Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-08-05 / nr. 91
362 TELEGRAFUL ROMAN. ------------------------------------------------------------ - rite de organul săsesc de aici fără nici o observare la loc de frunte, corespondență, care se cuprindă ceva favorabil asupra raporturilor politice, economice, scolastice etc. de dincolo de Carpați. Seim prea bine că România în scurtul timp, în care s’a putut desvolta în direcțiunea unei civilisațiuni mai înalte, n’a putut să ajungă încă la o stare, ce ar satisface multelor pretensiuni riguroase, făcute unei societăți moderne în deplinul înțeles al cuvântului. Concedem bucuros, că d. e un gimnasiu sau liceu din România nu va corespunde cerințelor ce se pun unui gimnasiu sau liceu din Germania, Francia etc., precum bunăoară și un gimnasiu săsesc din Ardeal este foarte departe de a se pute măsura cu un gimnasiu din Germania, însă având oarecare tendență vei pute trimite chiar și din țările cele mai înaintate corespondențe cuprinzând numai reprobări, căci materie de critică nefavorabilă se află ori și unde. Și iarăși, lipsit de oarecare tendență găsesci ori și unde și câte ceva bun. Mai deunăȘi „Liebdeutsches Tageblatt“ aduse într’o corespondență o critică a stărei economice în România, accentuând cu deosebire neisbutirea întreprinderilor industriale, carea o atribue între altele preferenței, ce s’ar da tehnicilor francezi înaintea celor germani. Ca și cum bunăoară Stroussberg, Worell sau vreun ingineriu, care în Sibiiu în toate privirile și la cele mai vaste întreprinderi împreună cu alți mulți Sibieni au pus-o de mămăligă, ceea ce se zice cu un termin curat german „verkrachen“, ca și cum, Zicem, un aventurier german ar trebui se fie mai recomandabil decât un Godillot, Guilloux etc! Cu toate aceste câți Nemți resp, Sași nu sunt, cari ajungând aici la sapă de lemn și au căutat și găsit la Românii de dincolo aproape unica scăpare, făcându-și chiar venituri, din cari întrețin și pe cei remași acasă în fericitul „Sachsenland“ ? Nu cumva și corespondentul de la „Lieb, deutsches Tageblatt“, care descrie pe frații noștri din România ca pe nescesoviniști intoleranți, cunoasce cel puțin pe unul, care și-a găsit un adăpost în România? Dacă cumva — ceea ce nu putem crede — n’ar sei nici pe un „refugiat“ săsesc în România, apoi îl îndreptăm la un foarte cunoscut deputat săsesc al dietei ungare, în care obicinuesce a huli pe Români: acela i poate ușor nota vreo rudenie „refugiată“ în România, refugiată nu pentru a-și găsi acolo subsistență materială, ferească! — numai pentru „a duce cultură în Orient“. Dar se trecem la cel mai nou verdict al rigurosului corespondent bucurescean. In anul de Sâmbătă (14 August st. n.) inacsorabilul critic al stărilor sociale din România se apucă de învățământul public, care după espunerile binevoitoriului corespondent pare aproape a nici nu exis’ta. N’avem disposiția de a scărmăna din fir în păr corespondența respectivă întreagă. Pentru a pune în evidență valoarea afirmațiunilor corespondentului, ajunge pe deplin a presenta numai una din ele, și adecă: „O preparandie de învățători nu esistă; de unde se iei deci pe învățători?“ Așa stă din vorbă în vorbă în „Lieb deusches Tageblatt“. Noi respundem: Ignoranță sau minciună? Una din aceste două. In Romania există astăzi 9, 7*: nouă preparandii sau, precum se numesc acolo „scoli normale“ căci ceea ce se numeșce la noi scoală normală în România se chiamă numai școală primară (urbană sau rurală). Dacă acele 9 „școale normale“ în Bucuresci două (2) și anume școala normală „Carol I“ cu 10 profesori (9 mireni 1 preot) și cea întemeiată de „Societatea pentru învățătura poporului român“, iarăși cu 10 profesori (9 mireni, 1 preot); în Iași școala normală „ Vasile Lupu“ tot cu 10 profes. (9 mireni 1 preot); în Craiova (fără nume deosebit) cu 10 profesori (9 mireni, 1 preot); în Proesci (a Societ, pentru învățăt, popor, rom.) cu 10 profesori (9 mireni, 1 preot); în Târgul-Jiului (fără nume deosebit) cu 6 profesori (5 mireni, 1 preot); în Bârlad (fără nume deosebit) cu 10 prof. (9 mireni, 1 preot); în Turnul-Măgurele (fără nume deosebit) cu 3 profesori numai mireni; în Turnu- Severin numită „Traian“ cu 6 prof. numai mireni. înainte de perderea Basarabiei a existat și în Ismail o școală normală cu 5 profesori (4 mireni, 1 preot). Cursul școalei normale este de (4) ani și în anul școlar 1877—1878 numerul elevilor a fost următorul (după statistica oficială): în Bucuresci la „Carol I.“ 90, la cealaltă 51; în Iași 84; la Craiova 50; la Ploesci 38; la Târgul - Jiului 63; la Bârlad 86; la Turnu-Măgurele 18 și la Turnu-Severin iarăși 18. Am mai pute continua cu date speciale asupra stărei preparandielor române din România. Credem însă că sunt de ajuns și cele presentate, pentru a dovedi pe deplin sau ignoranța sau minciuna corespondentului de la „Sieb-deutsches Tageblatt,“ cu atât mai mult, cu cât abia a trecut un an, când tineri pedagogi, de la școala normală din Bârlad, în număr de peste 60 inși în frunte cu profesori de ai lor au făcut prin Transilvania o călătorie pedestră, cercetând între altele și Brașovul, unde conaționalii corespondentului cu ochii lor proprii s’au putut convinge despre disciplina exemplară a viitorilor învățători români. Nu mai adaugem nimic. Publicul cetitoriu este în posiție, a judeca asupra esactității sau veracităței celor, ce le scrie corespondentul foii săsesci despre stările din România. Varietăți. * (Aniversarea nascerei Maj. Sale) se va serba mâne în 6/ 18 August cu toată solemnitatea. In Ziua premergătoare, 5/17 se va trage la țintă în localitatea din Dumbravă. începutul la 5 oare seara. La 9 oare seara retragere mare cu musică. In Ziua festivității va fi la 5 oare dimineața revenit; la 8 oare 36 minute garnisoana va asista la missa, ce se va celebra pe câmpul esercițielor. La 9 oare va fi liturghie solemnă în biserica gr. or. din cetate. Prânzul diplomatic și de astădată auzim, că va da Escel. La Archiepiscopul și Metropolitul nostru Miron Romanul. * Dl Teodor Burada membru al curței de Apel din Iași, concertist pe violină etc. petrece de Vineri în mijlocul nostru. Duminecă, însoțit de mai mulți, a făcut escursiune la Rășinari. Scopul călătoriei sale este culegerea de poesii, cântece poporale, chiuituri etc. „O călătorie în Dobrogea“ a dlui T. Burada ne dovedeste foarte învederat scopul și nobila intențiune. Recomandăm tuturor iubitorilor de înavuțirea literaturei noastre intreprinderea cea nobilă a dlui Burada și i rugăm a’i da posibilul concurs. * (Atragem atențiunea) tinerilor români, cari studiază și vor să studieze agronomia în școala de la Mediaș și a meseriașilor, asupra concurselor ce’l publică oficiul central al universității între inseratele noastre. * (Amânare). Fiindcă Duminecă în 31 August st. v. se ține sinod parochial pentru alegerea deputaților congresuali, comitetul cercual al Desp. I. va ține adunarea generală publicată în Nr. 87 a. c. al „Tel. Rom.“ a asociațiunei trane în Dumineca proclimă adecă 7/19 Septemvre a. c. Brașov în 2 August 1880. 1. Petric m. p., protopop* (Ministrul de interne) reg. ung. pe temeiul d-lui 50 din art. de lege V. 1876 a ordinat împreunarea orașului Sepsi-Szent-György din comitatul Treiscaunelor (Háromszék) cu comuna Szemerjor. * (Din Mehadia) se scrie, că în onoarea oaspelui înalt, al contelui Wilhelm Bismarck, care a sosit acolo, și despre care făcurăm deja amintire mai înainte, se va arangia între^e aceste o vânătoare mare în munții din pregiur. * (Premiare). L’Institut de France a conferit la distribuirea premiilor pentru 1880 primul premiu Volney dlui A. de Cihac pentru opul său: Dictionnaire d’éthymologie daco-romane, Elements slaves, magyars, tures, grecs-moderne et athanais. Acesta este tomul al 2-lea al dicționariului d-lui Cihac, despre a cărui lucrare am fost adus acum un an o recensiune. ’"(Premiați). O scrisoare din Paris comunică numele premiaților români din liceul Louis-le-grand și din liceul Fontanes; în liceul Louisle-grand au fost premiați tinerii Cantacuzin, Greceanu, Rahtivanu, Constantin și Isvoranu. In liceul Fontanes: doi Crețulescu, Cuza, Ventura și Gănescu. * (Servițiul militar) al voluntarilor pe un an, după cum ne spune „Egyetértés,“ se va cassa, și se va statori un plan nou de serviciu, după care toți tinerii din școalele medie vor face serviciul militar trei ani, începând de la anul 15 — 18 al etății lor. Servițiul acesta se va face pe timpul studiilor școlare în acele oare, cari se vor statori în planul de învățământ. Dela al 18-lea an încolo vor face numai serviciul de toamnă. * (Mulțămită publică), aduce subscrisul prea onoratei Asociațiunei transilvane pentru literatura și cultura poporului Român, care s’a îndurat a’mi conferi un stipendiu anual de 60 fi. pe anii scolastici pro 1878— 1879, călduroasă mulțămită aduce subscrisul deoarece, numai cu acest ajutoriu pre lângă cel primit de la unchiul meu Dionisiu Roman din Mediaș am putut absolvi cursul de agronomie la Institutul din Mediaș. Copșa mare în 14 August 1880. Georgia Negru, stud. abs. de agronomie. * (Convocare). A măsurat cerculariului Ven. Cons. Arch. nr. 2233 scol., subscrisul vine a convoca adunarea generală a reuniunei învățătorilor rom. gr. or. cu reședința în Sebeș, pre timpul dela 15—20 Aug. a. c. v., ce se va ține în localitatea școalei rom. gr. or. din S. Sebeș. Adunarea după împlinirea presscriselor statutelor se va deschide în 15 Aug. la 11 care a. m. bate obiectul principal, ce se va desva fi cel menționat în sus amintitul circular, adecă: împărțirea carelor pe săptămână precum și alte întrebări ținetoare de sfera pedagogico-didactică, și prelegerea disertațiunilor intrate în presidiu. Programă mai detaiată va urma la timpul seu. La această adunare se învită cu toată onoarea inteligența din loc și giur. Toți participanții esterni vor căpăta cuartire gratis. Sunt sigur că față cu împregiurările în care se află statul învățătoresc adunarea va fi cercetată de un numer frumos. S. Sabeș în 2 Aug. 1880 v. Zevedeu Mureșan, preș. reuniunei. * (Se curentează) fostul comite suprem al comitatului Vesprimului, care fiind condamnat la închisoare de 2 ani pentru înșelăciuni a fugit și a lăsat pe tribunalul condamnator din Poșoni cu hotărire’i cu tot. „Pressburger Zeitg.“ Zice: Această comedie s’a prevăzut!“ * (Poliția din Cluj) întrevenind la o bătaie de strade inscenată de vre-o calfe de măcelari într’una din nopțile trecute fu bătută și fulgărită; în vârful dealului plin de pădure de brad este granița între Silesia și Moravia. Din acest vârf pogoară drumul spre Moravia în și mai multe Zikzakuri. în partea Slesiei trece omul tot prin pădurea princepelui archiepiscop din Breslau, cultivată cu multă îngrijire; pentru prima oară am văzut brad semânat în straturi mari, cari mi-a făcut impresiunea unei holde de cânepă de curând răsărite; partea pădurei spre Moravia este proprietatea principilor Schwarzenberg și constă din fagi bătrâni și puțin brad. Stejarul în tot locul este o raritate, în vale ajungând afară de câte o fabrică ici colea, află omul case de țărani săraci înșirate pe vale, ce au multă asemănare cu multe locuri din Transilvania. Așa ține drumul pănă în Wiesendorf, unde întâmpină omul case frumoase cu grădini. Aci este un parc dintre cele mai frumoase, proprietatea baronului Klein (Jidov din Viena milioner). în parc se află vre-o 3—4 lacuri mari, în cari păstrăvi de o mărime extraordinară cu mulțimea își făceau la soare jocurile lor cu spinările negre aproape de suprafața apei; parcul este înfrumsețat cu multe statue mitologice și cu un monument, ce presentă în mărime gigantică de bronz figura tatălui proprietariului acestui parc. O biserică frumoasă adusă în legătură cu parcul neavând cruce pe turn ne făcu a crede, că este protestantă, îndoindu-ne a pute afla protestanți în Moravia întrebarăm, pe un servitor al parcului, dacă este aceea protestantă. Ne! răspunse el. Es ist christliche Kirche! Bine! Ziserăm noi cătră el, numai abate puțin dela noi lebedele cele mari! din parc ce tocmai ne însoțiau cu intențiuni dușmănoase de a ne isbi cu aripile. Călătorind mai departe și văzând case de lemn în stare primitivă cu grămezi de gunoiu pănă la ferestre înaintea ușii casei, și cară biserici de lemn desporte, ici colea cu sânii ce emulau cu cei dela „Nicola,“ am aflat multă asemănare cu starea locuitorilor din țeara Hațegului. Ce am mai văzut frumos, grădini cultivate pănă la Zeptau, tot era al baronului Klein și ce am văzut frumos la Hațeg prin satele cele misere, înainte cu doi ani, este parcul lui Lonay la Fărcădin. Aflând nu departe de Zeptau pre un țăran cosind oarba sămânată amestecată cu trifoiu, și întrebându’l despre purtarea economiei — îmi spuse, că pământul, ce cosea și ave să’l mai cosească încă odată, în vara aceasta odihnesce, eară în anul următoriu samână grâu, apoi în alt an următoriu samână piciorii, apoi orz și eară la al cincilea an când odihnesce cosesce de pe el de 2 ori trifoiu semanat amestecat cu cu un fel de iarbă ce are paiul ca grâul. Am cugetat jîndată la sistemul absurd de trei hotare practicat la noi în mai multe comune! în Zeptau, de unde călătoria am continuat-o cu drumul ferat se afla o fabrică de fer, unde se toarnă mai ales căldări mari de vapor etc. Descrierea călătoriei mele mai departe prin Moravia, Boemia și Austria iertându-mi timpul o voiu continua la altă ocasiune. D. 1. P.