Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-02-15 / nr. 14

cand­u justiti’a nu erá despartita de administratiune, cându in urm’a ace­­st’a municipiele cu privire la aface­rile ce se tieneu de sfer’a justitiei­ ad­­ministratiunei steteau intr’o atingere continua cu ministeriulu de justitia, — ea fa interpretata asta, ca muni­cipiele ocolindu cu deseversire limb’a statului tramitéu scrisorile loru catra ministrulu de justitia in limb’a ger­mana, ba ele continuara cu acést’a prad­a ce se basea pre interpretatiunea legei din partele, si atunci, cându mi­­nisteriulu de justitia le făcu atente, ca ele conformu intielesului chiaru alu legei trebuie sa îndrepte in vii­­toriu scriptele loru catra ministeriu séu esclusivu in limb’a magiara, séu in acést’a si intr’o limba îndatinata la compunerea protocóleloru loru. Amu cunosc intia, ca articululu de lege XLIV, 1868 nu numai s’a inter­pretata cu deosebire in fundulu regiu intr’unu modu contrariu priceperei guvernului, ci acesta contrasta rela­tivii la semnificările unoru dispositiuni singuratece din lege­a esistatu neîn­trerupta si intre guvernu si alte cor­­poratiuni ce esista in fundulu regiu. Asta se intempla, de candu cu esecutarea articulului de lege XXXI si XXXII. 1871 presidentulu tribuna­lului din Sibiiu provoca in intielesulu § 7 art. de lege XXI gremiulu co­­mercialu din Sabiiu sa alega asesorii comercianți ce fungera împreuna la deciderea asupr’a afaceriloru cambiali si comerciali. Gremiulu comercialu si alese doi asesori si doi asesori suplenti, cari, insominttati despre alegere prin presi­dentulu tribunalului si provocaui prin decretulu indreptatu catra densii, care era compusu in limb­ a magiara —• caci altmintrenea nice ca se póte­a­ sa se anuncie la presidentulu judecă­toriei spre a depune juramentulu ofi­­cialu, — nu acceptara decretulu datu de presidentulu tribunalului punendu de motivu impregiurarea, ca decre­­tulu e compusu unguresce, densii nu intielegu limb’a si de aceea nu potu primi documentata. (Mișcare viua). Presidentulu tribunalului provoca in urm’a acestor’a gremiulu comer­cialu sa alega alti membri, dara gre­miulu comercialu din Sabiia pronuncia in siedinti’a sea ca nu alege alti asesori. In aceeași resolutiune dispuse inca sa se insclintieze presidentulu tribunalului, ca de vreme ce cuno­­scinti’a perfecta a limb­ei unguresci nu se tiene de atributele necesarie ale judecatoriului, (Mișcare mare), chia­­marea presidentului arui fi fosta cu privire la restantiele îngrămădite sa se ingrijesca de resolverea acestor­a, spre care scopu introducerea ilegale a limbei magiare la tribunalulu de prim’a instantia nu e unu medi­o cu po­trivita. (Miscare vina si generale). Ono­­rat’a Casa vede asta dara, ca nu nu­mai jurisdictiunile din fundulu regiu, ci si gremiulu comercialu din Sabnia a făcuta legea obiectu de discussiune, ba celu din urma (premiulu­i.) atenna constituirea tribunalului de resolverea cestiunei de nationalitate in sensulu seu, de vreme ce tribunalulu fara ase­sorii comercianți nu se póte constitui din causa, ca ori­care decisiune jude­­catoresca in afaceri cambiali si co­merciali, după repetitele decisiuni­ ale curtiei de cassatiune, suntu nevalide, déca la aducerea sentintiei n’a fosta unu asesoru comercianta de fatia. Din acésta causa predecesorulu meu in oficiu S. Bitta a indrumatu pre presidentulu sa urmeze procede­­rea de chiar a­ta in § 7 art. XXXI, 1871 de admisibila intr’unu casu si sínt alega asesori comercianți dintre membrii din statulu comerciantiloru prin tribunalu, dara din precautiune predecesorulu meu mai adause, ca pentru casulu cându si asesorii ce avea sa-i alega tribunalulu voru res­pinge documentele compuse in limb­a magiara, sa dispună, ca tribunalulu, care nu se póte constitui fara asesori comercianți, se va strămută din Sibiiu intr’altu locu ! (Aprobare vina si generale.) Se pare, ca acést’a ordinatiune a avuta putere convingători a (Ilari­tate) si ca ea a deslusitu domniloru comercianți adeveratulu intielesu alu legei , resultatulu a fostu, ca membrii aleși dintâiu de gremiulu comercialu, adeca acei’a, cari au respinsu decre­tata ungur­eseu, primiră in urm’a emi­sului amintita, documentata compusu in limb’a unguresca, depusera jura­mentulu si astfeliu se constitui tri­bunalulu din Sabiiu. Amu mai departe cunoscintia, ca după ce s’au esecutatu organisarea judecatorieloru n’au incetatu inca controversele despre dispusetiunile art. de lege 44 : 1868, respective inter­­pretatiunile si aplicatiunile loru di­­verginti. Unele judecătorii au interpretata adeca articululu 44. 1868 intr’acolo, ca la densele nu se vediu nici chiaru o urma despre aceea, ca pre terito­­riulu statului ungurescu, statulu un­­gurescu eserciéza justiti’a. Atingerea cu cele­lalte oficiolate ale statului si manipulatiunea interna, jurisdictiunea, s’au purtata in mai multe locuri aprópe cu total’a­eschi­­dere a limbei unguresci si asia ide’a fundamentale pronunciata in art 44 , 1868, ca toti cetatieni Ungariei si după principiele fundamentali ale constitutiunii formeza in respectu po­liticii un’a națiune — națiunea ungu­­resca — lipsi la unele judecătorii cu deseversire (Mișcare). Interpretatiunile s’au inmultitu si prin aceea, ca la crearea articolu­­lui de lege 44: 1868 justiti’a se tie­­nea inca de sfer’a de activitate a municipieloru, asta incâtu teritoriulu in privinti’a jurisdictiunale si admini­strativa in cele mai multe casuri era unulu si acel’asi, deci unde artic­ de lege 44 : 1868 indica la limb’a pro­tocoleloru in municipie, acolo între­barea organisatiunii judiciarie ce a urmatu in 1871 era usioru a0 dos. legatu. Dara cându in urm’a orga­nisatiunii s’a creatu din partile teri­toriali ale mai multoru municipie unu tribunalu, atunci întrebarea lim­bei protocolarie deveni complicata, mai alesu cându unu municipiu folosea numai limb’a statului, in cele­lalte inse se aplica pre lângă acést’a si alte limbi protocolarie. In asemene casa controversele erau continue, mai alesu fiindu si ati­­tiate in modu artificiosu si folosindu unii judecători posetiunea loru spre a straplanta passiunile natiunali in localulu tribunalului. Pentru a delatura abaterile in­­template si controversele îndrepta mi­­nistrulu de justitia la 2 Aprile 1872 catra fostulu presidentu alu tribuna­lului din Brasiovu unu emisu, care a mersu in respectata aspiratiuniloru natiunali până la marginea estrema fara de a fi inse in stare sa aduca spiritulu legei la valóre. Deci déca­tlu deputatu Trausdienfels me in­­treba, ca amu cunoscintia de resolu­­tiunea adusa de tribunalulu din Bra­siovu in Septembre si cum voiu pro­­cede fatia cu ea, respundu ca amu cunoscintia de cele mai multe contro­verse ivite in cestiunea limbei si fi­­induca situatiunea ce intreveni sau potu sa intrevina in cestiunea de limba prin spiritulu actualu alu legei, nu se póte tiene nice in interesulu sta­tului nice intr’alu justitiei si fiindu ca eu aflu, ca o cura radicale a acestei stari numai prin legislatiune e posi­bila (aprobare vina), mi voiu tiene de datorintia a sanu relele esistente sub­­sternandu unu proiecta de lege chiaru, care pre catu se va pute va eschide ori-ce neintielegere. Rogu pre onorat’a Casa sa ia re­­spunsulu meu la cunoscintia (Aplausu viu si aprobare). E. Trauschenfels vede ca discur­­sulu ministrului de justitia sta numai innecsu slabu cu interpelatiunea sea. Ministrulu voindu sa presenteze o lista a tuturora interpretariloru false tre­­buia sa amintésca, ca juristii din Sa­biia au trimisu bilete de invitare ger­mane. Ministrulu se provoca la o or­dinatiune din 1872, pre care orato­­rula o cunosce si istorisesce genesea ei. Comisariulu ministerialu delegatu de ministrulu de justitia de pre atunci, bar. Apoi a aflatu la visitatiunea ju­decatorieloru din Transilvani’a, ca atâtu in manipulatiunea interna câtu si la publicarea sentintteloru nu se folosesce totu­ deun’a limb’a ungurésca si de aceea trimise o ordinatiune, care togm’a asia de putie nu cores­pundea legei ca si resolutiunea jude­­catorésca citata in interpelatiune. Pre­­sidentulu de atunci dela tribunalulu din Brasiovu s’a indreptatu catva mi­ni sterili, pentru ajutoriu contr’a pro­­cederei comisariului, altmintrenea den­­sulu (presidentulu) va resignu. Deputa­­tulu Capp a facutu in acestu obiecta o interpelatiune catra ministrulu de justitia Bittó care a intardi­­atu cu respunsulu, macara ca in acea interpelatiune era relevatu unu casu de flagranta violare de dreptu si lege. (Miscare viua si îndelungata.) Ministrulu Bittó n’a respunsu pu­blice la interpelatiune, ci chiamandu pre deputații fondului r. in odai’a mi­nisteriale a dec­laratu, ca a devenitu o violare a legei, si, a promise inain­­tea lui Kerkapoly, ca va revoca or­­dinatiunea comisariului ministerialu Apor. (Sgomotu). Ministrulu si-a tie­­nutu cuventulu, interpretandu ordi­­natiunea lui Apor intr’acolo, ca sa se sustiena usuru de până acum. Cu pri­vire la manipulatiunea interna tribu­nalele concedara, concedara acei sasi, contr’a caroru suimutiu ministrulu de justitia. (Semne de neplăcere.) Trauschenfels fu apoi provocata la ordine de presidentulu casei si apoi con­tinua, ca­usulu judecatorieloru in fun­dulu reg. se baseza pre fundamente CU multu mai solide de cum se crede. Oratorulu se provoca la unele dispu­­setiuni din „Statuta jurium munici­­palium sax.“ si la legea de limba din 1846/7. In desfassurarea mai departe a opinieloru­nele oratorulu citeza unele pasiuni din adresel­e lui Deák dela 1861 si din operele lui Sz. Széchenyi, cari recomenda tolerantia mai mare catra nationalitati. Ministrulu nu pune in perspectiva o novela, dara până atunci trebuie sa esecutama legea vechia. Acest’a lege inse e suspendata. In urma oratorulu aduce aminte cuvin­tele lui Deák: Sa facemu nationalita­­tiloru nemagiare relatiunile patriei nóstre plăcute si de chiara, ca nu ia la cunoscintta respunsulu ministrului. Gamel’a insc­ru­ia spre solintia. Scolele roniâtio-inacedonene. Multi din acei espatriati mace­­dono-români, după sacrificiuri uriasie, au isbutitu a aduna averi mari, pre cari le-au donatu pentru scóle române in patria a loru. Putieni au isbutitu inse a vede realisate generesele si ro­­manescele loru aspiratiuni. Yomu cita pre cati­va din ei: I. Repausatulu Metropolitu alu Ungro-Vlah­iei, Dositeiu Filitis, a in­cetatu din viétta la Brasiovu pe la anulu 1819, lasându prin testamentu 16,000 de galbeni destinați a se cum­­pera cu densii unu imobilu, din alui carui’a venitu sa se intretiena tineri bursieri in străinătate, spre a dobendi o specialitate. Pre la anulu 1838, din acea suma de 16,000 galbeni s’a si cumperatu o moșia numita Lunguieții (sianiiuri) in judetiulu Demboviti’a, plas’a Bolintinu, si care produce as­­tadi unu venitu de 2000 galbeni pe anu. Pre la anulu 1865 pre cându s’a­u pusu in vigóre legea rurala si fia-care locuitoriu a primitu pamentulu seu I­legiuitu, epitropi’a acestei averi a re­­s pausatului Dositeiu, metropolitulu a primitu dela guvernu o mare suma de bonuri rurale, a 400 locuitori ce are mosi’a Lunguieții, astfel in ca 2­i din trei mii pogone, sum’a totala a acestei moșii s’a resplatitu prin bo­nuri pute epitropi’a sa cumpere unu altu imobilu si mai mare, producendu unu venita iudoitu decatu mosi’a Lun­guieții ; dar’ cu tóte acestea, până as­­tazi, nu se vede nimicu cumperatu, nici nu se scie cum s’au intrebuin­­tiatu­rle epitropie aceste bonuri spre îndeplinirea scopului donatorului. Dela anulu 1830 si până la 1872 acésta epitropia depunea regulatu la tribu­­nalu socotelile de administrarea ace­stei averi ce i s’a incredintiata. De atunci incad­­inse, adeca dela 1872, a renunciatu la acésta îndatorire a dârei socoteliloru la tribunalu. Care sa fia caus’a­n­tului Epitropii esecutori ai testamen­tepausatului metropolitu alu Ungro-Vlah­iei, Dositeiu Filitis, suntu dnii: Christodulos Budatis, Anastasie Filitis (fostulu advocata), Dimitrie Zi­­ticosu (care a inlocuitu pre repausa­­tulu Metropolitu Nifon, unulu din epi­tropii personali), Michailu Xantos si Panaiotis Procopie Filitis (rud’a re­­pausatului metropolitu Dositeiu). Cei trei dintâiu suntu din un’a si aceeași comuna numita Ziu­­a, tienutulu Epi­­rului; celu de alu patrulea din Epiru, astadi locuitoriu aici in Bucuresci; celu din urma, locuitoriu in urbea Ploiesci, care împreuna cu tata fa­­mili’a sea, pe la anulu 1864 aducendu acte valabile dela loculu seu natale ca este românu, corpurile legiuitóre au si votata recunoscerea sea de ce­­tatienu românu. II. Repausatulu Musicu din co­­mun’a Brati’a a tienutului Macedoniei a incetatu din viétia aci in tiera pre la anulu 1869, lasandu prin testamentu (care este publicata in „Monitorarn oficiata dela 16 Februariu 1870), 4000 galbeni acestei tieri române, din alui caror’a venitu sa se trimita doi ti­neri a studia; 8000 galbeni a lasatu locului seu natale Brati’a, ca sa se in­tretiena o scóla de fete; asemenea a lasatu pentru orasiulu Bitoli’a din Macedoni’a sum’a de 22,000 galbeni, din alui carora venitu sa se intretiena, se intielege, unu gimnasiu totu acolo. Cu tóte aceste vedemu, ca dómn’a Musicu, singur’a epitropa a acestei averi, până acum n’a facutu nimicu spre esecutarea testamentului, si nici ca a predata socotelele in fia-care anu la tribunalu. Repausatulu Musicu a lasatu doi copii, unu baiatu si o fata, celui dintâiu lasa prin testamentu si partea sufletului seu; acestu baiatu nu este unu anu de cându a muritu, remanendu mamei sele, dnei Musicu 2/3 din intréga avere, ieri testamen­­tulu sta neesecutatu. N­T. Pre la anulu 1851 a incetatu din vietia, totu in Romani’a, unu din Teg’a din comun’a Vlaho-Castani’a de pe cóstele Pindului, tienutulu Mace­doniei, care a lasatu mosî’a sea din districtulu Dâmboviti’a, plas’a Ialomi­­ti’a, numita Balteni. Epitropi ai ace­stei averi suntu dóue rude, d. Poly­­meros, Saracetopolos si d. Dimach­e Polymeridis, cari au taiatu, suntu acum 12 ani, o pădure de pre acea mosia. Testamentulu repausatului nu este cunoscutu nimenui si nu se scie, daca prin nepublicarea testamentului nu remanu necunoscute nescai­va vo­­intie ale repausatului. IV. Repausatulu Nicolau Mihailu din orasiulu Magarov’a, tienutulu Ma­cedoniei, a incetatu din viétia pe la anulu 1865 la Craiov’a, lasandu înda­torire fiiului seu Constantinu, ca din tóta averea colosala ce-i lasa sa tra­­mitia in patri’a sea natala o suma ore­care pentru intretienerea unui pensionata de fete, precum si pentru alte binefaceri, dara si in privinti’a acestei donatiuni vedemu ca până acum nu s’a facutu nimic’a. V. Repausatulu Cazacoviti, năs­cuta in Metiovulu lui Pindu, din tie­ (Fine.)

Next