Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-01-01 / nr. 1
desbaterile portraluriloru este de natura aceea, incatu ei se vedu gat’a a mai lasa din pretensiunile Joru si a se abate incatu-va chiaru si dela punctulu de manecare depusu in manifestulu din 30 Septembre“ Diet’a Croației dopa sciri venite din mai multe parti se deschide in 15/3 ianuariu a. c. Aci se vom continua pertractările de impacare mai departe. De politica interna a Austriei s'a ocupatu si „Journal des Debats“ (Diurnalura Desbateriloru), foia orleanista vechia si pole cea mai aprope de presiedintele nctualu ale republicei francese. intre onele dice amintit a fara urmatórele : „Austri’a, asiediata intre doue staturi mari (Russi’a si Prussi’a) odinióra aliate fidele, din cari vnse astadi s’a u facutu vecini periculoși suspecti, are mai multu de câta oricare alta potere interesu nemijlocitu, a urma o politica prudenta si circumspecta si acést’a e de securu calea, carea si-a ales’o si carea nu o va parasi primulu presiedinte actuale.“ Dopa anele consideratiuni dedicate schimbariloro politice mai dé unu patrariu de seculu incóce adaoge: „In adeveru problema, la a cârei deslegari au lucrutu dela 1849 incece atâtea ministerie este un’a din cele mai grele si mai complicata“. Interesantu e cum națiunea sorora, pentru carea cultulu unoru români se rădică până la fanalismu, ignoreza cu totulo esistinti’a nostra in Austro Ungari’a. Acolo unde combate pretensiunea cerbiloru din Boemi’a amintesce de rutenii din Galiti’a, de slovacii din Ungari’a, de slovenii, de croați , dalmatini si de slavoni, carii inca aru fi indreptatiti sa reclameze drepturi autonomice pentru sine déca s’aru da de aceste cechiloru, dara de frații, de noi, nici pomenire nu face. Acésta aru fi cu unu argumentu siapanu mai multu,câtu de departe suntu tempurile cele bune pre cari le astemptamu unii din noi si ca câin e de lipsa ca noi sa cautamu a ne ajuta noua insine după proverbiulu francesiloru : „Ajutati Si Dieu ti va ajuta.“ „N. W. Tagbl” aduce o scrie curiosa, din care se vede ca amieitta intre Beust si Andrassy s’aru fi recita. Contele Beust s’a adresatu de unedi cu o hartuia cutva pressedintele camerei comerciali din Reichenberg, in care adresa fostulu cancelaria ou se esprima magulitoriu fatia cu Austri’a. Camer’a comerciale din Reichenberg l’a fostu alesu pre c. Reust in dieta Boemiei iéra mai târziu i retrage mandatulu. Contele Reust in necasulu seu vorbesce si despre Austria si o numesce „imperiala neverosimilitatiloru. Espressiunea acesta a facutu sensatiune neplăcută in cercurile normative ale imperiului si contele Andrassy, ca ministru de externe, i-a si datu o înfruntare, carea de securit ca nu iu va fi magniilu pre ambasadorulu Austro-ung, la curtea din Londona. Gambetta este forte activa in părțile meridionale ale Franciei. Elu desaproba portarea adunarei natiunali si a regimului presentu francesu si opera in tóte partile pre regimulu instituitu pentru aperarea Franciei după caderea lui Napoleonu. Camiera si senatoru României a volatil legea in privintt'a dremuriloru de feru. Diurnalele roșie suntu focu sî flacara pentru votarea acésta, cu tóle ca roșii cu 11 Februariu alu loru nu aru avé ca usa sa se plângă nimic’a sa fia plânsu ei înainte de a fi comisu tradarea cea mare. Din Mexicu vine scirea ca resbelulu civile e imminentu. In urm’a urmeloru Mexicanii se vede ca s’au saturatu de a fi independenti, soru le trebuie unu tutoratu séa póte chiaru incorporarea in staturile uniunei nord-americane, stii in facultati pentru cariere anumite a vietiei practice. Destinatiunea facultatiei de medicina nu e a inaintit numai spiinttele naturale, ci a educa si barbati de specialitate pentru Facultatea de drepturi sî solmtie carier a medicale. de statu educa advocați sî amploiați, afara de râdicarea discipline loru acestei specialități, tocmai asta precum sî cea filosofica profesori si cea politecusca ingineri, masinisti etc. Repeleasca si cosmopolitulu si de o suta ori afirmarea sa teoretica : „sciieti’a n’are patria, sî de aceea institutele stintifice supreme, universitățile n’au caractere nationale“, viati’a practica totu a imprimata pretutindeni timbrulu individualitatiei naturale pre aceste institute supreme de cultura, precum sî pre cultur’a tieriloru si popóreloru singuratice. Acésta e sî forte naturalu. Universitatea, care e pentru cultur’a nationale se orienteza dupa referintiele proprie corespunde recerintieloru ale culturei nationale sî vitali a culturei numai atunci, cându considera referintiele proprio de viatia ale acelei tieri, in care ’si are ressedinti’a. Sî deca eate adevaratu, ca solintiele e solinti’a limb’a numai forma, forma dat esserei, limb’a, de propunere trebuie sa se orienteze după naționalitatea acelei’a, intre cari vreunu institutu (fia chiaru sî universitate) fie de 8 radica sî lati sclintiele. E unu meritu nedisputabilu alu regimului Thtlmann, ca a datu metodei de invetiamentu la scólele medie sî ficultati in Austri’a sî Ungari’a una aventu uniformu pan’atunci d’abia pre departe cuuoscutu. De alfa a fosta universitatea din Pest’a naintea revolutiunei decâtu unu institutu de dresare a burouratiei lumesci sî ierarchiei preotiesci!! Introducêndu Thun la universitatea Ungariei limb’a germana ca eschisiva de propunere, o palică econiomulu din fabulele lui Aesopu: vulpea, care oferi aspelui seu, cocostercului, prandiulu splendidu pre umblidu largu si cocosterculu, care cu resplata pune vulpei mancarea intro sticla cu gutu asia de ’ngustu incatu acésta, in urm’a formei botului ei, nu potîi ajunge la ea (bucale.) Tocmai asta i-a umblatu sî delei nóstre cu articolulu de lege 44: 1868 esmisu in caus’a „egalei indreptatiri a nationalitatiloru“ ! Acelu articolu concede ca oficiolalele, tribunalele, gimnasiale se se pota servi sî de alta limba, nu numai de cea oficiósa (magiara), intr’aceea se grabesce a curma posibilitatea educarei unui amploiatu si profesorii de naționalitate nemagiara, politica, jude prefigendu limb’a unguresca cu eschisiva de propunere la institutele de educatiune pentru amploiați, judi si profesori. Unde e logic a in disposetiunile legei nationalitaliloru relative la limba de propunere ? Sa audîmu capilloulu respectivu din acelu articolu • 17* Prefigerea limbei de propunere la institutele de invenamentu, asiediate deja sau după lipsa asiediande tiene — incatu nu de statu respective de regimu se dispune despre acesta o lege propria — de conpetinti’a ministrului de instrucțiune, deorece iise o instrucțiune publica cu succesu e o datorintia principale a statului, considerându lucrulu din punctulu de vedere ala culturei si binelui comunu, asta dara acesta (statulu) e obligatu a se ingriji după posibilitate in institutele de invenamentu ale statului, ca cetatienii locuitori in masse mai compacte, fia de orice nationalitate, sa se pota cultiva in apropierea regiuniloru locuite de ei in limb’a loru materna pana la acel’a punctu unde se incepe cultur’a academica mai inaltu. 17. La scóle medie sî facultati, care diacu pre locuri, unde se vorbescu mai multe limbe, suntu a se infiintiu catedre pentru limb’a sî literatura fi acarei limbe. 19. Limb’a de tierei e cea ungurésca, propunere la universitatea Altu-cum se vom infiintia catedre, incâtu nu suntu deja asiediate, pentru limbile ce se vorbescu in tiéra, si literatur’a loru. Déca e datorintt’a statului din punctulu de vedere alu culturei pubice sî binelui coraniu, a se ingriji cu locuitorii patriei, fia de ori ce nationalitate, sa se póta cultiva in limb’a loru materna până la acelu punctu „unde se incepe cultura academica mai înalta1* apoi nu este datorinti a lui a oferi locuitoriloru tierei de nationalitate nemagiara possibilitatea la o cultura academica mai ’nalta ? Eu predu ca: da. Nu e interesulu tierei ca locuitorii ei de naționalitate nemagiara sa se cultivedie numai până la maturitatea d’a cercetă universitatea. Nu dlace in interesulu nostru a face din cultur’a academica, care oferesce facultățile, unu monopolu alu naliuei unguresci. In fapta in consecinti’a capituliloru reproduse de noi din articolulu de lege 44 . 1868 sî si lisa— rea Iui este asta de neîndemânatica cu cându aru voi a esprime numai ca noi, economi ■— cu costerci, ve lasamu pre voi, locuitorii de nationalitate nemagiara, a lua parte la prandiulu culturei intru atâta incâtu sa puteti mirosi la cultivarea mai ’nalta inse noi ne’ngingimu ca sa nu o puteti portă si că numai noi sa putemu ajunge la modulu de gustare. Altcum legea e sânta insa nu ne modificavera. Si cine s’aru potea acatiă de apucaturile stengace ale teorieloru numai si numai din indaratnicia, deorece acelea s’au datu din partea vietiei practice de gole. Avendu de scopu a deslega cestiunea limbei de propunere la universitatea infiiiniandu pre teritoriulu Transilvaniei, numai ascundu capulu după modulu stratiului in gramedile de nisipu mobile ale legei modificavere, ci iau in consideratiune acelea naționalități, care, in urm’a relatiuniloru loru de cultura, au lipsa de cultura academica. Sa computamu deci cu factorii. Alexie Fényes afirma ca dintre cei 1,920,608 locuitori ai Transilvaniei 1,091,772 suntu români, 673,918 unguri si 163.989 nemți. Asia dara proportiunea e că 10-9 : 6-7: 1’5. Proportiunea acesta se schimba forte déca nu comparamu națiunile preste totu un’a cu alta, ci numai acelea membre ale natiuniloru care au lipsa de o cultura mai ’nalta, de o cultura academica. (Va urmă). Publicamn mai la vale denumirile juditoru, notarilor, cancelistiloru, scrietoriloru sî altora amplasați la tribunalele de I. instantia precum sî la judetieie districtuale locuite de români. La tribunalulu din Abrudu. De notariu : Ioanu Sant’a. De directori : Ioanu Darabantu. De cancelistu : Ioana Jepcu. De scrietori: Ioanu Boeru, Iuliu Hochman șî Des. Mikó. De castelanu : Ignatu Vall’a. De scrietoriu la judecatori’a disk din Abrudu : Petru Stanciu ; la jud. din Câmpeni : Dénes Palladi Balogh. La tribunalulu din Bistriți’a. De notariu : Albertu Kozma. De directoru : Géza Henter. De cancelistu : Patrícius Barbu. De scrietori : Al. Szeteris și Carolu Köpeczy. De conduc. La cartea fund. Samuilu Tóth. De scrietoriu la cartea fund. Lud. Schmidt. De castelani : Georgiu Fakobovicz. De scrietori la jud. dist. din Bistriti’a Sud. Méhessi Greg. Bodony. La jud. distr. din Teke . Carolu Tóth. La tribunalulu din Brasiovu. De notari : Iosifu Filtsch si Franc. Jonas. De directoru : Sam. Binder. De cancelistu : Traugott Buyer. De scrietori : Frid. Schiel, Paulu Jakó, Alf. Schnell, Enricu Eitel si Georgiu Rusu. De adi motu la cartea fund.: Petra Gross ; de scrietoria: Al. Contesweller. De castelari : Car. Hermann. De scrietori la jud. dist. din Brasiovo Oscaru Alexius, Martin Goldschmidt, Adolf Adámi ; la jud. dist. din Hosszufalu : Lud. Bajkó. La tribunalulu din Csik-Szereda De notari : Stefany Csedö. De directoru : Elek Eröss. De cancelistu : Stef. Szabó. De scrietori : Tom’a Nagy, Tom’a Csedö, And. Szepes. De conducatoriu la cartea fund. jos. Antalu. De scrietoriu la cartea fund. Ioanu Xantus. De castelanu : Ioanu Orbánu. De scrietoriu la jud. dist. din Csíkszereda : Lud. Grauru ; la jud. din Csikszentmártonu Lud. Részeg. La tribunalulu din Desin. De notari : Lud. Molnár Miskolczi și baronulu Ales. Horváth De directoru : Nándor Keresztes De cancelistu. Lud. Farkas. De scrietori : Imnn Márkus, And. Étessy, Georgia Boér, Ed. Szöcs și Car. Buls. De conduc, la cartea fund. El. Duda»; de ajuncti : Georgiu Fenyő, Franc. Boros sî Victoru Pataki ; de scrietori : Franciscu Ferenczi, Ludovic« Frink sî Iosifu Békessy. De castelanii Lud. Isosvai De scrietori la jud. dist. din Desiu : Lud. Grauru Despre limba de propunere la universitatea infiintanda in Clusiv. (din brosiur’a ocasiunale a lui Mátrai, capu 7.) Motto: „O națiune, a cârei esistintia nu e asecurata, ’si pote concede escessiuni de totu festulu, unei națiuni inse, a cârei limba e asecurata, asia dicenda, prin lege i póte succede întinderea (latirea) numai după o precumpanire drepta a tempului si progresare graduita, caci alta cum trebuie sa producă neevitabila reactiunea, acest’a trebuie sa avemu totudeuna in vedere“. Din cuventarea dietale a lui Sz. Széchenyi in caus’a limbei magiare“ 18 Augustu 1849. O universitate are scopu duplu: pre deoparte înaintarea, radicarea si ratirea culturei scientifice, el pre de alta parte educatiunea de individi iscu 3