Telegrafulu Romanu, 1875 (Anul 23, nr. 1-102)
1875-10-26 / nr. 85
Telegrafulu ese de doue ori pre septemana: j Duminec’a si Joi’a. — Prenumeratiunea sei face in Sabiiu la espeditur’a ioiei, pre afara la C. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate cattra espeditura. Pretiulu prenumera I timei pentru Sabiiu este pre mm 7 fl. v. a. ear pre o jumătate de unu 3 fl. 60. Pent Nr. 85. AN5JLU X111. Sabiiu 26 Octomvre (7 Nov.) 1875. tra celelalte pftrti ale Transilvaniei si pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl.iera pre o jmnetate de ană 4 fl. v. a. Pentru prind, si tieri streine pre anu 12 ■, anu 6 fl. 9 Inseratele se platescu pentru istronie 6ra cu 7 Cr. și rulu, pentru a doiu’a ora cu 6 % cr. si pentru a trei’a repetire cu 8’, cr. v. a. Catva cetitorii nostri. Nu demultu partea cea mai mare a diurnaleloru nóstre politice a anunciatu apropierea sfarsitului vietiei loru, si astfel nu e probabila ca vom apune in curendu. Aceeași sarie avara in anii din urma unele diurnale literarie si scientifice, iara patienele foi ce ne-au mai remasu au o esistintia atâtu de precaria, incâtu adîmâne ne mai póte surprinde vr’un’a cu scirea si despre încetarea ei. Acesta părăsire „en masse“ a câmpului de lupta spirituala este unu fenomenu momentuosu, care arunca o umbra caracteristica asupr a intregei nóstre activitati publice, unu fenomenu, care merita fara îndoiala a fi studiatu cu totu dinadinsulu, pentru de a afla isvorulu zeului si apoi midiló cele cele mai potrivite pentru delaturarea lui. Nercesirea si încetarea grabnica a atâtora întreprinderi diurnalistice, literaiie scientifice nu póte fi o aparintia enigmatica pentru observatorul. Care urmaresce cu ore care luare aminte cursulu, ce s’a luatu cultur’a nóstra natiunala in deceniele mai din urma. Traindu intr’unu secolu, care are de devisa progremlu in tóte direcțiunile activitatiei omenesci, incungiurati fiindu de nemuri, tóte mai înaintate in cultura decâtu noi, si vediendu indata in ur’a desteptarei nóstre starea infloritórie, la care ele au ajunsu, cea mai firesca urmare a fostu tendintta nóstra, de a ne urca pre aceeasi trepta a desvoltarei, la care densele au ajunsu forte cu incetulu si in urm’a multora incercari desierte. Cu o încordare spasmatica a puteriloru nóstre, slabe inca, ne-amu apucatu pre tóte terenele deodata de lucru si in lips’a totala a unui planu rationalu, după care amu fi trebuitu sa purcedemu, noi amu datu orbisiu navala asupr’a medilóceloru de cari s’au folositu alte popóre, dara in fug’a cea mare — lucra pré firescu — nu amu fostu in stare a aplica totu deun’amidi la cele potrivite, ci amu cautatu mai de multe ori mântuirea nóstra numai in primirea formei culturei moderne, fara de a-i fi cuprinsu esenti’a si valorea interna. Acel’asi modu de procedere pare a lu fi practicatu si diurnalistic’a nóstra. Nici ea nu si-a datu totu-déun’a bine sém’a despre impregiurarile particularie, intre cari a avutu sa-si desvolte activitatea sea. Urmarea firesca a fostu, ca adese s’a potignitu. In locu de a tiene contu de trebuvittele reale in priceperea poporului, ea adese ori a pribegitu prin regiunile „politicei mai inalte“; in locu de a lu adapă cu cunoscintie potrivite si folositórie, l’a imbetatu pré multu cu frase gole ; in locu de a representă opiniunea publica, ea a devenitu in mare parte cuibulu si adapostulu certeloru personale. La aceste scăderi însemnate avendu parte atâtu diurnalele politice, câtu si scrierile periodice literarie, e lucra firescu ca, ele nu numai nu au potutu fi in stare de a-si câștigă unu radîmu poternicu, moralu si materialu, in mass’a poporului, ci au ajunsu cu incetulu a perde si pre celu ce l’au avutu din partea barbatiloru, ce au gustu si pricepere de cetire, împreunate cu judecata nepreocupata. Déca lipsirea de spriginu s’aru fi extinsu numai asupr’a productiuniloru rele si netrebnice, atunci nu aru fi nici o paguba, dorere insa ca, sub prejuditiulu, care in urm’a impregiurariloru aretate s’a formatu in contr’a productiuniloru nóstre spirituale indeobsce, au suferitu si suferit si putienele aparintie, cari au urmatu, sau aru voi sa urmeze de aci inainte o directiune mai seriosa si mai corespund istoria. Acesta stare trista a lucruriloru insa sa nu ne descuragieze, caci nu este atâtu de desperata, incâtu sa nu se póta intorce spre bine. Reulu, tréli aflamu preste totu in direcțiunea greșita a culturei nóstre, ce e dreptu, fiindu generalii, nu lu potemu de latură dintr’odata, reulu, celu intempinamu in diurnalistica insa, fiindu marginitu pre unu terenu specialu, e mai accessibilu influintiei nóstre si prin urmare mai usioru de vindecatii. Ne trebuie numaii voint’a firma de a ne desbracă pre de o parte de patimile aricióse si de frasele netrebnice, féra pre de alt’a a studiă cu mai mare seriositate si fara preocupatiune cestiunile, ce voiau a le pune înaintea publicului. Avendu cele mai susu espuse in vedere, trebuie sa o privimu că o procedere, ce merita recunoscinti’a nóstra, déca comissiunea tipografiei archidiecesane, fara de a caută la moment.armin.-t.-1- vi. « uecisu a mireauu.ci ~ suma »uutuiu pro anu din veniturile curate spre radicarea si completarea „Telegrafului Romanu“, atâtu in partea politica, câtu si in cea literara scientifica. Spre acestu scopu numit’a comissiune a isbutitu a câștigă pentru diferite specialitati mai multe puteri, din cari unele sa conlucre la partea politica, dandu o mai mare estensiune si intensitate tractarei diferiteloru cestiuni de interesu comunu, iara altele, decise fiindu a parasi direcțiunea greșita de până acum si a apucă pre alt’a mai corespund ietóre, — care se ingrigesca de edarea unui adausu literara. Acestu adausu, sub numirea de Foisier’a „Telegrafului Romanu“ va apare dela anulu nou incolo separatu, deocamdata in mărime de o cóla la dóue septamâni, si se va alatura la fói’a politica, fara de a urcă pretiusu de abonamentu de până acum’a. Acest’a Foistera se va ocupă cu deosebire de caus’a inventamentului populara si va tracta probleme de totu feliulu pedagogice si din diversele ramuri ale economiei. Totu odata ea ’si va deschide colonele sele la ori ce lucrare literara, care porta marc’a unui studiu seriosu si va fi ferita de personalități, si de exageratiunile si frasele, cari in urm’a unui zelu natiunalu reu intielesu, ne pastuescu forte multe productiuni literarie de ale nóstre. Ne luamu voi’a a atrage atentiunea cu. publicu si cu deosebire a invetiatoriloru nostri asupr’a acestei întreprinderi literarie, a carei programa speciala va apare la tempulu seu. Revista politica. , Opiniunea publica in ambele jumetati ale imperiului se ocupa cu predilectiune de cestiunea comerciale si vamale, întrebarea cardinale e se remana teritoriulu vamalu comunu séu sa se infiintieze unu teritoriu vamalu separatu pentru Ungari’a ? Foile din Ungari’a, intre cari cu deosebire „Pesti Napló“, pledéza cu multu zelu si resolutiune pentru teritoriu vamalu separatu. Organulu citatu desvólta urmatoriele păreri in acést’a cestiune de o însemnătate eminenta: „Miseri’a Ungariei este cestiunea vamale. Deficitulu Ungariei e cestiunea vamale. Desvoltarea Ungariei că stătu si viitoriulu ei industrialu, comercialu si culturalu sta in legătură cu cestiunea vamale. „Care e nntrementulu bolnavului ? intreba mediculu: „cu ce costu se sustiene copilulu“ intreba educatoriulu. Circulatiunea bunuriloru materiali face temeiulu societatiei si determina cualitatea ei. Mai incape inca vre-o indoiala, ca noi ne intrimu r eu ? Nu e siguru, ca suntemu dependinti de Austri’a relativu la bani, comerciu si fabrice, si mai incape vre-o indoiala ca dependinti’a acest’a devine din dî in di mai apelatoria, ba ca piere ori ce rama industrialu fatia de liber’a concurentia. Prin comuniunea vamale de acum suntemu condamnați la servitute eterna. Si cine nega, ca nu suntemu esploatati că o colonia, fara de a se ingrigi vre-o tiera matera cu iubire de noi, fara de a ne dă capitalu abundetu pentru întreprinderi si de a luă asupr’a sea spesele pentru scutulu militariu alu coloniei; noi domu soldați, platimu cuot’a si datori’a de statu; domu Austriei comerciu libera in tier’a nóstra intrega; eschidemu in favorulu privilegiului ei concurenti’a esterna cu vămile la fruntarie; renunciámu la desvoltarea industriei indigene prin clădirea drumuriloru ferate ; industriașii nostri din cetatile cele mici se ruineza in concurenti’a loru cu industriașii din Austri’a; noi suferimu, că isvorulu de ori-ce creditu se fia la banc’a natiunale din Vien’a care neavendu inima ne seca sângele din venele nóstre: resignamu la venitele unei linie vamali deosebite, prin care ne-amu pute acoperi deficitulu nostru; noi resignamu la desvoltarea conforma relatiuniloru nóstre a industriei si a comerciului, cari stau in legătură cu unu teritoriu vamalu independentu, suferimu că venitele comune dela vomi sa se distribue intr’o proportiune de cupta, macara ca, déca vama consideră numeralu sufleteloru si starea nedesvoltata a industriei unguresci, in Ungari’a se consuma 40 procente din mărfurile importate, ne invoimu, că darile indirecte Sa se intocmesca după unu modu uniformu, ■ dincole si de dincolo de Laut’a, precându raporturile de productiune si consumtiune suntu diferite, prin acést’a nu numai ne pagubimu in modu positivu cu mai multe milióne, pre cari le platescu consumentii unguresci la erariulu austriacu, ci resignumu totu odata la dreptulu de a urcă darile indirecte, si suntemu siliti se cercamu pre cele directe intr’o mesura atâtu de mare, câtu sum’a loru trece preste celelalte; de aci apoi alungamu ori-ce sistemu de contributiune, punemu pre umerii poporului sarcini nesuportabile credemu, ca prin inesorabil’a esecutiune romu paralisă reulu natiunalu economicu, absurditatea financiare politica si insolventi’a fapteca. Confusiunile nóstre financiare provoca totu mereu crise politice. In fine credemu, ca prin o dictatura parlamentaria ne vomu scapă de starea critica. Considerandu aceste motive noi ne dechiaramu pentru unu teritoriu vamalu independentu, dara guvernulu nu lu voiesce, fara de a aduce vreunu motivu.“ Diet’a Ungariei s’a redeschisu, lucru va ave destulu, ea va pertractă lugetulu si pararelu cu acest’a si proiectele de reforma administrativa. La 2 Noembree, s’a tienutu unu consiliu ministerialu, in care s’a statoritu program’a lucruriloru pentru dieta. In conferinti’a partidei liberale ministrii anunciara unu siru de proiecte de legi, intre cari relevamu : proiectele despre reform’a casei magnatiloru, casatori’a civila, despre sculele medie, conventiunea cu Romani’a, legea montana, proiectulu despre pensionarea oficialiloru si regularea leteloru judecatoriloru, codicele cambialu, codicele penalu si procedur’a penale proiecte despre juri, procedur’a civila’ regulamentulu concursualu, proiectu despre concesiunarea drumuriloru ferate, proiectulu despre junctiunile turcesci, proiectulu despre sect’a nazareniloru si pentru noi celu mai insemnatu dintre tóte — proiectulu despre regularea fandulii regia. s. a. Din Romani’a vine scirea, ca ministrulu de esterne Boerescu aru vrea sa demisioneze. Scupcin’a serbésca e conchiamata iéra pre 30 Nov. prin decretulu principelui. Spiritulu martialuiéra incepe a predomină. întrevederea din urma a celoru doi monarci a adusu Italiei unu avantagiu, si anume: legatiunile ambeloru state din Roma si Berlinu se voru ridică la rangu de ambasade. S’au facutu deja dispositiunile prealabile.—