Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-06-10 / nr. 46
Telegraful« ese de done ori pre septemana: Dumnec’a si .loi’a. — Preiuderatiunea se face in Sabilu la espeditura foiei pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Protiusu prenumeratiunei pentru Sabilu este pre anu 7 fl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 60. Pen Sabiiu, in 10/22 Iunie 1871. . tru celelalte parti ale Transilvanie si pentru 1 provinciele din Monarchia pro mm anu # fl. iara. pre o jmnetate de anu 4 fl. v. a. Pentru * prunc. si tieri streine pre anu 12/3 anu 611. Inseratele se platesca pentru intar a 4 ora cu 7 cr. sirulu, pentru a doua ore cu 5 V-2 cr. si pentru a croi’a repetire cu 3/^ ser. v. a. MTM 46. AMU I. Eveneminte politice. Desfiintiarea confinieloru militari începe a se pune in lucrare. Unu manifesta imp. publicatu in fata oficiale, datata din 8 luniu a. c. arata ca desfiintiarea se incepe cu doge regimente ale Varasdinului, cetatile Zeng si Belovar ,fortereti’alranici si comun’a Sissecu. O depesia din Agram spune ca scriea despre aceste nu au entusiasmatu tare pre creati. De dincolo de Lait’a se aude, ca negotiarile ministeriului cu boemii pentru complanarea diferintiei escale intre cechi si regimu, se continua. După serbarea triumfale a „temetoriului de Odieo“ imperilu a urmatu si desvalirea monumentului in memori’a regelui Prusiei Fridericu Wilhelm 111. E frumósa dominli’a imperatului Germaniei: ca pacea sa fie durabile. Franciei i cresce numerele pretendențiloru la tronu. Intre cei multi se insinua si fiiulu lui Lodovicu alu XVI, care dice ca nu e dreptu ca aru li peritu in turnulu de Temple (1705). Itali ’a e decisa a strămută cu totusii resiedinti'o regelui in 1. luliu la Rom’a. Ea este cu priveghiare asupr’a miscariloru burbonistice din Franci’a cari si intindu arcanele pana in Neapolea. Dieta Ungariei. In 25 Maiu trenara ambe casele si edintta. In cas’a magnatiloru se ceară numai raportulu consemtitn atu comissiunei judiciare despre proiectulu de lege relativu la institutulu de creditu foncaru si se hotar pertractarea lui presiedinti’a tienunda la Mercurea viitóre. In cas’a deputatiloru presinta la inceputulu siedintiei presiedintele o scrisóre a presied. ministriloru prin care acesta face casei cunoscuta denumirea dr. Wenkheim si demissionarea lui Gr. Festetich. Mai departe arata pressedintele o scrisóre a ministrului de justitia Horvath, prin care acestea imparta siesce, ca din consideratiuni sanitarie a pornitu intre calatori« pre mai multe septemani, pentru tempulu absentiei sele denumi de representante alu seu in casa deputatiloru pre consiliariulu ministerialu D. Horváth. V. Szilágyi ascerne raportulu comissiunei centrale despre acele proiecte de lege, care se referescu la modificarea documinteloru de concessiune a drumului de iern ungaro-galitianu si la drumulu de industria Gyömör, care in scurtu tempu voru ajunge la ordinea dilei. După ce Em. Hodossy face o interpelatiune câtra ministrulu de justiția si de interne in privinti’a esmissiunei comisariului r. conte G. Băsdan, vine la pertractare proiectulu de lege despre clădirea portului Fiumanu. La desbaterea, ce se încinge in afacerea acesta, iau parte A. Miittyu 8, Ghr. Varady, Ed. Horn, A. Csiky si Em. Stanescu. Decisiunea seamana pressedinti’a de manein sieditti’a din 26 Maiu a casei deputatiloru se resolvi proiectulu de lege despre creditulu supletoriu pentru comisariulu r. Cas’a intréga afara de o parte de totu mica dela stenga estrema votisa pentru proiecta. Pre langa tote aceste dedu objectulu acest’a ansa la o desbatere aprópe de 2 ore, care inse se fach mai numai naintea scauneloru gole. După ce Ed. Horn îndrepta câtva ministrulu de comerciu o interpelatiune, trece casa la continuarea desbaterei despre susu amintitulu creditu supletoriu, la care iau parte N. Kiss, Er. Simon ,i] V. Babesiu si K. Tisza. După aceste se desbatu modificatiunile propuse de casaa magnatiloru la legea urbariale. Comitetulu centralu propune a se primi modificatiunile stilistice, a se respinge inse cele principiale. Până la § 44, se primescu propunerile comitetului centralu neschimbate. La § 45 se încinge o desbatere scurta; in fine se primesce propunerea comitetului cu unu amendamentu propusu de K. Tisza. Si litlalul lui 82 doresce casa magnatiloru alu modifica. Cas’a sî-a castigatu adeca convinvingerea, ca nu numai dominiele Talmaciului Branului, ci sî Salisce si comunele tienetare de ea si suntu subordinate olaniriloru contremite in acestu paragrafu si ca intre teritoriu la acesta ei scaunele sase sti pende unui procesu cu privintia la referintele de drptu si posessiune, in care inca nu s’a pronuntiatu judecat’a ultima. Deci că prin nenumirea dominiului Salisce sa nu se puta consideră o afacere neresolvita pre deplinu in favoriiu vre-unei partite de decisa, propone cas’a magnatiloru, a se numi si Saliscea in paragrafulu acest’a. Deputatulu G. Kapp a fostucelu dintâiu care se scula pentru de a vorbi in afacerea acésta, după cum se intielege in favorulu scauneloru sasesci. La finea vorbirei sele forte lungi presinta unu amendamentu, subscrisu de toti deputată sasii ca in afacerea acestora dóue partite sa nu se impedece cursulu legalului «stiliei. A. Lazar ’se pronuncia energice *con» ■ s propunerei lui ä.aprise C« engues proDez» ca ministrulu de just tir retiene actele procesului amintitu de tempuasie «idelungatu sca impedece decisiunea judecatoresca, iae a coniienuta in propunerea lui Kappe corecta, după părerea vorbitoriului. K. G h y c z y voléza contr’a deputatiloru Rapp si Zsedény , deorece casta nu e orientala in afacerea din cestiune pre de ajuau. Intre altele observa vorbitoriulu, ca cestiunea acesta na se tiene esclusivamente de judecătoria, ci sî de forulu dietei, deóre ce se trateza nu numai de cestione urbariale ci sî de aceea, ca lienu-se dominiele amintite de jurisdictiunile comitateloru sau de fundulu regiu, si asta dara asupr’a acestei cessiuni nu se póte decide prin judecătoria, ci numai prin o lege creata de dieta. Casta primesce in fine propunerea comissiunei centrale si refapta propunerile lui Kapp si Zsedényi. Modificatiunile făcute de cas’a magnatiloru la §§ 50, 51, 63 si 73 se primescu ; cele propuse la §§ 83, 84 si 91 se respingu. Modificatiunea propusa la §. 89 se formuleza mai precisa. Urmeza raportele comitetului centrale despre modificatiunile făcute de cas’a magnatiloru la proiectulu de lege relativa la comunele contractualiste. Modificatiunile stilistice se primescu, cele principiale se respingu fara esceptiune. In 27 Maiu se tienu o siedintia scurta, in care se resolvira unele cestiuni de insemnalata pucina. In 31 Maiu tiend cas’a deputatiloru prima siedintia după serbatori, la care luara parte toți miniștrii. Siedintia se deschide la 9 ore cu formalitățile obicinuite. La desbatere vine proiectulu de lege in afacerea drumului de fera Galiti nn. La desbatere iau parte Eva. Simonyi, 1. Moritz, D. Irányi, L. Korizmics, K. Szathmáry, J. Nyiry si minist, de comunicatiune Gorove. După unele obiectari ale ministrului de finance Kerkopolyi se primesce proiectulu. La 1 ora mncheerea siedintiei. In siedinti’a din 1 iuniu se cetesce si autertica protocolulu siedintiei precediule. Pressedintele presinta conspectulu propunerilor interpelatiuniloru si proiecteloru de lege ascerm in luna trecuta si remase neresolvite. Se va si prime si destribui. Pressedintele anuncia ca deptatului. Nu i i e definitivii verificatu. Depus D. Sakocsy, Ad. Lazar si I. Madara ascernu petitiuni care se transmit» comissiunei petitiuni. M. Táncsics repetiesce interpetiunea făcută de tempu indelundgata in afacerea abigarei regalului de crâjmaritu. La ordinea difeista a trei’a cetire a teroru de lege primite in siedintia de ieri, probam din raportulu comitetului de comptu despre socolile casei dela 1 Augusta până la finea lui [ cetavre 1870. Venitele in decursulu acestui ten =52,166,891 fl., spese 48,102, 150% fl, i mase in cassa unu restu de 40,646,40% fl. Urmedia la ordinea dilei proiectulu de despre societățile regularei apeloru. basa Cas’a primesce proiectulu fara observatiune pentru desbaterea sociale si in fine si desbaterea speciale fara modificatiuni mai insenate. lege In cas’a magnatiloru se acceptara proiectele despre clădirea portului Fiumanu si descreditulu supresoriu spre pretigerea signitatiei j Mice. lil nlle, <iin 9 luniu si doerhilÍB mpstele Somsei oh lalt ore. Dintre mini nu e nici unulu presinte. Protocolulu se auteni Pressedintele anuncia mai multe petitiuni dela ,risdictiuni, cari de odata cu ceie ascernuie neputatii P. Széky si Gbr. Lónyay se tr*punu comissiunei de petitiuni. V. Babescu indrepta catra ministrulu interne o interpelatiune privitóre la maltratai unui agricolu românii prin unu amploialu alu <misariului r. conte Radog. G. Kapp interpeleza pre ministrulu de stitia in privintia impedecarei cursulu intre comunele dominiului Talmacianu si procest natiut saséscu. Notariulu casei magnatiloru conte Alb. Aponyi presinta nunliulu casei magnatiloru, care se face cunoscutu ca s’au primita proiect de lege despre regularea judecatoaieloru de prin instantia cu o mica modficatiune, nemodificate e primitu proiectele de lege despre institutulu credita fonesaru, despre începerea activitatiei jurcatorieloru de instanti’a prima si judecătoriei* cercuale, despre procuratur’a regia, despre eretura supresoriu spre restaurarea securitatiii publ in Ungari’a inferiora, despre clădirea portului Fianu, despre creditulu suplemuriu pentru clădi de porturi in Croati’a si districtulu Fiumanu despre clădirea drumului de feru lateralu Alts — Neusohl. Proiectulu primu se va imprime si trans sediunibru, celelalte 8 se voru ascerde cota spre sanctiunare. Din partea comitetului verificatoriu se repeteza ca deputatulu R. Kerecsny i s’a veri catu pre lângă reserv’a terminului de 30 zile. Pressedintele inuncia ca deputații Fr. Hosî Fr. Chorin suntu definitivu verificați. La ordinea dilei sta a treia cetire a proitteloru de lege desbatute ieri. Proiectele dese despre societățile regularei fluvieloru sî polili’a pana se cetescu a trei’a ora sî primescu definiti’ Ambe casele trenara in 3 luniu siedintia. cas’a magnatiloru se cetiră nuntiulu deputatilo relativu la modificatiunile propuse la proiecte