Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-07-24 / nr. 86
Sibiiu, Joi 24 Iulie 1880. Anul XXVIII. GRAIUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: INSERȚIUNILE: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Pentru odată 7 cr., — de done ori 12 cr., — de trei or Corespondențele sunt a se adresa la: 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Ier. fiecare publicare. jim împrotiva flăcărilor, ce dau în | [pace. Mulțămită lui D-leu Ungăria până acuma a rămas cât poate de scutită (??) de ostil de încurcături interne, decum au isbucnit între polarele Austriei, și la noi în pri[ea aceasta numai Croații formează a scepțiune, dar unitatea politică a jariei restrînse n’a fost atacată de fiunea naționalităților .. . Trebue să folosim de orice ocasiune niferă, pentru a face Ungă[independentă de Austria [aporturile de stat, de dreppublic, politice, econoși intelectuale“ cu deosebire trebue observat, cum il maghiar privesce situațiae ternă a Ungariei proprie.esti Napló“ pretinde înaintea că naționalitățile nemaghiare jaria nu sunt vre un factor, trebui luat în considerație, [vorba de existența monarhiei. napló] și toți cei de o pănură aibă bunăvoința a’și însemna, naționalități — deși [ocamdată — nu sunt [arte, ci la oare care elitate ar da risce door învederate despre stele simțăminte, ce le inceptul lor! kossuthianismul sporesce mereu, încât la alegerile stru chetă după o proroce motivată mai că vor fi partizani de ai lui Kossuth electorale curate au probă premergătoare [ivi alegerea în Kanisza: în 12 August n are să [locul răposatului Antonie I Pe când acesta a fost odidreaptă“ a lui Francisc și representant al cercare va aparține după starea partidei stânge serge la Galiția. Arma hotărît. Anume după seriile mai nouă Maiestatea Sa va sosi în 1 Septemvrie. în Cracovia, unde va petrece 3 zile; apoi pleacă la Kressowice, unde va petrece 6 zile întregi în castelul contelui Stadnicki, pentru a asista la manevrele dimpregiur de Misskowce; după aceea Maiestatea Sa mergând la Leopole, va sta acolo 4 file ; de aici călătoresce la Cernăuți și apoi în 17 Septemvre n.preste Sambor la Ungaria, pentru a asista la manevrele din Czegled. In sfârșit Imperatul va visita Silesia. Situația de pe peninsula balcanică nu se mai limpeștesce. După seriile mai noue toate puterile signature au subscris o somațiune, ce s’a elaborat în Constantinopole. Presentarea la Poartă va urma cât decurând. După o împărtășire a Porții câtră puterile Signatare ea vrea să cedeze Dubigno Muntenegrenilor, cu toate aceste somațiunea se va presenta, pentru a nu lăsa, ca afacerea să se mai tragâne încă. Terminul precisat de puteri este trei săptămâni. Dacă Poarta are voința a executa intenția ceBiuiei se înțelege că demonstrația cu flote nu va mai avă loc. Gladstone s’a bolnăvit greu. La toată întâmplarea împregiurarea aceasta va împedeca desvoltarea grabnică a afacerilor din Orient. In Francia se săvârșesc alegerile pentru consiliile generale. O telegramă din Paris din 2 August n. comunică, că până în liua aceea seara au fost cunoscute 1052 de alegeri. S’au ales 704 republicani și 281 conservatori; 67 alegeri trebue din nou făcute. Republicanii au câștigat 184 de locuri. în Petersburg face mare zgomot, un articol al ziarului „Golos“, care declară neted, că toate reformele liberale ale guvernului actual, toate legile din acești din urmă douăzeci ani, așa numita libertate a presei și a cunoscinței, administrațiunea independentă a orașelor și comunelor, etc.,vor fi numai vorbe late întru cât nu va fi garantată libertatea personală, pănă când nu se va pune capăt arbitrarităței administrațiunei, care fără cercetări, fără procese, trimite în exil pe toți acei, cari displac autorităților locale, piarul cere ca în legiuirile ruseșci, să fie introdus un paragraf, care sună astfel: „Nimeni nu trebue să fie supus unei pedepse, până ce nu va fi mai ântâiu condamnat de justiție ca criminal; toate cercetările spre descoperirea crimelor și toate măsurile spre împedecarea unei încercări din partea acuzatului de a fugi de judecată, nu se vor efectua decât din ordinul tribunalului și sub controlul lui“. Ce o mai fi însemnând și această comedia, de vreme ce articolii aceștia se scriu sub censură. „Die Presse“, de la 28 iulie, vorbind despre actuala și viitoarea stare a lucrurilor în Orient, și mai ales despre rolul României, publică un lung articol din care extragem următoarele: „ ... De aceea România va fi într’un timp foarte apropiat punctul cel mai politic și mai strategic pentru acele state, pe care, pentru propriul lor viitor și pentru propria lor axistență independentă trebue se împedece ca Rusia, fie direct fie indirect să dobândească prin vasalii săi moștenirea Turciei, care își dă sufletul, și să smulgă prin aceasta pentru sine și poate pentru mai multe secole rolul de stat dominant pe continentul european. României îi va incumbe, în jocurile alternative ale politicei europene, aceeași posițiune ca și Țărilor de Jos, care au fost un obiect atât de râvnit și atât de îndărătnic apărat, pe timpul marilor resbele continentale din secolul al 18-lea, înțelepciunea politică și circumspecțiunea bărbaților de stat bucuresceni și hotărîrea cabinetului puterei celei mai de aproape interesate vor trebui să sufere multe încercări aspre; cea dintâiu și mai grea din aceste încercări o va aduce negreșit crima orientală. Despre aceasta o bârnă ridicată dela c el moment, când dela pârnei a pornit o ticoadele roșii în a poartă în frunte pârnei se întâlnesc, n’are încă trău să și decât „să cadă“ [nă, mai bine o ia pănă la capătul făcută. Notariu jada chindisită cu le fețe de perină, [. a. stă gata. Voina în car — și ide că ’și-a luat ala Găina, pot merge treaba ale „Asocialii gența noastră Tmu se însoară oresce — adecă esce că e mai [r detesse cauăite prin cartea rale, libelul de nici „Preasumat d-nia sa“ n’are încătrău. Alege pănă când ajunge de dă cu nasul de față ca Mocanul de pe bârnă, și dacă n’a vrut se’i reușească vre-un palat cu 2—3 caturi, decât să mai meargă și la anul la Turda, apoi peste doi ani la Șomcuta și să mai asculte pe dl X cu „deșertățiunea“ sa despre opus baronului Minoleacu de Monte-Sapasură, ori pe dl Y cu disputele lui despre aceea, cum am ave să învățăm pe Roman să facă din cucuruz — cocoși, și din tănțe borș, din papură rogojini, ori chiar să mai plătească entrée pentru o prelegere umoristică a dlui Z și apoi să o mai și asculte pănă la fine — mai bine se căsătoreace și cu o realitate mai modestă din suburbiu. Trebue ștempele, notariu public și Deleu mai scle de toate câte până’l vei vede de brațetă — dacă totuși merge. Vedem că există dară la noi institute de insuirăție (derivat de la sur). Trebue numai să le amplificăm. Nu sânt însă de părerea corespondentului din Brașov ca să esitem și noi agenți prin țeara după mirese cu ■— preste 10 mii galbeni. Să lăsăm colăcitul acesta inventătorilor literați maghiari din Bucuresci. Umble ei să prindă „cavaleri și baronași“ bancroți de prin Secuime pentru coconițele de boieri de prin Bucuresci. Sacul cu petecul. Baronul de „Sânta cruce“ e ca făcut pentru coconița boieriță, care ca și găina va rescoli cât va trăi și de vei ținu-o tot pe vârful hămbariului cu grâu. Pentru noi oameni pământeni aflu mai practică sistema de anunțuri ziaristice. La ideea aceasta m’a adus următoarea notiță, ce am cetit în „Fővárosi lapok“ : „ Lucrecia valachă (oláh) „Aproape de oraș locueșce un comerciant avut, a cărui nevastă e de frumseță rară. într’un bal la finea lunei trecute se amorisează de frumoasa comerciantă un boeriu lung de 22 ani. Femeea a respins curtisarea înfocată deoarece era măritată. Voinicul nu se spălța de aceasta, ci pândia mereu după frumoasa nevastă. Plecând mai în bnele trecute bărbatul