Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-01-15 / nr. 6
TELEGRAFUL ROMAN. 23 și pentru cercetarea acestei afaceri guvernul a esmis pe comitele suprem al comitatului Aradului, dl de Tabagdy ca comisar în fața locului. Se așteaptă sosirea comisarului în filele proclime în Lugoj. * (Ofrandă pentru inundați). Domnul Diamandi I. Manole, membru al comitetului brașovean pentru Românii inundați, în favorul acestor nenorociți a cinstit suma de 1000 lei, trimițind-o din Viena comitetului din Brașov cu următoarea telegramă adresată— după cum cetim în „Gazeta Trans.“ — așa: „D-lui Dr. Aurel Murășan în Brașov. „Ații primind „Gazeta“ am vedut „cu mare bucurie apelul comitetului „constituit pentru stringerea și distribuirea ofrandelor în favorul fraților „noștri inundați din Transilvania și „Ungaria. Mă asociez cu toată inima „sentimentelor voastre și sper, că în „curând voiu pute lua parte în persoană la lucrurile voastre. Pănă atunci „te rog a primi din partea mea și a „soției mele franci 1000, una miie pentru mult cercații noștri frați. Mai „primesce de anul nou sincerile mele „felicitări. Dea Dumnezeu, ca anul „1880 să fie mai favorabil bietului „Român!“ Diamandi I. Manole. * (Bal român) se va arangja de junimea română din Budapesta, în 21 Februarie a. c. căt. nou, în sala dela „GRAND HOTEL HUNGÁRIA,“ în folosul esundaților din Transilvania și părțile ungurene de lângă Criș și Mureș, și a societăței de lectură „Petru Maior.“ Cu această ocasiune mai mulți juni îmbrăcați în costume naționale vor presenta on public în pausă jocul istoric „călușerii“ și „bătuta“ începutul la 9 oare seara. Bilete de intrare se capătă la localitatea societății: Vaczi utcza 13 szám, Nemelet, 30 ajtó, în toată zaiua la oarele 12 — 1 a. m., și 6—7 p. m., începând din 20 ianuarie seară seara la cassă. Bilet de persoană: 3 fi. Bilet de familie : pentru 2 persoane 5 fi.; de aci în sus pentru fiecare membru din familie 2 fi. Ofertele binevoitoare se primesc cu mulțămită, se vor curta pe calea Ziaristică, și sunt a se adresa la sl. d. loan cav. de Pușcariu, curatorul societății (Sugarut 73 st.) NB. Comitetul arangiator face cunoscut onoratelor doamne și domnișoare din provincie, care ni-au promis, că vor cerceta balul nostru, cum că se pot presenta în costum național român, ori în altă toaletă de bal. * în legătură cu anunciul de mai sus suntem recercați a publica următoriul apel: Cătră on public român ! Junimea română din Budapesta adânc simțitoare pentru suferințele fraților noștri, cari între altele multe necasuri au a lupta și cu elementele neresistibile ale naturii, a decis a avangia în 21 Februarie în „Grand-Hotel Hungaria“ un bal, a cărui venit curat se va distribui esundaților din Transilvania și părțile Ungariei de lângă Criș și Murăș, și în parte se va întrebuința pentru ajutorarea societății de lectură „Petru Maior.“ Acest scop înalt umanitar și național ne îndeamnă a ne adresa cătră întreg publicul român, mai vârtos însă cătră doamnele și domnișoarele române, a căror sublimă chemare este alinarea durerilor și a suferințelor, cu acea rugare, ca se binevoiască a sprijini întreprinderea noastră, deschizând subscrieri între toate clasele societății primind oferte oricât de neînsemnate, pentru ca astfeliu cu puteri unite se putem aduce mângăere celor lipsiți de pane și de cămin! Societatea literară „Petru Maior“ — precum este cunoscut — în esistența ei este avisată mai numai la venitul ce în curge pe fiecare an din petrecerile sociale române. Pănă când nu ne va succede a crea un fond de vre-o patru-cinci mii de floreni măcar, prin a cărui dobândă să se poată acoperi lipsele cele mai necesare a acestei instituțiuni, nu putem si cer că durata acestei societăți este asigurată. In marea de străini prin orașele unde tinerimea noastră este aruncată, aceste societăți sânt foculariul, unde se păstrează și potențiază simțemintele nobile de limbă și naționalitate, în loc de a se resfira junimea, pentru ca se dispară cu totul, că aici întrunindu-se representă un corp moral menit a se perfecționa, o corporațiune, ce națiunei sale trebue să aducă roade, și se impună respect. Iată scopul duplu umanitar și național ce și-a impus junimea și subscrisul comitet arangiator, când vine a se adresa cătră on public, cerând ajutoriu pentru esundați și pentru societate. Ofertele binevoitoare sânt a se trimite: Ilustrității Salemnului loan cavaler de Pușcariu, curatorului societății „Petru Maior,“ în Budapesta, Sugarul nr. 73 cel mult pănă la 20 Februarie a. c. st. nou, care se vor curta prin publicitate. Dat în Budapesta 15 Ianuarie 1880. In numele comitetului arangiator : losif Vulcan, preșident. Dr. Victor Babeș, Dr. Augustin Dumitrean, vice-preșidenți. vidi. loan cav. de Pușcariu, jude la înalta curte de apel, curatorul societății de lectură. * (Despre juriștii și academia de drepturi din Sibiiu) aflăm într’o corespondență din Sibiiu cătră „Kelet,“ în pasagiul din urmă verdictul următoriu: 0 juriștii aceștia! Au tipărit ordinea jocurilor în limba franceză, au comandat nemțesce și românesce, au jucat și „policence,“ dar cuvântul „maghiar,“ „jocul maghiar“ au fost uitate. Sirmană „academie de drepturi maghiară-regească“ îți spun eu Zeuți0 că nu meriți altceva, decât să fii ștearsă căci vai cât de nemaghiară ești și cât de puțin se află în tine ceva cu ce te ai pută lăuda. " (Un jurnal nou român). Sub titlul „Luminatoriulu“ va apăre din 1 Martie a cuv. în Timișoara un jurnal politic, de doua ori pe septemână, Mercurea și Sâmbăta. Proprietar al jurnalului e dl M. Drăghiciu și redactor d-nul advocat P. Rotariu. Prețul de abonamente: pe an 8 fi., pe o jumătate de an 4 fi., pe un pătrariu de an 2 fi. Pentru străinătate pe an 10 fi., pe o jumătate de an 5 fi., pe un pătrar de an 2 fi. 50 cr. Dorim noului Ziar succesul cel mai bun. * (Afacerea lui Pausz). Lui „Egyetértés“ i se scriu din Lugoj despre afacerea vice-comitelui Pausz următoarele: „Defraudațiunile comise de Pausz iau dimensiuni tot mai mari. Pănă acuma s’a constatat un deficit de preste 6000 fl. v. a. Pausz abia acuma în urma presiunei din partea cetățimei s’a suspendat din oficiul seu“. —• „Precum împărtășeșce „Napló“, Pausz în t. c. petrecea în Pesta. — Protonotariul comitatului Severinului publică altcum o declarație, ce tinde a netins procederea falsă a oficielor superioare față cu Pausz. După espunerea aceasta lipsesc cu totul 4378 fl. v. a. * (Mulțămită publică). Onoratul domn Dr. Ioan Nechita advocat în Zilah din simțul național român, de care este pătruns — având în vedere starea cea alonormă materială a poporului român gr. or. din Jacu, și zelos fiind pentru crescerea și cultivarea junimei națiunei sale române — a donat pentru toți timpii aproape 4 jugere de pământ ca beneficiu pe sama învățătorilor gr. or. dela școala Zisei comune, cu acea observare, ca aceste nici odată să nu se poată înstrăina dela scopul spre care s’au donat. Acest prea stimabil domn a mai donat asemenea beneficii și în alte locuri pe sama unor școale române confesionale. Deci pentru zelul și marinimositatea națională a domnului donator documentată faptic prin donațiuni frumoase i se aduce mulțămită publică din partea comitetului comunei și a superiorităților ei școlare competente. Fuzes-Sânpetru 10/22 Ianuarie 1880. Petru Roșea m. p., ppresb. gr. or. al Ungurașului. * (Un nou partid.) Aseară s’a ținut — după cum zice „Resb.“ —o întrunire a grupului „Binele Public,“ la oțelul Herdan. După cetirea programei noului partid al Liberalilor Independenți, d. Vernescu a ținut un discurs asupra situației. Apoi s'a ales și un comitet dirigent. Urăm noului partid succes în realizarea binelui țării. * (Un jurnal nou) va apare în Paris cu titlul: „L’Egalite“, jurnal social-democratic, în articolul de program această foaiă ’și formulează chemarea sa astfel: „A constitui partida socialistă — revoluționară în Francia pe temeiul aproprierei colective sau sociale a tuturor mijloacelor de producțiune pe care astăzi le esploatează o singură clasă“, și apoi declară fără reservă. Mijlocul ce l-am ales pentru scopul nostru ne este desemnat prin logica și experiența istoriei întregi. El are un nume care îl pricepe fiecare, adecă: revoluțiunea! * (Favre ca advocat.) Intr’un articol din „Paris—Journal“ se află următoarele apreceri despre activitatea acestui bărbat ca advocat: Dl Jules Favre avea o deosebită plăcere la greutățile chiemării sale. Când un proces era privit încă la încăput ca perdut, se scia sigur, că dânsul îl va primi. Fost’a aceasta o marinimositate firească ? Să poate că a fost. In toate cozurile pentru el exista un farmec iresistibil de a încerca imposibilul. Cât de bine se pricepea el în a grupa împregiurările cele mai nimicitoare, așa încât aceste formau un trofeu pentru clientul seu! Cum tortura el resturile, pănă ce scotea dintr’ânsele togma contrariul atât după literă cât și după spirit. Cât de invențioase erau construcțiunile predărilor sale! Judecătorii aveau pe urmă o astfel de neîncredere în flecsibilitatea și farmecul geniului său, încât el mai că -și formase o convicțiune când îl auziau tușind și esprimând câte un hm, hm, lucruri, cu care și interpungea primele Zi °eri din predarea sa. De atâta artă ce avea era original. El soia să esprime în forma cea mai fragedă cele mai cutezate cugetări; auditoriul se întreba cu o resuflare încordată, cum se va scoate el din aceste perioade poetice și maestatice, care zuruiau ca un tunet; elocvența sa nu era nici mai norocoasă decât togma în odată această situațiune periculoasă. El era un retor și un sofist, la care înainte de toate lucrul principal era să pună în uimire priviiuțala oratorică. Spre deosebire de atâți alți advocați, cari astăzi joacă rolul de politici, având însă numai numirea de atari, cum au fost și mai înainte advocați fără procese, Favre lasă o amintire durabilă în barou în urma sa. Cariera sa și-a împlinit-o bine; el a avut cuvântul în procese mari. Popularitatea de care atârna cu inima întreagă, ’i-a fost cu toate aceste foarte adeseori necredincioasă și de zece ani ’i a părăsit cu totul. El rătăcia prin Versailles, ocolit de unii dintre vechii sei amici de mai înainte, cari nu se pot măsura cu dânsul nici cu talentul nici cu caracterul. Serii ultime. (Telegramă privată a „Tel. Rom.“) Caransebeș, 26 Ianuarie n. Cassariul comitatului Francesc Hall, adus prin Pausz la sapă de lemn, s’a împușcat astăzi, de fraudațiunea trece preste 16 mii floreni! Comitetul administrativ lucră Ziua și noaptea, toate fondurile atacate. (După „S. d. T. B.“) Viena, 26 ianuarie n. în senatul imperial austriac Fux a propus o reducere generală, omogenă și în același timp a armatelor, fără de a se altera însă raportul reciproc de putere între state. Pesta, 26 ianuarie n. în dietă a combătut ministrul president Tisza propunerea lui Mocsáry relativ la esmiterea unei anchete parlamentare pentru cercetarea tumultelor ultime de pe strade și a dat un esposeu oficial despre cele întâmplate. Deputatul Szilágyi a propus amânarea desbaterei pănă poimâne, tipărirea și împărțirea documentelor de care s’a folosit ministrul în esposeul seu. Tisza s’a învoit cu amânarea, a combătut însă tipărirea și a declarat că face dintr’aceasta o cestiune de cabinet. Casa a hotărît amânarea și a respins tipărirea cu 146 contra 115 voturi. Berlin, 26 Ianuarie n. Principele Bismarck a sosit seara. Paris, 26 ianuarie n. Camera a respins propunerea lui Luis Blanc relativă la ștergerea tuturor legilor ce privesc dreptul de reuniune și de întrunire. împărăteasa Rusiei a plecat Sâmbătă din Cannes. PARTEA SCIENTIFICĂ și LITERARĂ. Genesa evangeliilor. (Studiu biblic). 'Eyevvárs rág ygacpág. loan 5, 30. (13 Urmare). C. Evangelia după Luca. (Urmare) Această temă o vedem urmărită și desvoltată de Evangelistul Luca în Evangelie și Faptele apost, cari amândouă formează un întreg. Iar ca această temă să se rescalve mai chiar, Evangelistul își ia două puncte de mânecare:Ierusalimul și Roma, arătând cum mântuirea lumei, începută în Ierusalim, în capitala iudaismului, are de scop Roma, capitala lumei, pre carea o privesce ca cucerită pentru regatul lui Dumnezeu, și prin această capitală însăși lumea. Punctele aceste de mânecare ni se arată Evangelistul atât în Evangelie 13 * * 16) cât și mai lămurit în Faptele app.11). 13) Confer evenementele din Ierusalim cap. 1, cu 2, 1., apoi 24, 47, „să se propoveduească pocăința și iertarea păcatelor la toate popoarele, începând din Ierusalim.“ u) 23. 11: „Precum ai mărturisit pentru mine (în favorul meu tiegi luov) în Ierusalim, așa trebue să mârturisesci și în Roma confer și 1,4. 1 2 seqq. 2,lseqq. cu28, 28.31. 16) Idea ce ni-o dă Evangelistul la începutul Evangeliei (1,—2, 1.) o repețeșce cu intonare la sfîrșitul ei (24, 47.) P*cînd începutul predicei are să se facă din Ierussalim; iar împlinirea acesteia ni-o arată la sfîrșitul Faptelor apostolesci (28, 14. 28 seqq.). Evangelistul termină cu predica Evangeliei în Roma, nu că n’ar fi avut cunostințe de predica evangelică și afară de Roma, ci pentru că aceasta corespundea planului său din Ierusalim (Evang. 1, 8. seqq. 24, 47. 52. Fapt. app. 1, 4. 12. seqq. 23, 11.) la Roma (Evang. 2, 1. 24, 47. Fapt. apost. 23, 11. 28, 14. 28.). 16) Luca, după opiniunea aproape ge-_