’ si Austri’a va procede cu fortta contr’a României,pentru de a midiloci cu unu numeru de speculanți la castigu nemoderatu, după ce întreprinderea periculosa s’a scaldatu, sa-si capete banii si interesele neertate (catalarnice) sperate. Presupunerea e destula de caracteristica pentru de a merita ca sa mai revenimu iéra si odata la ea. Nu voiu tracta mai pre largu tem’a, ca cine, voiesce atrage interese estraordinarie după banii sei, prin aceea, după cum de sî ne intielege, se es, pune sî la pericole estraordinari. Acest’a o invederatu. Aici vise cu tóte aceste au sa respunda altii, cari intre tote relatiunile n’au trasu nici unu cruceriu din câștiga, — aici au sa respunda popóre întregi pentru joculu hazardu alu unoru capitaliști cupidi, alu unoru si arlataui sî ómeni, cari prin acei’a fora sedusi ? Poterea sî imperiului nou germanu sa manifeste in marirea modula acest’a ca statulu caveza pentru esecutarea unei speculatiuni cerbicóse, care s’a întreprinsu de singuratici pre socotafa loru si singura in a loru folosu; si Austro-Ungari’a, ca coi.du aru fi devenitu pre deplinu vasaluiu imperiului nou, aru avea a face servicie de lucratoriu de dî, sub pretestuiu, ca unu numeru de sudili ai sei asemenea fara sedusi in a dou’a lini’a de anteprenorii principali Strasberg, Úrest sî consorți. Ceea ce me indemna a lua pen’a sa mâna, e o observatiune de altu feliu, mai intaie, zarirea unei similitati in apartnlie anumite la domni’a napoleonina si imperiulu germanu. Ambe imperiele se proclamara, dupa cum e cunoscutul cu „pacea”, cu tóte aceste istori’a ambe