Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-02-15 / nr. 14
candu justiti’a nu erá despartita de administratiune, cându in urm’a acest’a municipiele cu privire la afacerile ce se tieneu de sfer’a justitiei administratiunei steteau intr’o atingere continua cu ministeriulu de justitia, — ea fa interpretata asta, ca municipiele ocolindu cu deseversire limb’a statului tramitéu scrisorile loru catra ministrulu de justitia in limb’a germana, ba ele continuara cu acést’a prada ce se basea pre interpretatiunea legei din partele, si atunci, cându ministeriulu de justitia le făcu atente, ca ele conformu intielesului chiaru alu legei trebuie sa îndrepte in viitoriu scriptele loru catra ministeriu séu esclusivu in limb’a magiara, séu in acést’a si intr’o limba îndatinata la compunerea protocóleloru loru. Amu cunosc intia, ca articululu de lege XLIV, 1868 nu numai s’a interpretata cu deosebire in fundulu regiu intr’unu modu contrariu priceperei guvernului, ci acesta contrasta relativii la semnificările unoru dispositiuni singuratece din legea esistatu neîntrerupta si intre guvernu si alte corporatiuni ce esista in fundulu regiu. Asta se intempla, de candu cu esecutarea articulului de lege XXXI si XXXII. 1871 presidentulu tribunalului din Sibiiu provoca in intielesulu § 7 art. de lege XXI gremiulu comercialu din Sabiiu sa alega asesorii comercianți ce fungera împreuna la deciderea asupr’a afaceriloru cambiali si comerciali. Gremiulu comercialu si alese doi asesori si doi asesori suplenti, cari, insominttati despre alegere prin presidentulu tribunalului si provocaui prin decretulu indreptatu catra densii, care era compusu in limb a magiara —• caci altmintrenea nice ca se pótea sa se anuncie la presidentulu judecătoriei spre a depune juramentulu oficialu, — nu acceptara decretulu datu de presidentulu tribunalului punendu de motivu impregiurarea, ca decretulu e compusu unguresce, densii nu intielegu limb’a si de aceea nu potu primi documentata. (Mișcare viua). Presidentulu tribunalului provoca in urm’a acestor’a gremiulu comercialu sa alega alti membri, dara gremiulu comercialu din Sabiia pronuncia in siedinti’a sea ca nu alege alti asesori. In aceeași resolutiune dispuse inca sa se insclintieze presidentulu tribunalului, ca de vreme ce cunoscinti’a perfecta a limbei unguresci nu se tiene de atributele necesarie ale judecatoriului, (Mișcare mare), chiamarea presidentului arui fi fosta cu privire la restantiele îngrămădite sa se ingrijesca de resolverea acestora, spre care scopu introducerea ilegale a limbei magiare la tribunalulu de prim’a instantia nu e unu medio cu potrivita. (Miscare vina si generale). Onorat’a Casa vede asta dara, ca nu numai jurisdictiunile din fundulu regiu, ci si gremiulu comercialu din Sabnia a făcuta legea obiectu de discussiune, ba celu din urma (premiului.) atenna constituirea tribunalului de resolverea cestiunei de nationalitate in sensulu seu, de vreme ce tribunalulu fara asesorii comercianți nu se póte constitui din causa, ca oricare decisiune judecatoresca in afaceri cambiali si comerciali, după repetitele decisiuni ale curtiei de cassatiune, suntu nevalide, déca la aducerea sentintiei n’a fosta unu asesoru comercianta de fatia. Din acésta causa predecesorulu meu in oficiu S. Bitta a indrumatu pre presidentulu sa urmeze procederea de chiar ata in § 7 art. XXXI, 1871 de admisibila intr’unu casu si sínt alega asesori comercianți dintre membrii din statulu comerciantiloru prin tribunalu, dara din precautiune predecesorulu meu mai adause, ca pentru casulu cându si asesorii ce avea sa-i alega tribunalulu voru respinge documentele compuse in limba magiara, sa dispună, ca tribunalulu, care nu se póte constitui fara asesori comercianți, se va strămută din Sibiiu intr’altu locu ! (Aprobare vina si generale.) Se pare, ca acést’a ordinatiune a avuta putere convingători a (Ilaritate) si ca ea a deslusitu domniloru comercianți adeveratulu intielesu alu legei , resultatulu a fostu, ca membrii aleși dintâiu de gremiulu comercialu, adeca acei’a, cari au respinsu decretata ungureseu, primiră in urm’a emisului amintita, documentata compusu in limb’a unguresca, depusera juramentulu si astfeliu se constitui tribunalulu din Sabiiu. Amu mai departe cunoscintia, ca după ce s’au esecutatu organisarea judecatorieloru n’au incetatu inca controversele despre dispusetiunile art. de lege 44 : 1868, respective interpretatiunile si aplicatiunile loru diverginti. Unele judecătorii au interpretata adeca articululu 44. 1868 intr’acolo, ca la densele nu se vediu nici chiaru o urma despre aceea, ca pre teritoriulu statului ungurescu, statulu ungurescu eserciéza justiti’a. Atingerea cu celelalte oficiolate ale statului si manipulatiunea interna, jurisdictiunea, s’au purtata in mai multe locuri aprópe cu total’aeschidere a limbei unguresci si asia ide’a fundamentale pronunciata in art 44 , 1868, ca toti cetatieni Ungariei si după principiele fundamentali ale constitutiunii formeza in respectu politicii un’a națiune — națiunea unguresca — lipsi la unele judecătorii cu deseversire (Mișcare). Interpretatiunile s’au inmultitu si prin aceea, ca la crearea articolului de lege 44: 1868 justiti’a se tienea inca de sfer’a de activitate a municipieloru, asta incâtu teritoriulu in privinti’a jurisdictiunale si administrativa in cele mai multe casuri era unulu si acel’asi, deci unde artic de lege 44 : 1868 indica la limb’a protocoleloru in municipie, acolo întrebarea organisatiunii judiciarie ce a urmatu in 1871 era usioru a0 dos. legatu. Dara cându in urm’a organisatiunii s’a creatu din partile teritoriali ale mai multoru municipie unu tribunalu, atunci întrebarea limbei protocolarie deveni complicata, mai alesu cându unu municipiu folosea numai limb’a statului, in celelalte inse se aplica pre lângă acést’a si alte limbi protocolarie. In asemene casa controversele erau continue, mai alesu fiindu si atitiate in modu artificiosu si folosindu unii judecători posetiunea loru spre a straplanta passiunile natiunali in localulu tribunalului. Pentru a delatura abaterile intemplate si controversele îndrepta ministrulu de justitia la 2 Aprile 1872 catra fostulu presidentu alu tribunalului din Brasiovu unu emisu, care a mersu in respectata aspiratiuniloru natiunali până la marginea estrema fara de a fi inse in stare sa aduca spiritulu legei la valóre. Deci décatlu deputatu Trausdienfels me intreba, ca amu cunoscintia de resolutiunea adusa de tribunalulu din Brasiovu in Septembre si cum voiu procede fatia cu ea, respundu ca amu cunoscintia de cele mai multe controverse ivite in cestiunea limbei si fiinduca situatiunea ce intreveni sau potu sa intrevina in cestiunea de limba prin spiritulu actualu alu legei, nu se póte tiene nice in interesulu statului nice intr’alu justitiei si fiindu ca eu aflu, ca o cura radicale a acestei stari numai prin legislatiune e posibila (aprobare vina), mi voiu tiene de datorintia a sanu relele esistente substernandu unu proiecta de lege chiaru, care pre catu se va pute va eschide ori-ce neintielegere. Rogu pre onorat’a Casa sa ia respunsulu meu la cunoscintia (Aplausu viu si aprobare). E. Trauschenfels vede ca discursulu ministrului de justitia sta numai innecsu slabu cu interpelatiunea sea. Ministrulu voindu sa presenteze o lista a tuturora interpretariloru false trebuia sa amintésca, ca juristii din Sabiia au trimisu bilete de invitare germane. Ministrulu se provoca la o ordinatiune din 1872, pre care oratorula o cunosce si istorisesce genesea ei. Comisariulu ministerialu delegatu de ministrulu de justitia de pre atunci, bar. Apoi a aflatu la visitatiunea judecatorieloru din Transilvani’a, ca atâtu in manipulatiunea interna câtu si la publicarea sentintteloru nu se folosesce totu deun’a limb’a ungurésca si de aceea trimise o ordinatiune, care togm’a asia de putie nu corespundea legei ca si resolutiunea judecatorésca citata in interpelatiune. Presidentulu de atunci dela tribunalulu din Brasiovu s’a indreptatu catva mini sterili, pentru ajutoriu contr’a procederei comisariului, altmintrenea densulu (presidentulu) va resignu. Deputatulu Capp a facutu in acestu obiecta o interpelatiune catra ministrulu de justitia Bittó care a intardiatu cu respunsulu, macara ca in acea interpelatiune era relevatu unu casu de flagranta violare de dreptu si lege. (Miscare viua si îndelungata.) Ministrulu Bittó n’a respunsu publice la interpelatiune, ci chiamandu pre deputații fondului r. in odai’a ministeriale a declaratu, ca a devenitu o violare a legei, si, a promise inaintea lui Kerkapoly, ca va revoca ordinatiunea comisariului ministerialu Apor. (Sgomotu). Ministrulu si-a tienutu cuventulu, interpretandu ordinatiunea lui Apor intr’acolo, ca sa se sustiena usuru de până acum. Cu privire la manipulatiunea interna tribunalele concedara, concedara acei sasi, contr’a caroru suimutiu ministrulu de justitia. (Semne de neplăcere.) Trauschenfels fu apoi provocata la ordine de presidentulu casei si apoi continua, causulu judecatorieloru in fundulu reg. se baseza pre fundamente CU multu mai solide de cum se crede. Oratorulu se provoca la unele dispusetiuni din „Statuta jurium municipalium sax.“ si la legea de limba din 1846/7. In desfassurarea mai departe a opinielorunele oratorulu citeza unele pasiuni din adresele lui Deák dela 1861 si din operele lui Sz. Széchenyi, cari recomenda tolerantia mai mare catra nationalitati. Ministrulu nu pune in perspectiva o novela, dara până atunci trebuie sa esecutama legea vechia. Acest’a lege inse e suspendata. In urma oratorulu aduce aminte cuvintele lui Deák: Sa facemu nationalitatiloru nemagiare relatiunile patriei nóstre plăcute si de chiara, ca nu ia la cunoscintta respunsulu ministrului. Gamel’a inscruia spre solintia. Scolele roniâtio-inacedonene. Multi din acei espatriati macedono-români, după sacrificiuri uriasie, au isbutitu a aduna averi mari, pre cari le-au donatu pentru scóle române in patria a loru. Putieni au isbutitu inse a vede realisate generesele si romanescele loru aspiratiuni. Yomu cita pre cativa din ei: I. Repausatulu Metropolitu alu Ungro-Vlahiei, Dositeiu Filitis, a incetatu din viétta la Brasiovu pe la anulu 1819, lasându prin testamentu 16,000 de galbeni destinați a se cumpera cu densii unu imobilu, din alui carui’a venitu sa se intretiena tineri bursieri in străinătate, spre a dobendi o specialitate. Pre la anulu 1838, din acea suma de 16,000 galbeni s’a si cumperatu o moșia numita Lunguieții (sianiiuri) in judetiulu Demboviti’a, plas’a Bolintinu, si care produce astadi unu venitu de 2000 galbeni pe anu. Pre la anulu 1865 pre cându s’au pusu in vigóre legea rurala si fia-care locuitoriu a primitu pamentulu seu Ilegiuitu, epitropi’a acestei averi a res pausatului Dositeiu, metropolitulu a primitu dela guvernu o mare suma de bonuri rurale, a 400 locuitori ce are mosi’a Lunguieții, astfel in ca 2i din trei mii pogone, sum’a totala a acestei moșii s’a resplatitu prin bonuri pute epitropi’a sa cumpere unu altu imobilu si mai mare, producendu unu venita iudoitu decatu mosi’a Lunguieții ; dar’ cu tóte acestea, până astazi, nu se vede nimicu cumperatu, nici nu se scie cum s’au intrebuintiaturle epitropie aceste bonuri spre îndeplinirea scopului donatorului. Dela anulu 1830 si până la 1872 acésta epitropia depunea regulatu la tribunalu socotelile de administrarea acestei averi ce i s’a incredintiata. De atunci incadinse, adeca dela 1872, a renunciatu la acésta îndatorire a dârei socoteliloru la tribunalu. Care sa fia caus’antului Epitropii esecutori ai testamentepausatului metropolitu alu Ungro-Vlahiei, Dositeiu Filitis, suntu dnii: Christodulos Budatis, Anastasie Filitis (fostulu advocata), Dimitrie Ziticosu (care a inlocuitu pre repausatulu Metropolitu Nifon, unulu din epitropii personali), Michailu Xantos si Panaiotis Procopie Filitis (rud’a repausatului metropolitu Dositeiu). Cei trei dintâiu suntu din un’a si aceeași comuna numita Ziua, tienutulu Epirului; celu de alu patrulea din Epiru, astadi locuitoriu aici in Bucuresci; celu din urma, locuitoriu in urbea Ploiesci, care împreuna cu tata famili’a sea, pe la anulu 1864 aducendu acte valabile dela loculu seu natale ca este românu, corpurile legiuitóre au si votata recunoscerea sea de cetatienu românu. II. Repausatulu Musicu din comun’a Brati’a a tienutului Macedoniei a incetatu din viétia aci in tiera pre la anulu 1869, lasandu prin testamentu (care este publicata in „Monitorarn oficiata dela 16 Februariu 1870), 4000 galbeni acestei tieri române, din alui caror’a venitu sa se trimita doi tineri a studia; 8000 galbeni a lasatu locului seu natale Brati’a, ca sa se intretiena o scóla de fete; asemenea a lasatu pentru orasiulu Bitoli’a din Macedoni’a sum’a de 22,000 galbeni, din alui carora venitu sa se intretiena, se intielege, unu gimnasiu totu acolo. Cu tóte aceste vedemu, ca dómn’a Musicu, singur’a epitropa a acestei averi, până acum n’a facutu nimicu spre esecutarea testamentului, si nici ca a predata socotelele in fia-care anu la tribunalu. Repausatulu Musicu a lasatu doi copii, unu baiatu si o fata, celui dintâiu lasa prin testamentu si partea sufletului seu; acestu baiatu nu este unu anu de cându a muritu, remanendu mamei sele, dnei Musicu 2/3 din intréga avere, ieri testamentulu sta neesecutatu. NT. Pre la anulu 1851 a incetatu din vietia, totu in Romani’a, unu din Teg’a din comun’a Vlaho-Castani’a de pe cóstele Pindului, tienutulu Macedoniei, care a lasatu mosî’a sea din districtulu Dâmboviti’a, plas’a Ialomiti’a, numita Balteni. Epitropi ai acestei averi suntu dóue rude, d. Polymeros, Saracetopolos si d. Dimache Polymeridis, cari au taiatu, suntu acum 12 ani, o pădure de pre acea mosia. Testamentulu repausatului nu este cunoscutu nimenui si nu se scie, daca prin nepublicarea testamentului nu remanu necunoscute nescaiva vointie ale repausatului. IV. Repausatulu Nicolau Mihailu din orasiulu Magarov’a, tienutulu Macedoniei, a incetatu din viétia pe la anulu 1865 la Craiov’a, lasandu îndatorire fiiului seu Constantinu, ca din tóta averea colosala ce-i lasa sa tramitia in patri’a sea natala o suma orecare pentru intretienerea unui pensionata de fete, precum si pentru alte binefaceri, dara si in privinti’a acestei donatiuni vedemu ca până acum nu s’a facutu nimic’a. V. Repausatulu Cazacoviti, născuta in Metiovulu lui Pindu, din tie (Fine.)