Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-10-24 / nr. 85
Telegraful« ese de done ori pre septe, mana, Duminec’a si Joi’a. — Prenume- j rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’al foiei pre afara la c. r. poște cu bani' gata prin scrisori francate, adresate catra 1 espeditura. Pre tinsa prenumeratiunei pen-1tra Sribiiu este pre anul fl. v. a. car 1 pre o jimetate de anu 3 fl. 60. Penu Sabiiu, in 24 Octomvre (5 Nov.) 1871. Itiu celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre unu anu 8 fl. liera pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru ■ princ. si tieri streine pre anu 12 anu 6 fl. ( Inseratele se platescu pentru intâi a ora cu 7 cr. sîrulu, pentru a dou’a ore cu 6 Vj cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 cr. v. a. MTM 85. AMLI XIX. Telegrame. Pest ’n 3 Novembre. In siedinti’a de adi a casei deputatiloru interpeleza Alesandru Mocioni pre ministrulu pregiedinte : deci afla ca aru fi la tempulu seu sa asterna proiecte in privinnt’a cestiunei nationalitatiloru si transilvane, cari proiecte conduse de respectarea reciproca a dreptului si de inttelegerea despre interese ecuitabile, aru întări organismulu statului contr’a periculiloru venitori. Vieo ’a 3 Novembre „Pressa noua”, multi de sambata, spune ca baronulu de Kellersperg a sub sternutu imperatului o lista de miniștri. In aceea suntu sub presidiulu lui Kellerspergu ca ministru de interne urmatorele nume: Holzget, han de financie ; Stremager de curte; Ciumetzky de justitia ; Piener de comerciu; Scholl de garde; eventuala Groco IS si y de agricultura. Programulu lui Kellersperg despoteza politica de complanare, intentiiinessa disolverea dieteloru Boemiei, Carnioliei, Austriei auperiore, Galitiei si a Bucovinei. (Hz. Zig.) Despre ce n’amn vorbitu inca. Noi nu amu vorbitu până acum despre unu lucru ce se intempla in cea mai de aprópe apropiare a nóstra si despre care s'a vorbitu până acum in multe dinante române sî neromâne. Pentru ca sa cunoscemu toti acestu lucru va fi de lipsa ai face unu istoricu scurtu . Luni, a dou’a di după jubileulu serbată in anulu acesta, se întruni o conferintia, la carea, déca o soleama, luamu si noi parte, in conferinti’a acesta s’a desbatutu întrebarea, ca ce e de facutu in situatiunea politica, in carea ne allamu, căci procederea de până aci nu ne duce la nici unu scopo. După multe desbateri resulta alegerea unui comitetu, carele sa se puna, pre cale privata, in corespondintia cu inteliginti’a româna si se afle ca de ce păreri suntu bărbații nostri in privinti’a procederei nóstre politice mai departe. Spre a ajunge comitetulu mai siguru scopulu a indreptatu catva unii din barbatii nostri inteliginti urmatórea adressa, pre carea o publicatnu acum si noi in lolu cuprinsulu ei: „Multu onorate domnule ! In 4 ale curentei, pre cându o parte însemnata a intelegintiei nóstre din diferite parti ale Transilvaniei se afla la Sabiiu, s’a trenutu si o consultare particulare confidențiala, asupr’a trebiloru nóstre politico-nationali. S'a constatatu si ca asta ocasiune aceea, ce toti simtimu: trebuinu’a de o mai désa comunicatiune de păreri intre inteligintii nostri. •» —.»obtin »düverulu, pre care toti i’lu recunoscemu, ca interesele politico-natinati ale poporului românu din Transilvania, reclama acum dein intelignti'a sea preste totu, mai multe semne de vietia. Desi acea adunare e nóstra, fatia cu momentuositatea lucrului nu s’a simtita competenta a est din form’a conversariloru private, si a proiectă vre-unu modu de manecare 3 a voitu totusi sa contribue la realisarea unei inttelegeri, aceea, ce pole el este detoriu sa contribue veri-care particularu. Spre acesta scopa a alesunnu comitetu de 7, constatoriu din urmatórele persone : Elia Macelariu , Ioane Hanni ’a , Ioane Rusa,r. Ioane Nemesiu , Dr. Ioane Borci ’a , Dr. Demetriu Racuciu si Visarionu Rodianu, — care sa indetorasu, de a se adresă pre cale privata catra toti barbatii competenti ai natiunei nóstre si a li cere parerea in privinti'a tienutei nóstre politice in presentu si viitoriulu celu mai de aprópe, fatia cu impregiurările, in cari ne aflamu. Scopulu principalui aiu acestui pasu este : a găsi apoi din adunarea aceloru păreri, modulu celu mai ustort si mai eficace pentru initiarea unei intielegeri si desvoltarea unei activitati mai corespundielóice intereseloru natiunei. Avendu deci norocirea, a Te anumera intre barbatii de intielepciune si de maturitate politica, nu permitemu a Te roga eu totu respectulu, sa ai bunătate a-Ti dă opiniunile d - tale la urmatorrele puncte : 1. Deorece numai o adunare nationala póte fi competenta a se pronuncia asupra conduitei politice a natiunei , care, cugetinta, caru si modulu celu mai corespundietoriu pentru realisarea unei atari adunări in impregiurările actuali ? *) 3. Ce adunare afli mai cu scopu sa se tiena, conferintia a intelegintiei, congresu natiunalu, ori ce? 3. Care sa fia loculu adunarei si cam pre cându sa se conchiame ? 4- Cine, si iu ce ,modu sa tpmpee adunarea? 5- Cine sa ia părti la adunare ? 6. In casulu, cându -tienerea adunarei nu s’ara potea realisé, ce e de facutu dotusi pentru ajungerea scopului ? Zelulu dtele patrioticu si nationalu, pre care ne-ai deprinsa alu cunosce atâtu de multu, nu ni permite a ne indoi, ca ne vei onoră cu încrederea dtale si nu vei refusa concursulu dtale intr’o causa atâtu de momentasa si urgenta, cum este acést’a. Respunsulu Mondiale vei binevoi a ni lu trimite prin adres’a Elia Macelariu la Sabiiu, in câtu aru fi cu potintia până in 15 Octobre cal. n. a. c. Primescu. Toragâreic asigurarea stimei nóstre deosebite. Sabiiu 20 Septemvre 1871. Comitetulu ad hoc“ (subscrierile.) In urm’a acestei adrese au sositu părerile. Pre câtu suntemu informați aceste au condamnatu mai unanimu starea nóstra de astadi si cele mai multe mergu intr'acolo cu comitetulu natiu- 11 alu, alesu de congresulu nationale din 181> 1 este chiamatu a se pune in fruntea afacerilor», natiunuli, dóra unic’a părere a pasesoru consist. Petru Badinu (unii dicu ca sî a d. A. Mocioni si Dr. Ratiu) a fostu pentru comitetulu si condusele dela Mercurea, cerea după cum vedemu a sî fostu normativa pentru comitetulu ad hoc, deore ce acest’a publica in „Gazeta Transilvaniei” nr. 81 urmatoriulu Telegramu: „Comitetulu ad hoc s'a desfacula desene cu dechlaratiunea : com ca pentru initiativ’a politica natiunale numai comitetulu ** din 186S, alesu in Mercurea, este competentu“ La acesta dechlaratiune aflamu din „Herm. Zig.* ca comitetulu ad hoc a avutu motivulu, ca situatiunea politica cu s’a schimbatu intru nimic’a dela 1868 in cóce si de aceea politic’a passiva e acum mai de recomendatu că atunci. Abia insa a aparutu telegramulu in „Gazet’a Transilvaniei* si dela Brasiovu ii vine articululu de mai josu, pre care su producemu ca o dovéda a celoru ce amu dîsu mai susu despre părerile ce au sositu dela inteligintii din tiéra. Cine l’a imputeritu insa pre „comiletu* sa ne facă noua româniloru ardeleni o judecata asta de scurta contra pareriloru in curse, este o enigma (gacitóre) a enigmeloru. Schmerling — ca mai potemu așteptă, alții iérasidicu ca nu ne suntu de lipsa adunări natiunale s. a. Este lucru tristi ca cându afirma ei acestea, pre toti cari aru fi de opiniuni contrarie ii făcu vendiatori si starlatani s. a. Cu tóte aceste chiaru si sub temerea de a fi espusi si altora insulte mai grele pre care ne-au deprinsu a ni le audi adesea suntemu siliti s ne spune convingerile nóstre, si adeca ca noi suntemu de părere contraria, sî dicemu, ca nu numai ca stamu rea, dar a stârnit mai reu decâtu oricându alta data. Ca stamu asta de reu nu este alta capsa, decâtu stagnarea in activitatea conducatoriloru. Dovada despre acést’a suntu si pașii făcuți de românii din diverse pârli, cari nu au facutu alta decâtu au urmatu simtiului sorii celui bunu de a scote poporulu din aparhi’a in care traiesce pentru orica este de interesu natiunalu. Dara este greu a face politica romanésca (?) in tempulu de fatia, este fórte greu ; a nu face nimic’a este mai reu, este tradare a intereseloru natiunale ba chiaru mórtea natiunei. E pre adeveratu, ca de cându cu dualismulu, interesele natiunilitatiloru nu s’au consideratii mai de feliu , in acesta posesiune națiunea româna respective fiii ei de capacitate dimpreună cu cei mai de a dou’a mâna a aflatu de bine de a nu intră activi in lupta, ci din contra a se opune dormindu. Dtca dormindu si inca somnulu mortiei, pentru ca nu numai ca poporulu nostru nu scie nimic’a de acesta trandavia politica de morte, pre care o cunoscemu sub numele de „passivitate*, dara ne adresamu chiaru catva capacitățile acelea, cari ea inscenatu passivitatea si-i intrebamu : ce ati lucrata in decursula passivitatiei ? cari v’au fostu mesurile de activitate in passivitate, provediute pentru casulu — ce s’a sî interoolatn — de a nu disolve guvernul» comitetele alese la Mercurea. Intrebu acesta — după mine — cu totu dreptulu, pentru ca barbatii maturi politici trebuiau sa se cugete si la asemenea procedura din partea guvernului. Cu ce a-ti contribuita dela Mercurea sî până acum spre a deșteptă poporulu in privinti’a po itica ? Vali ingrigitu voi cei mari, cari ve tieneti de singuri ales a conduce trebile natiunali, macara de deșteptarea poporului pre alta cale, ca sa ve puteti radimă astadi mâne de densulu ? —■ Déca sunteti omeni de con sciintia trebuie sa mărturisiți, ca tocmai voi nici intr’o privintia nici in ceealalta n’ati facutu nimic a. Voi ati facutu de națiunea a perdutu 4 ani din viétia sî nu asta, că se fia remasu roacaru unde a fostu la 1867, din contra ea a mai datu inderetu, pentru ca voi de poporu nu v’ali interesatu de feliu, iéra străinii cu feliu de felia domidilace, si iertate si neiertate l’a dusa unde ia placutu. Ei bine ce vi e passivitatea ? vreți sa muriți doi trei inși că martiri după nume a unei politici opositionali, prin care in 10—20 de ani sa perdeti poporulu intregu ? Bogați bine de sema! de dragulu martiriului vostru, sî setei de gloria, care credeți, ca nu ve veti mai slemperă o, noi nu voim» sa perimu. Estti toti câți ve credeți doctori intrelepti la lupta cu străinii, nu lptati insa numai pentru idei vage, ci luptati pentru binele poporului, ingrijiti ca poporulu sa remana alu vostru si nu alu strainiloru si sa nu dea inderetu ! A trebuita sa vi-o spuna si acést’a, pentru ca pro candu d-vóstra credeti ca prin cutare articlu — natiunalu (?) mai multa prin inversiunarea sea decatu prin obiectivitatea cu care vorbesc e — aperați poporulu româna, străinii ’Iu ducu la urna, și alegendu elu pre cei mai mari contrari ai natiunei române de deputați, esemp 111 alegerea din 10 Oct. in Hegigu, mai pote c:neva sadica ca românii din Ardelu n’au alesu ?*) *) Dara cei dela Mercurea nu au banchetatu împreuna pre deputatulu strainu Bömches? déca ne alucernu bine aminte unu passivistu a radicalu st unu toastu. R. Tare si l ira reserva. Unii conducători romani dicu, cum iu starea româniloru de astadi nu e asta de rea incâtu noi sa ne aruncauru acum pre terenulu activitatiei, sî se silescu a ne, $onMingst.nț ca buna ora odinióra ÎJTalleau. edTpg. nib nlnost, ... *). Trebue b^ne notatu, ca acestu punctu statorescu din capulu’ib'diluP fi$s’#^i^T8mft care natiunale sî eschide alții ț i<aice<l0tai>a B llflOo c 9 R. **) Comitetulu acest’a fu desfiintiatu atunci inilata de comisariulu regescu ala Transilvaniei.