Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-09-16 / nr. 74
Telegrafulu ese de done ori pre sejiteriana: Dumineca si Joi’a. — Premumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu bani grufp prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul fl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu, in 16/28 Septemvre 1871. tru celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre min aim S fl. iera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. .si tieri streine pre anu 12/3 anu 0 fl. Inseratele se platescu pentru întâia ora cu 7 cr. sirula, pentru a doua ore cu 5 '. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 cr. v. a. Jfc. 74. AXIL a XIX. Eveneminte politice. Negotiatiunile definitive, ce are sa pentru realisarea unui tractata reguleze referintiele de statu intre Franci’a si Prussi’a se asigura, ca au data de mari greutati si anumita in punctele ce privesce tréb’a vamale intre Eliasa-Lotharingia. se esprima despre negotialiunile acestea „Kreuzig“ in urmatórele : Plenipotentiarii germani din Versailles ajunseseră in pertractările loru cu francesii până a stabili basca unui tractatu. Punctele de base a tractatului le așternu Thiers înaintea adunării nationale spre desbatere. Lașa ca ele, după cum le formulă Thiers pentru adunarea nationale, erau departe de punctuatiunile slaverite cu plenipotentiatii germani, dara apoi amendamentele freute in adunarea natiunale la acelti proiectu se departeza si mai multti de calea oblita prin Thiers spre a ajunge la o conventiune. Dupa ce plenipotentiarii francesi si prussieni voru conveni in privint’a acestoru puncte, mai au de a mai trece pertractările prin mai multe stadii. — Amu amintitu indilele trecute ca contele Beust va îndreptă o nota catra consulii austriaci la poterile din afara, prin care li se va face cunoscutu scopulu si resultatele conventiei recente a monarhiloru din Austri’a sî Prussi’a la Salzburgu, sî ca voru fi date sî publicitatiei. Acest’a inca nu s'a intemplatu si de aceea curiositatea a facutu că sa se vorbesca multe de acesta convenire si deosebitele partide politice sa faca deosebite conjecturi despre acesta convenire. Incatu s’a pututu procură si nu publica despre acesta întâlnire reproduceam aci după juri. „Corespundinti’a germana a imperiului“, care grupedin punctele conventiei la trei categorii si adeca 1 : ca Austri’a s’au deobligato espresa de a acceptă tote schimbările politice urmate in anii 1866 si 1871 sî s’au invoita de a nu întreprinde nimica in contr’a resultateloru castigate din partea Germaniei. 2. Austri’a si Germani’a laolalta sa-si puna tóta influintia spre sustienerea pacei in Vestu si Ostu. Germani’a doresce a-si sustiene cu Russi’a referinti a cea buna ce este astazi, dara pentru aceea sa nu pierda din vedere nici unu interesu germanu. 3. Austri’a si Germani’a se deobliga de a trene in frâu partid’a socialistica sî ultramontana, de a speră drepturile statului in contr’a ambelora si sa merga mâna in mâna la alegerea micilóceioru si spre consultare cum au de a pasi in causa ambeloru acestora clone partide.“ Precum se vede aceste puncte suntu de totu vage. Comunicările diplomatice despre ans’a si resultatele acestei conveniri din Gastein si Salzburg it se asigura, ca au fostu primite din partea presiedentelui „republicei francese cu interesu viu“, din partea Angliei „fara nici o observare, din partea Russiei simplu cu multtamita“, icra din partea Italiei cu „cea msi mare indestuuire.“ — Frecările cele esacerbate intre partidele din Cislastani’a doreza inca, si se pare a totu mai cresce. Nemții suntu de buna sperantia, ca ministeriulu Hohenwart nu este cu potritia a se sustiené si de aceea după poft’a inimei loru anticipéza crise preste crise ministeriale, cu tóte ca cechii se simtu inse mai siguri că ori sî cându sî nici vorb’a nu este de o cădere a ministeriului Hohenwart. Tonulu jurnaleloru partidei nemtiesci, „credincióse constitutiunei“ este plinu de amaraciune si necasu in contr’a cechiloru. Rescriptulu inmperutescu indreptatu catra diet’a Boemiei au aflatu feliuriti interpretatori, pre cându cechii nu afla in elu decâtu îndeplinirea recerinlieloru celoru mai elementarie ale unei națiuni, pre atunci nemții vedu in elu, nici mai multu nici mai putieru, de câtu restabilirea coronei Boemiei sî a tuturoru drepturiloru istorice sî speriați de acést’a „stahia“ invoca intrevenirea partidei Heachiste nemijlocita la trona spre a delatură starea acést’a, ce sucumba si nimicesce tóta sístem’a dualistics. „Fremd. Bl.“ din 21 Sept. se exprima : „Tóte scirile ce ne vinu din Pest’a ne asigura, ca noi (nemții) potemu contă, in resbemlu interna contr’a reactiunei clericale feudale, la aliantia sigura a unguriloru. S'a fi începută o contielegere confidențiale in privinti’a acést’a a deputatiloru nemți sî a partidei de actiane. Sî de aceea sa nu ne miramadice, ca tóte privirile voru fi indreptate de odata asupr’a Ungariei, si mai departe, acei factori, carii representéza dincoce de Laita, inteliginli’a sî capitalele sî de cari de cealalta parte, a imperiului se afla la eschisiva potere, nimicescu ori ce opositiune, déca voru pas cu poteri unite sî adeca din simpla causa, pentru ca fara acești doi factori, fără nemți si magiari, nu se pote nici cugetă o Austria sî o Ungaria, si căndu jurnalistica gubernamentale deduce din foile unguresci ca n’aru fi succesu nemtiloru de a înduplecă pre unguri la o pășire solidara in contr’a slavilor, iata cum se esprima aceeasi fora in num. ,din 23 Sept. Nimenea n’a cerutu dela unguri, că sa intreprindia ceva pentru partid a nemtiesca in stadiulu luptei cislauane; căci abstragendu dela aceea ca n'aru fi fostu posibilii de a află o forma de amestecu, dara apoi nici ca aru fi pututu provocă partid’a credinciósa constitutiunei pre unguri la asta ceva, fara a se umili adencu. Diet’a Ungariei. Io siedinti’a din 20 Septembre se autentica mai intăiu protocolulu siedintiei precedinte. Pressedintele anuncia mai multe petitiuni dela jurisdictiuni, care lee transpunu comissiunei petitionarie. Deputatulu dela M. Osiorheiu, Bl. Orban, ’si presinta mandatulu, care se trimite comitetului verificatoriu. Pressedintele anuncia mórtea deputatului conte Fr. Szirmai si consacra facultatiei sî meriteloru acestui barbatu cuvinte calduróse. Cas’a ’si esprima condolinti’a protocolarmente sî decide a se ordonă alegere noua in cerculu devenita vacanta. Ministrulu de agricultura, comerciu si industria I. Szlăvu ^așterne modificatiunile la proiectulu de lege relativu la industria, care devinu necesarie prin legea municipale. Se voru tipări si distribui. Deputații D. Fi 111er , St. Patay sîKGhiczy asternu petitiuni private care se trimitu comissiunei respective. D. Iranyi îndrepta catra pressedintele ministriloru, cu privire la o publicatiune din faim a oficiasa croata care amâna deschiderea dietei croate până la 15 ianuarie, urmatórea interpelatiune : 1. E publicatiunea, care e mana deschiderea dietei croate, autentica ? 2. Déca d’a, participatu a dlu pressedinte alu mainistriloru la crearea ei ? Care suntu motivele, care l’a indemnatu a sfătui pre M. Sea regele la acea resolutiune ? Spera ca presied.minist, mi va respunde la aceste întrebări câtu mai in graba. . I. Benedek indrepta catra ministrulu de interne interpelatiunea . §. 4 din art. de lege 4 . 1848 de obliga pre regimulu ung. a luă înecurile necesarie pentru ducerea totale indeplinire fara amanare a uniunei Ungariei cu Transilvania. Acesta dispositiune a legei din 1848 nu numai ca o a incuviintcatu diet’a din 1865/8 ci a luatu mesar’a cea mai eficace pentru esecutarea acelei dispositiuni prin aceea ca a deactivatu guberniulur. transilvanenu in 1 Apriliu 1866 in poterea a 3 alu art. de lege 43 : 1865/8 si a incredintiatu intregulu cercu de activitate alu acelui a ministeriului ing. Inse pre lângă tote acestea uniunea Transilvaniei cu Ungaria inca nici aetadi nu e îndeplinita sî după parerea nóstra nici nu va fi, până cându Transilvania nu se va administra nemedilocttu prin organe jurisdictionaire ordinaire după modeluiu Ungariei prin regimulu r<spundietoriu, cu denaturarea tuturorur organelor!» esceptionale de regimu. Legislativ’a a aprobata până de fatia administratiunea acestei ieri prin una comisariur., considerându organisatiunea interna propria sî relatiunile de statu de asemenea proprie ale Transilvaniei, prin aceea ca a volatit din anu in anu spesele administratiunei in buget 11. In viitoriu se va basa insa atâtu organisatiunea administrativa câtu si judiciaria a Transilvaniei pre legile nóve date pre base comune de dreptu dimpreună cu Ungari’a mai augusta. Deorece cu esecutarea acestei organisationi cadu tóte acele motive care pana de fatia rectificau administrarea Transilvaniei prin unu comisariur. e de a se abroga neconditionatu acesta institutinea esceptionale de regimu. Fapta, ca spesele comisariatului r. transilvanenu se acceptara si in bugetulu anului 1872 ne arata ca regimulu are de cugtu a sustienea starea esceptionale in Transilvania si a o administra prin unu comisariatu r. 6Î după esecutarea legilor a cari ordina o organisatiune a jurisdictiuniloru sî comuneioiu egale cu Ungaria. Nu voiu a vorbi despre tristele resultate, care le aduse până acum cu sine administratiunea Transilvaniei prin unu comisariatu r. . e destulu déca accentuediu ca administratiunea Transilvaniei prin unu comisariur. s’a simtitu in continuu sî de comunu de opiniunea publica ca o vate mare de dreptu. Spre liniscirea opiniunei publice a Transilvaniei întrebim deci pre prea onoratulu dnu ministru de interne . Are de cugetu a destitui comisariatului. in Transilvania după esecutarea organisatiunei jurisdictiuniloro transilvănene sî cu economisirea speseloru de 55—60,000 fl., care ustoru se potu evita, a introduce in Transilvani’a sistemulu Instatatoriu in Ungaria, adeca administrarea nemidirocita esecutata prin organele ordinarie ale jurisdictiuniloru ? Interpelatiunea e subscrisa si de K. Barcsay sî Alb. Benedikty. igo. Helly interpelezi pre ministrulu de interne sî justitia in caus’a incarcerariloru de lucratori, din lun’a luniu. Referințele comitetului verificatoriu. P. Ordődy raporteza ca comitetulu a verificam alegerea deputatului din Abrudubanya, St. Bittó, pre lângă reserv’a terminului de 30 daie spre eventuala ascernere a vreunui protesta. Notariulu Mihályi publica resaltalulu alegerei de Sâmbătă a unui membru din a 8 comissiune judiciaria. Se alese D. Fitter , care in data si depuse juramentuîu. Referințele comitetului financiaru K. Széli I presinta raportulu despre proiectulu de lege relativa la imprumutu. E deja tiparitu sî se traroste indata sectiuniloru. La ordinea dîlei sta anu singura obiectu sî adeca alegerea a trei membrii in a 6 comissiune judiciaria. Resultatulu alegerei se va pulica in siedinti’a prossima. încheierea siedintiei la 1/4 2 ore. Ciro âu 20 Septembre st. n. 1871. Domnule Redactoru ! Sunteli cu totu respectulu rugați a-mi publică in stimaturu Dvóstre diuariu urmatórea Dechiaratiane. După ce părintele Petru Truti’a in articululu seu de dto 30 Maiu 1871 esttu in anii 46, 47 ș!