Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)
1882-01-28 / nr. 11
42 Admițând că regimul ar lua de bani buni cele susținute de Dl Stoica și prin o trăsătură de condeiu deocamdată ar transpune Consistoriilor dreptul de denumire ? oare Conistoriile ar pute îmbunătăți salariile învățătoresci ? dispun ele de punga poporului ? Oare de altă parte nu s’ar afla și atunci oameni, cari se susțină că trebile merg rău, că consistoriile abusează de dreptul lor, precum susține astazi dl Stoica că abusează poporul ? ! Și oare n’ar fi mai ușor atunci ca se se facă al doilea pas, se se ia de la consistorii dreptul de denumire și se se dee inspectorilor școlari regesei ? Cei ce doresc se vadă făcânduse pasul al doilea, n’au decât se dee mâna cu faimosul nostru corespondent de la „Pester Lloyd“ și se sprigonească pe regim ca se facă pasul prim. Sciu că dl Stoica aceasta nu o va face, deși îl cunosc numai după articolul din cestiune. Simeon Popescu. TELEGRAFUL ROMÂN. Revista politică, Sibiiu, în 27 Ianuarie. „Transilvania în pericul“ este întitulat articulul Ionei „Budapesti Hírlap“ scris cu privire la telegrama cea faimoasă cu lăzile de arme în biserica română și în casa unui preot român din Brașov, cari lășli, după cum se scie, există numai în creerii corespondentelui foilor „Egyetértés“ și „Ellenzék“. Foaia „patriotică“, după ce trece în revistă pe emisarii rusesci esistenți în imagiunea autorului articolului și dă din politica mai înaltă, o secțiune „nemulțănitorilor“ Români , tăbăresce cu o suprindere prefăcută asupra bisericei române în „sinul“ cărei se „comit“ astfel cu de lucruri ce înveadvă trădarea. (!!!) Din Galiția au sosit în zilele din urmă sorii, cari față cu raporturile dintre Austria și Rusia sunt de un interes extraordinar. Un număr însemnat de conducători rutenesci au arestat pentru agitațiuni rusofile. Se vorbeste că în hârtiele sechestrate s’au aflat că sunt compromiși profesori, funcționari publici până și militari de naționalitate rutenească. Ar fi de dorit,lice o foaie vieneză, ca afacerea aceasta regretabile se treacă cât mai în grabă prin o cercetare judecătorească, pentru ca se se clarifice întrucât învinuiții sunt vinovați și întru cât din învinuiri este de a se pune în socoteala șovinismului polon, care este deprins a vede în fiecare Rutean un agent rusesc, în altă foaie vieneză cetim: în momentul de față absorb arestările din Galiția o parte mare din atențiunea publică. Bară se anunță că pentru propagandă rusească sau arestat și doi profesori de la gimnaziul rutean din Leopole (Lemberg), Savețchi și Sarchievici. „Reuniunea Cațcovschi“ pentru răspândirea culturei între poporul dela țeară, fiind privită de centrul propagandei, va fi disolvată. Drept motiv al arestării deja anunțate a deputatului la senatul imperial Ioan Naumovici se spune a fi, mai cu seamă, că în urma stăruințelor acestuia, comuna ruteană Huilce a voit să treacă de la credința greco-catolică la cea ortodocșă. De altmintrea comuna a fost abătută de la intențiunea aceasta și numai oameni singurateci a trecut la ortodocșie, între cari și fiiul celui mai sus numit, medicul Dr. Nicolae Naumovici. Acesta a arătat trecerea sa în scris cercului politic cărui aparține, în scrisoarea sa lice între alte: „Mă întorc în sinul acelei biserici, care este biserica națiunei mele.“ Desvoltarea acestei afaceri este cu atâta mai stârnitoare de interes cu cât într’ânsa se întâlnesc considerațiuni, cari întrunesc politică esternă cu cea internă și cari astăzi sânt de mare importanță. Foile maghiare încă aduc sciri de felial celor de mai sus. După aceste poliția ar fi pus mâna pe un plan de răscoală, ai cărei conducători se arestează unul după altul in Lemberg, Colomea, Cernăuți și Zbaraz. Tot după acele, autorul principal al agitațiunei ar fi consiliariul aulic Dobrzansky, un proprietariu din Zemplin (Ungaria de Nord), care ii de li întrunia pe agitatorii mai însemnați la serate cu tee. Fiica lui Dobrzansky a recrutat conjurați din șirurile junilor de la universitate, fară Dobrzansky, tatăl, ar fi împărțit între profesorii și ziariștii ruteni subvențiuni de la comitetul panslavist din Moscva. Adaugem după foile vieneze, că deputații ruteni din senatul imperial sânt deciși a interpela pe guvernul cislauan în privința arestărilor. înterpelațiunile aceste negreșit vor revărsa lumină asupra afacerei neașteptate. întinderea răscoalei din părțile de ambală ții pănă aproape de Focea pune pe gânduri, din cauză că orășelul acesta e aproape de Serbia. Cum stau vise lucrurile aici se scrie următoarele: „Cestiunea orientului iarăși se presentează pentru a fi deslegată și de astădată „definitiv“. Așa se preștiințifică, in care Franța de câtva timp încoace urmărește cu mare silință producerile străine. Dar obiceiul Germanilor de a traduce romanurile, dramele și poesiile altor popoare, nu pare a le fi întărit și arta de a traduce, și ușurința, greutatea stilului și nepriceperea multor traduceri germane a ajuns a fi un fel de calamitate literară în contra căreia de alminteri se ridică astăși cu energie însăși critica germană. Nu este chiemarea noastră de a întră aici în amănunte; am atins acest punct numai pentru a ne pute bucura cu atât mai mult de traducerea d-lui Kotzebue, care se înalță cu mult deasupra celor mai multe lucrări de felul ei. Cine a putut traduce d e pe Toma Alimoș precum se vede tradus în pag. 15—20 din cartea dlui Kotzebue, merită epitetul de a fi un traducător din cei mai de frunte și de model, ce vedem că i se dă in prefață la Rumänische Simsen și la Romanische Richtungen. nuntă toate foile asupra mișcărei revoluționare din Bosnia, afară de tăcuta foaie oficială „Srbski novine“. Presa sârbească întreagă este de acord întru a combate pe Austro-Ungaria în peninsula Balcanilor și salută cu bucurie și vivacitate răscoala din provinciile ocupate. Presa are și în Serbia mare influență, de unde urmează că în poporațiunea sârbească se provoacă și nutreșce un stimul, care numai prietinesc pentru Austro-Ungaria nu se poate numi. „Videle“, organul oficios al ministeriului Piroșanai a trecut și el în tabăra Serbiei mari, cu acea deosebire, că nu pretinde pe față anecsarea Bosniei la Serbia, ci încetarea ocupațiunei austro-unguresci în Bosnia și Brțegovina. Ziarele liberalilor, radicalilor și democraților „Srbska Nezavisnost“ „Samouprava“ și „Narodno Oslobodjenje“ o dau pe o coardă mai întinsă contra Austro- Ungariei. Aceste pretind ca Serbia să se razime, fără nici o rezervă ,de Rusia și se facă politică hotărîtă în înțelesul unirei tuturor Slavilor de sud. „Narodno Oslobodjenie“ pretinde deja înmulțirea armatei, ca Serbia să fie în stare a și face în mod îndestulitoriu datoria.“ „Das Deutsche Tageblatt“ din Berlin publică o corespondență al cărei cuprins este că în sferele oficiului de esterne din Viena se ia în considerrațiune și eventualitatea de a pedepsi pe Serbia și Muntenegru, dacă ar lua o atitudine favoritoare răscoalei din Brțegovina. Călătoria contelui Wolkenstein la Berlin n’ar ave alt scop decât se sondeze la unele dintre puteri, cum ar fi primite astfeliu de hotărîri ale guvernului austro-unguresc. Din Rusia se raportează la „Pesti Napló“ despre însemnate grămădiri de trupe în Polonia rusească, în Podolia și în Basarabia; între ofițerii rusesci se susține că resboiul este neîncungiurat. „Noi trebue se sfârșim a ceea ce el a început la 1877“ se vorbesce îndeobște între dânșii. Generalul Scobeleff primește din toate părțile salutări pentru discursul său. Cunoscutul panslavist Ratkoff fu denumit în zilele acestea consilier întim al țarului. Denumirea aceasta ilustrează situațiunea. Mai mult însă un articol scris de acest consilier întrm în „Mosc. Wiedomosti“, în care trătând răscoala din Brțegovina scrie că presa rusească „n’are nici un motiv de a ascunde în care parte sânt simpatiile ei.“ O telegramă la „P. L1.“ anunță de la Bucuresci că cunoscutul general Fadeieff se află în Bulgaria și că în Vinerea trecută au trecut pe la Reni în Bulgaria 140 de voluntari rusesci provestiți din destul cu bani. Ținta lor este Bosnia. Altă telegramă la „Bohemia“ din Praga anunță din Rusciuc, că pe acolo au trecut în zilele din urmă mulți oficieri și soldați rusesci îmbrăcați în haine civile. Rusia cu toate aceste prin organul „Golos“ laudă discursul contelui Kalnoky în delegațiuni și asigură că Rusia va fi numai privitoare la drama ce se desfășură acum pe peninsula Balcanilor. De altă parte se asigură, tot din cercurile oficiale rusesci, că lui Scobe 1eff, pentru discursul cel nechibzuit în contra Austro-Ungariei, i s’a dat nu numai concediu involuntariu, după cum se scriea mai nainte, ci demisiunea. Toate ziarele din Bucuresci cari poartă datul de Marți dovedesc, care după posițiunea lor, interes pentru Românii din Bănat cari fură siliți a se întoarce înapoi. Suirea După multe serii despre consuministeriului în urma retragerei lui Rosetti aflăm din „Românul“ de Marți că ministeriul este compus astfel cu: I. C. Brătian de interne, geneneralul Angelescu de Resboiu,George Lecca de finance, G. Chițu de justiție, Stătescu de esterne, Dabijă de lucrări publice și A. Ureche de culte și instrucțiune publică. Rescoala. Cea mai importantă scrie din părțile resculate este cea de la 4 Febr. n. din care se vede că insurgenții în ziua aceea s.au încercat a pași ofensiv. Comanda generală din Seraevo comunică despre evenimentul acesta prin o telegramă de la 5 Febr. n, următoarelele : „După cum s’a raportat deja grămădirea insurgenților spre Focea a determinat pe colonelul Hotzen ’și îndrepta înainte de toate atențiunea asupra punctului acestuia. Scirile sosite mai nainte la comanda generală despre intențiunea insurgenților de a amenința Focea a determinat-o pe aceea a lăsa colonelului mână liberă în acțiune. despre amenințarea punctului Scirile Focea s’au constatat, în 1 Februarie n. insurgenții au început a părăsi rîpa stângă a Drinei la nordvestul Focei și a se întruni în ținutul Trentiste-Bastad. în 2 Febr. n. patroale din garnizoana de la Focea au constatat un sucurs însemnat de insurgenți dincolo de Drina. în aceeași zi ai noștri au ocupat Susiesno fără luptă. în 3 Februarie n. înaintează trupe spre caraula Huruici, Bastaci și Brod, care au dat preste grămezi mai mari de insurgenți, care după o luptă vehementă cu foc au fost respinse. în ziua aceasta a sosit generalmaiorul Obadici la Focea. în 4 Februarie n. insurgenții în numer considerabil au atacat de o parte Sussesno și de alta caraula Humici, dar au fost respinși energic în amândone punctele. Și atacul vehement asupra Brodului a fost respins cu desăvârșire, cu toate că inimicul se apropiase la distanță de cinci deci de pași. Perderile sânt pănă una alta numai samariu constatate și adecă: patru morți, patrusprăzece răniți greu și trei răniți ușor. Perderile insurgenților însă sânt cu mult mai considerabile. Dintr’o epistolă privată de la Saraievo cu datul 30 ianuarie ne aflăm: „Astăzi au sosit răniții cei dintâiu în Saraievo, între cari și trei oficieri. Noi sântem închiși aici cu ziduri chinezeșci și nu seim nimica din lumea din afară. In toate se păstrează secretul. Seara se aud de multe ori pușcaturi, însă ce se întâmplă nu ne este cunoscut.“ De la Meteovici se scrie la „Narodni List“ că în săptămâna trecută s’au restabilit comunicațiunea comercială cu Erțegovina. Aceeași foaie spune că în Erțegovina se organisează gloate de voluntari pentru combaterea insurgenților. Gloatele de voluntari capătă pașei din depositele militare.Numai de nu s’ar duce voluntarii cu pusei cu tot la insurgenți. Red. sfârșit. *) Nu guvernul e chiemat spre acest Red dice duce poesii de Conachi și câte una de Constantin Negruzzi, Sion și Crețeanu. Poesiile populare sunt urmate de note esplicative. Traducerea d-nului Kotzebue este din cele mai bune, și cel ce cunoște amândouă limbile române surprins de arta cu care traducătorul a știut să reproducă într’o limbă așa de heterogenă, precum este cea germană, o parte esențială a farmecului poesiei populare române. Meritul d-lui Kotzebue este cu atât mai mare, cu cât însăși literatura germană nu i oferea prea multe exemple de traduceri bune. Este curios a vede tocmai în Germania disproporția între calitatea și cantitatea traducerilor ce se publică. De când cu Stimmen der Voelcker in Liedern ale bătrânului Herder— a trecut aproape un secol de atunci— Germani s’au arătat a fi națiunea, care se interesează mai mult de spiritul literar al altor popoare. Suma de traduceri ce ce apar în Germania franțuzesce, englezsce, italienesce etc., este foarte mare și întrece singură toate traducerile făcute în celelalte limbi, afară însă de literatura (Va urma.) De la dieta Ungariei. (Urmare.) Ad. Zag continuând: Deputatul col. și-a pronunțat — nu fără iritațiune — verdictul seu și asupra articulului încriminat de deput. Herman, asupra broșurei dlui profesor Heinze, care în ochii mei e foarte vrednică de recunoscință. De sine se înțelege că despre opul unui ilustru profesor de drept nu vreau să întru în explicațiuni cu dd. Herman și Orbán și cu alți domni de soțul lor, dar colegului meu dlui Szilágyi trebuie se-i țlic: dînsul cel puțin nu trebuia se judece despre acest op, fără de a-lti avut