Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)
1882-11-25 / nr. 138
552 TELEGRAFUL ROMAN. PATREA SCIENTIFICĂ și LITERARĂ. Bibliografie. Gramatica română tractată din "bucăți de cetire de Vasilie Mândreanu. Partea I. Lugoș. 1882. 160 pagini în 8 °. Este sciut, că valoarea unei cărți menite pentru instrucțiune se cuprinde sau în noutatea ideilor împărtășite, prin care se lărgesce sau se luminează sfera unei schințe, sau în noutatea sistemei și a metodului, de care se foloseșce la expunerea lucrurilor deja cunoscute. Se poate susține, că tocalitatea tinerei noastre literaturi pedagogice se mărginesce pănă astăzi a atinge meritul din urmă. Având acestea în vedere, trebue mai departe să facem deosebire între manualele, care în tractarea materiei urmează metodul scientific, menit pentru învățământul secundar și superior, și între cele ce adoptează metodul elementar și sânt chiemate a servi de bază învățământului primar. Vorbim despre grupa din urmă, către care se numeră și gramatica dlui Mândreanu. încercările felurite, făcute în timpul mai nou cu scop de a înlesni învățătorilor tractarea obiectelor de învățământ, se mulțămesc de obiceiu cu a scurta sau simplifica materia de învățământ, împărtășindu o într’o limbă mai populară și crezând în chipul acesta a îndestuli cererile metodice, în mână cu manuale de felul acestora, învățătorii, lipsiți de pregătirea cuvenită, însoțesc predarea cu escursiuni intuitive dictate de necesitatea momentului, grijind a incungiura perplesitățile pricinuite din lipsa de metod și după putință a ușura școlarului priceperea. Se simte însă mai pretutindea lipsa unui princip clar și positiv, care să-i conducă la tractarea materiei. Multă dreptate a avut o notiță, publicată in „Gazeta Transilvaniei“ Nr. 97, picând, că metodul folosit în cartea Dlui Mândrean „e al viitorului“. Acest epitet îl merită cartea, dacă o punem în asemânare cu metodul ușitat în deosebi la scoalele noastre poporale. Pre lângă toate sforțările zilnice ale practicilor noștri aflăm încă puține urme de vreun metod rațional pănă când el se găsesce încă de decenii practicat în școalele popoarelor culte. Ea trebue să constatăm că în disprețul publicațiunilor și îndrumărilor metodice, ce se ivesc pe fiecare zi în diferite foi și scrieri didactice o mare parte a învățătorilor noștri continuă și astăzi sau a nu tracta gramatica de fel s’au a o face după saconul vechiu, cufundând școlarul într’o mare de reguli abstracte și chinuindu-i spiritul cu definițiuni neînțelese. Căușele sunt multe. Una o aflăm în împregiurarea, căldirile de pănă acuma, în ce privesce materia gramaticei, dau îndrumări numai teoretice, fară cele practice să mărginesc a tracta câte o temă ca exemplu. Ni-a lipsit o carte, care să aplice principiile teoretice asupra întregei materii gramaticale. Autorul cărții de față și-a luat osteneala și a făcut-o. Să ne ocupăm puțin cu metodul folosit în cartea dlui Mândreanu. Dint’ro bucată de cetire să aleg mai multe cozuri analoage care întrunite sub o noțiune generică dau definițiunea părților vorbirei stabilesc o formă de exprimare sau representă o regulă gramaticală. Tot natu va descoperi în procedura aceasta calea inducțiunei, care imprimă cărții timbrul unei adevărate scrieri elementare. Autorul a recunoscut, că istoria unei sciințe întregizează și metodul ei. E lucru cunoscut, că gramatica s’a făcut din limba, dar nu limba din gramatică. Limbiștii au aflat, că pentru a exprima un cas, un număr, o persoană, un timp, un mod, etc., se repetează tot acele forme ; ei au descoperit, că pentru cazuri analoage sânt și forme analoage. Descoperirea aceasta i-a îndemnat a forma legi generale adecă regulele gramaticale de astăzi. Calea inductivă sau elementară este tocmai contrară celei deductive sau sciințifice. După metodul sciențific începem cu definițiunile și regulele gramaticale cele mai generale, așadară cu rezultatele abstracte, pe care le-au aflat limbiștii mai în urmă. Regulele gramaticale se împărtășesc după metodul acesta într’un sistem gata, având exemplele scoase din limbă a ilustra numai legile limbei și a adeveri aserțiunile acestora. Așa am învățat noi toți gramatica și nu puteam înțelege, pentru ce s’au făcut atâtea regule și s’a constrîns biata limbă a asculta de ele. Spiritului începător i se pare, că a fost cândva reguli gramaticale și că limba s’a format cu ele. Neșciind de unde s’au născut aceste reguli, școlarul le ține de ceva ce trece peste mintea sa și se simte osândit a-și le însuși fără a putea înțelege proveniența lor. Limba i se înfățișează ca atârnătoare de la regulele gramaticale, a cărora mulțime îi însărcinează memoria și în lipsă de orientare îl face indispus pentru studiul limbei. Gramatica face impresiunea unei agrămădiri de abstracțiuni fără sfârșit. Iată inconvenientul delăturat prin gramatica dlui Mândrean. Copilul își însușește limba în casa părintească în mod curat empiric și intrând în școală iși perfecționează resultatele empiriei sale prin abcdar și cartea de cetire pănă la gradul de a pute înțelege o piesă cetită. El înțelege auzind pe altul vorbind și află înțelesul celor cetite. Prin tractarea rațională a bucăților de cetire el își perfecționează formele vorbirei sale, încât e în stare să afle și cea mai mică abatere de la forma obicinuită a sei. El vorbește corect, însă fără de ce suprinde răceala filosofică, cu care trece băiatul peste forme gramaticale adeseori foarte grele; el scie că sânt așa, mai departe nu’și dă seamă de ele. Aici e timpul când școlarul trebue să’și adune resultatele empiriei sale, să grupeze formele cunoscute după motive de ale raționamentului său, să înceapă studiul logic al limbei adecă gramatica. Gramatica dlui Mândreanu e unică, în ce privește obiectul limbei, care părăsind sistemul sciențific cu desăvârșire, se apropie de băiat, îi presează în bucăți de cetire forme deja cunoscute, îl îndeamnă a le grupa, a abstrage regulele și clădi în chipul acesta sistemul legilor limbei. Condus de dânsa copilul se de bucură resultatele dobândite, pentru că el însuși se află. Autorul înseamnă anul al 3-lea de școală ca început pentru tractarea gramaticei. Dacă i-a succes învățătoriului a percurge în anul 1 partea scriptologică a abcedarului și a devinge primele greutăți în cetirea mecianică, va pute să continue în anul al 2-lea exercițiile în cetirea mechanică și parcurgând in mod rațional mai multe bucăți de cetire va iniția școlarii și în cetirea logică și le va procura destulă destilitate în limbă, pentru ca în anul al 3-lea să se poată începe gramatica Esperianța de toate filele ne învață însă, că se află băieți în anul al 21ea și al 3-lea de școală, cari n’au învins greutățile cetirei mechanice. Culegerea literilor la cetire îi ocupă în măsura atâta de mare, încât nu le mai remâne atențiune și pentru de a întipări în memorie formele cetite departe a fi [ băgători de samă la înțelesul celor cetite. Acestea sânt însă, după cum văzurăm condițiunile indispensabile pentru începerea gramaticei. Școlarul, care nu a învins greutățile cetitei și nu a ajuns să priceapă cele cetite adecă nu și-a însușit un număr oarecare de forme de exprimare dipreună cu înțelesul lor, nu e pregătit pentru treapta gramaticei. Băiatul din treapta gramaticei trebue să aibă „simțul limbei“ desvoltat pănă la un grad, ca să poată deosebi, deși numai presimțind formele corecte de cele necorecte. Cu toate că nu-și poate da samă de cele sciute el trebue să scie cum e bine -zis și cum nu e bine. Numai pe o astfel de basa inducțiunea poate să fie roditoare. Motivul pentru aceasta îl aflăm în adevărul psihologic că e cu neputință să atragem noțiuni sigure din idei nesigure. face așa dată în datorința învățătoriului priceput ca să afle, dacă sunt școlarii săi și când sânt ei pregătiți pentru treapta gramaticei. Atragem băgarea de samă a învățătorului asupra acestei împregiurări, căci o precipitare a învățământului neluând în seamă pregătirea școlarilor, ar trage resultatul la îndoieală. (Va urma.) Redactor răspunzător Nicolau Cristea. Istorie. Mereuri 6 Decemvre n. 1882. Brün: H7 82 24 8S 11 Bursa de Viena și Pesta Din 5 Decemvre n. 1882. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6 °/0 . • 119.50 118.80 Renta de aur ung. de 4°/0 . . 85.85 84.70 Renta ung. de hârtie .... împrumutul drumurilor de fer ung. 84 95 85 85 134 — 133.75 I emisiune de oblig. de stat dela drumul de fer oriental ung. . 89.20 89.II emisiune de oblig. de stat dela drumul de fer orient ung. . . 110.109.50 Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient, ung. , 93 25 93.75 Obligațiuni ung. de rescumpărarea pământului............................. 98 50 98 25 Obligațiuni ung. ca clausulă de sortire............................................. 95.75 95 50 Obligațiuni urbariale temeșiane . 97.— Obligațiuni urb. temeș. cu clan 96 50 sulă de sortire............................ 95.75 96.50 Obligațiuni urbariale transilvane. 93.50 Obligațiuni urbariale croato-sla-98.vonice.................................. 99.— 98.50 Obligațiuni ung. de rescumpărarea Secimei de vin .... 96 75 96 50 Sorți unguresci cu premii . . . 116.75 116 50 Sorți de regulare a Tisei . . . 108.75 109.— Datorie de stat austriacă în hârtie 76.75 76.50 Datorie de stat austr. în argint . 77 30 76 75 Renta c a aur austriaca .... 94.00 94.50 Sorți de stat dela 1860 . . . 130.— 129.50 Acțiuni de bancă austro-ung. 827.830.— Acțiuni de bancă de credit ung. 283 75 283.75 Acțiuni de credit austr. . . . 293.30 293.20 London (pe polița de trei luni) • 119.119.15 Scrisuri fondari ale institutului „Albina“..................................._ 100.— Argint . ........................................_._ Galbin . ....... 5.645.64 Napoleon. .................................. 947 »/„ 947 100 maree nemțesc....................... 58.— 58.30 COXCIR8. Devenind stațiunea de paroh de classa a III din Viștea inferioară, protopresbiteratul Avrigului, vacantă, spre întregirea aceleia se escrie prin aceasta concurs pănă la 25 Decemvre 1882 pe lângă următoarele Nr. 172. [307] 1—3 % Emolumente: 1) Un a fi de lucru de 180 case, care nefăcându-se se plătesce cu 40 cr. 2. Folosirea cimiteriului bisericei cu pometul din trînsul. 3. Un agru de 2 ferdele. 4. Celelalte venite ale epitrafirului crescute mai considerabil de cum au fost pănă acuma, care toate dau un venit în bani de 312 fl. a. Doritorii de a ocupa acest post de paroh vor avea ași așterne suplicile sale, instruate cu documentele recerute de statutul organic, regulamentul pentru parochii pănă la terminul sus indicat subscrisului oficiu protopresbiteral în Avrig. Avrig 6 Noemvre 1882, în conțelegere cu comitetul parochial. Vasilie Macsim m. p., adm. ppresb. Citațiune edictală. Elena născută Dragodan, carea de mai mulți ani a părăsit jrlnecredință pre bărbatul ei legitim, Moise Vrăjitoriu, cancelist în pensiune din Caransebeș, și pribegește prin România, se citează prin aceasta oficios, ca deja la publicare până în 3 luni de Zile să se presenteze la forul matrimonial de la instanță, adecă, înaintea scaunului protopresbiteral gr. or. Caransebeș, căci la din contră se va petracta causa divorțului ei, și fără de dânsa conform § 123 din regulamentul procedurei jud. în cause matrimoniale. Caransebeș în 20 August 1882. Nicolae Andreeviciu m. p., protopresb. ca președ. Scaun preot gr. or. Scrisuri fondate de 6 ° C ale Institutului de credit și de economii .,Albina“ în Sibiiu. Aceste scrisuri fondare notate la bursa din Budapesta aduc 6 ° 0 interese și ofer siguranța cea mai mare, fiind coperite: 1. prin hipotecă întreită, care întrece siguranța pupilară ușitată și care în partea ei cea mai mare stă din moșie (realități de câmp). Conform legei aceste hipotece servesc exclusiv pentru asigurarea p retentorilor (posesorilor) de scrisuri foncare ceea ce se face evident în cartea funduară la fiecare întabulare ; 2. prin un fond de garanță prescris prin lege de 200.000 fiorini, elocat în efecte publice sigure; 3. prin toată cealaltă avere a institutului. Cuponii de interese se plătesc fără de nici o subtragere la semestru, în 1 Aprile și 1 Octomvre a fiecărui an la cassa institutului în Sibiiu, la filiala institutului în Brașov și la „Banca comercială ungară“ în Budapesta, în toate aceste locuri se dau și împrumuturi pe scrisurile foncare ale institutului până la 90% a valoarei lor de curs cu 700 interese la an. Scrisurile funciare se răscumpără în întreaga lor valoare nominală cel mult în 20 ani prin tragerea la sorți în tot anul în luna Septemvre. Ele se află de văndare în cursul zilei și la J. P. Kabdebo, [305] 1—4 bancar în Sibiiu. Zambach și Gavora. Fabrică de vestminte și recursite bisericesci de rit catolic și grec. [205] 12-30 în Budapesta, strada Vațului. Văczi uteza Nr. 17, vor pe altar in, potiruri, pietohlebnica, cădelnițe, pacificat, candele de altar, policandre pentru biserici, ripide, chivot, cărți de Evangelie etc Comande se efectuesc promt. — Obiectele, cari nu vor conveni, se vor schimba cu altele Felon sau Odăjdii, Albe, Stihare, Dalmatice, Baldachin, prapori. Toate feliurile de steaguri, și pentru societăți industriale (și pentru pompieri) ca- Editura și tipariul tipografiei archidiecesane.