Telegraful Roman, 1883 (Anul 31, nr. 1-152)
1883-01-15 / nr. 6
TELEGRAFUL ROMAN 23 ,ori ze Paris, 23 Ianuarie. împărateasa Eugenia fu întimpinată ori la sosire la gara nordică de Roucher, și-a luat locuința apoi în „Hotel du Rhin,“ piața „Vendôme.“ fee vorbesce, că extropârăteasa ar fi venit se și manifeste față cu principele Napoleon consimțementul și simpatia și să-și constate dreptul de a puteamâne în Francia. Locuința și-a închiriat-o pe 8 iulile. Apartamentele sunt un stagiu mai sus de acelea, în care a fost locuit în anul 1848 Napoleon. Bucureși, 23 Ianuarie. Principele Urusoff, ambasadorul rusesc în Bucuresci, a plecat aici la Viena se întimpine pe Giers. Viena, 23 ianuarie. D. de Giers va sosi aici numai mâne dimineață și va fi primit în decursul zilei de mâne de Mai.Ca și de ministrul de externe, contele Kanoky Dineul de curte în onoarea ministrului rusesc s’a amânat. Întârziând ministrul cu sosirea pe Joi. Paris, 23 ianuarie. Pe piața „Vendôme, înaintea „Hotel du Rhin“ în care se află precum se scre împărăteasa Eugenia, s-au adunat la 150 persoane în jurul unei duzine de trăsuri. Salonul de primire era frumos iluminat. Împărăteasa primește pe credincioșii sei, cari aleargă încoace și în colo. Din jos la portarul se află coase de înscriere, care se umplu cu încetul. In „Hotel Continental au fost invitați la preod din partea guvernorului din Paris Lecomte, cei mai de frunte generali, comandanții corpurilor de armată și generali de divisiune. Toți dignitorii cu nume ceva mai cunoscut au fost invitați.Se presupune, că s’ar fi vorbit despre situațiunea actuală, Paris, 23 Ianuarie. în cercurile parlamentari ce e mare mișcare. Se presupune că alegerea de aur a comisiunei, care va avă se studieze propunerile de p. Floquet și Ballue și proiectele făcute de guvern, va decide și soartea ministeriului. în „Salle des pas perdus“ (Sala de așteptare a casei deputaților) se discută cu foc eventualitățile flilei. Se colportează spirea că ministeriul nu sar fi putut uni în privința alegerei comisiunei și ca ar fi decisa demisiona. Paris, 23 ianuarie. Ministrul de resboiu, generalul Billot prin opoziția sa față cu măsurile referitoare la pretendenți a făcut imposibilă unirea ministeriului. Cabinetul și a dat anii după prând demisiunea. Grévy a convocat pe miniștri la o ședință spre ai consulta în privința demisiunei. Ședința Camerei, care se începe de alte ori comun la 2 oare, s-a amânat pănâ la doare. Paris, 23 Ianuarie. Alegerea comisiunei a avut loc în biroul camerei, resultatul ei înseamnă un dezastru pentru ministeriu. Din 11 membri aleși sânt 6 (adecă majoritatea) pentru propunerea lui Floquet și numai 5 pentru proiectele guvernului. Acesta e semn rău față cu votarea camerei. Spirea că ministeriul n’ar fi fost una în privința ținutei sale în birou se adeveresce prin aceea, că miniștri n’au fost în faptă de față la alegerea din birou. Se afirmă, că înainte cu o oară s’ar fi predat președintelui Grévy prin ministrul președinte Duclerc, demisiunea ministeriului. Președintele n’ar fi primit ce e drept demisiunea. La începerea ședinței camerei a anunțat președintele camerei, Brisson, că miniștri nu vor pute sosi înainte de 4 oare și a propus amânarea ședinței pănă 1/25 oare. Camera și-a dat consimțământul la aceasta, deși ceva mai târziu. Din procederea aceasta vor unii se deducă, că miniștrii ar fi tocmai ocupați cu consultarea despre ceea ce ar fi de fcut, și se crede că după redeschiderea ședinței se vor face cunoscute decisiunile ministeriului. Prin coridoarele camerei se văd grupe de oameni iritate formate din elementele cele mai eterogene : Rochefort, Darmmont, Jules Vallas, între ei bonapartistul Maurice Richard și alte asemenea mestecaturi. Paris, 23 Ianuarie, 1/25 B’a redeschis ședința camerei anumit cu obicinuita ordine de zir, cu reforma judecătoriei, știilor. Ministrul de justiție Devos se află pe banca miniClemenceau își continuă vorbirea de eri. Se zice că numai miniștii Mahy, Hérisson, Duvaux și Legrand și ar fi dat demisiunea, și-ar fi retras o însă la însistarea lui Grévy. De altă parte se afirmă, că ministrul de marină Jauréguiberry și ministrul de resboiu Billot, care din urmă e în contra oricărei măsuri antiorleanistice (se zice că el are schi, cum că atari măsuri a făcut impresiunea cea mai rea în armată), acești doi miniștri își susțin demisiunea. Paris, 23 Ianuarie. Resultatul alegerei din birou e următorul: ’Patru comisari părtinesc pe lângă unele modificări proiectele guvernului, 6 sprijinesc propunerile lui Floquet, 1 propunerea lui Ballue, în general s’au declarat 80 voturi pentru guvern, 122 pentru Floquet. Paris, 23 Ianuarie. Spirea despre crisa ministerială nu se adeveresce. Consiliul miniștrilor a decis să dea comisiunei alese alci deslușirile de lipsă. Constantinopolea, 23 Ianuarie. Din incidentul mai multor întâmplări a încunoșcințat Poarta pe ambasadori prin o notă despre instrucțiunile date de ministrul de resboiu, pe baza cărora toate vigiliile sânt în drept a se folosi de arme față cu oricare, care ar lucra după o premearsă somațiune contra instrucțiunilor primite. Referitoriu la răspunsul Porții, la cerculariul lui Granville, nu se scie nimic positiv. Părerile sânt diferite în punctul acesta. Se crede, că Poarta va accentua unele puncte din cerculariu, cari contrazic drepturilor ei. Edhem Pașa e desemnat pentru un post înalt. Belgrad, 23 ianuarie. în ședința de adi Scupstina au primit cu unanimitate convențiunea comercială și consulară, apoi declarațiunea referitoare la convențiunea consulară provisorică și în fine convențiunea întru apărarea proprietății literare și a productelor industriale încheiate între Serbia și Francia după ce s’a cetit din partea referentelui Rakies Raportul comisiunei și după ce ministrul de finance Mijatovics a vorbit în privința acestor pbiecte. După terminarea ordinei de aur a cetit regele Milan, care fu invitat de o deputațiune a veni în Scupstina, în fața digniturior de stat, a corpului diplomatic și a miniștrilor vorbirea de tron, prin care s’a încheiat Scupstina. Belgrad, 23 ianuarie. Regele încheia Scupstina prin o vorbire întîmpinatâ cu vii aplause din partea adunărei. Regele mulțămesce înainte de toate deputaților pentru prevenirea, cu care au aprobat convențiunile, dă espresiune mulțămirei sale pentru simpatiile ce le dovedesc față cu Serbia imperiul german și republica franceză, și atinge organisațiunea armatei, care a devenit epodială în urma conduselor luate în Scupstina încheiată. Regele mulțămește în numele seu și al poporului pentru toate acestea. Accentuează mai departe legea referitoare la banca națională și la schimbarea constituțiunei, apoi reformele de toate terminele vieței statului, anumit a justiției, a economiei naționale, a bisericei și școalei, a creditului public, a armatei și îndică recunoscând zelul și energia Scupstinei dovedit întru urmărirea binelui patriei și a națiunei. Vorbirea de tron a fost aplaudată cu deosebi la început și la fine. Viena, 24 Ianuarie. După o întârziere ulterioară de o oară a trenului a sosit aiciia 10y2 care a. m. ministrul de etterne rusesc, d. de Giers, aici. La întimpinare se aflau principele Lóbanoff cu întreg personalul de ambasadă precum și diplomații ruși ce se află acum aici, contele Osten-Sacken și principele Urusoff. Salutarea între ambasador și Giers a fost foarte intimă, ambii se sărutare și ministrul își esprimă deosebita bucurie pentru întâlnire. După presentarea personalului plecă Giers, petrecut de membri ambasadei spre hotel. Impresiunea, ce o face Giers e cu totul alta ca aceea, pe care o fac ilustrațiunile din jurnale. Esteriorul e bine făcut, figura-i debilă și ceva cam încorăcatâ dă dovadă, că Giers e cam înaintat în etate, diență. Se zce că va fi primit încă ani la Maj. La în aupătră 12 care părăsi hotelul și trase prin cetate care părea a fi cunoscut, luând direcțiunea spre palatul ambasadei ruseșci. După dejun conferi ambasadorele cu șeful său timp mai lung. Viena, 24 Ianuarie. Regele din Spania Alphonso e denumit de proprietarul regimentului de infanterie Nr. 94. Cattaro, 24 Ianuarie. Eli a plecat comisiunea pentru regularea liniei mărginașe turco-montenegrene de la Cetinje spre granița sudvestică spre a-și începe operațiunile. Udine, 24 Ianuarie. Autoritățile italiane au dispus privegherea energică a granițelor spre a împedeca trecerea indivizilor suspecți. Vigdiile sau îmulțit. Carabinierii italiani și geandarmeria austriacă patrulează Zi Și noapte. Șeful poliției de aici a primit ordin strict de a împedeca în decursul procesului Ragusa orice demonstrațiune. în Udine s-a ordonat cercetare minuțiioasă a pașapoartelor, ca sa se împedece venirea elementelor streine. Fiecare strein e silit a se legitima la gară și în hotel de loc la sosire. Indivizii fără pașaport se retrimit. Paris, 24 ianuarie. Miniștrii aveau se dea în biroul Camerei, în care se făcu alegerea comisiunei pentru deliberarea propunerilor Floquet și Ballue privitoare pe pretendenți unele declarațiuni. Miniștrii însemu sau presentat spre mirarea celor de față. De ori urmează ședințele ministeriale una după alta. Ministrul de resboiu și cel de marină, sciind ce efect renau se facă în armata propunerile au protestat, chiar și contra proiectelor guvernului. Și fiindcă nu s-a putut mijloci nici o înțelegere guvernului i-a fost imposibil a da declarațiuni în birou. Alegerea e favorabilă propunerilor lui Floquet, deoarece 6 membri sânt pentru ele. Cinci membrii sânt pentru guvern, dacă proiectele acestuia s’ar combina cu propunerea lui Ballue. Guvernul are a se pronunța încă asupra acestui punct. Guvernul e învins în comisiune. Floquet însuși a căzut la alegerea în comisiune în biroul său, în cercurile parlamentare s’a mărit iritațiunea vestinduse, că ministrul s’a îndreptat spre Elysée spre a-și da demisiunea și că ministrul de resboiu Billot, cel de marină Jauréguiberoy; cel al lucrărilor publice Herisson și cel de comerciu Legrand nu vor se mai română cu nici un preț în oficiul lor. La începutul ședinței de azi a carierei nu se iv nimenea pe banca ministerială. Oscusiunea asupra reformei magistraturei se amână pe o oară. E cu neputință a înregistra toate scirile cari circulează. Se auzea că armata va păși contra Camerei și că președintele ar fi gata a desființa camerele etc. La 4 oare sosi ministrul de justiție și strigă la toate interpelațiile, că nu există crimă. Se vede că i-a succes președintelui republicei a îndupleca pe miniștri să nu demisioneze ci să-și apere propunerile în cameră. Situațiunea e tare încordată, și e întrebarea, că primise-vor propunerile guvernului. Dacă nu se întâmplă aceasta apoi e sigură căderea ministeriului. Chiar și dacă se vor primi propunerile ministeriului, ministrul de resboiu și cel de marină se vor retrage, ca se nu fie siliți a le esecuta. Jules Ferry care aliat au aderenții săi cu „Union republicaine are de gând a înnființa cu Duclerc și ca Waldeck Rousseau un ministeriu de coalițiune. De alta parte se susține, că Freycinet își va desfășura cu ocasiunea cea mai de aproape programa politicei sale interne și psterne. In birou au votat la alegerea comisiunei 403 deputați, 117 au fost pentru propunerea lui Floquet 160 pentru guvern și 66 contra oricărui proiect. Seara s-a întrunit în Elysée un consiliu de miniștri fiindcă ministrul de resboiu și cel de marină și au dat de nou demisiunea, auzind cum a decurs alegerea comisiunei. Paris, 24 Ianuarie. Azi înainte de amenzi a avut de nou loc consiliul ministerial. Eșirea lui Billot și a lui Jauréguiberry e aproape sigură; se poate că va demisiona cabinetul întreg. împărăteasa Eugenia a plecat aici a. m. tocmai așa de pe neașteptate, după cum a și sosit aici. Demonstrațiunea intenționată n’avu resultatul dorit. Pe coasele de înscriere se află aproape la 2000 subscrieri, împărăteasa n’a văzut pe principele Napoleon. Paris, 24 Ianuarie: împărăteasa Eugenia a plecat azi dimineață spre Anglia. Sofia, 24 Ianuarie. Guvernul bulgar cere în o notă adresată agentului britanic Tascelles, admiterea Bulgariei la conferența dunăreană. Viena, 24 ianuarie. In decursul după amenzi de aspăz, Giers a făcut visite ministrului de externe contelui Kalnoky și a primit contra visită Giers, care e însoțit de fiiul său cel mai june, Constantin, va petrece treii le Viena. La Petersburg se întoarce via Granița-Varșovia Goriția, 24 Ianuarie. Nu se scie nimica despre plecarea contelui Chambord și se ține că nu este probabilă. Triest, 24 Ianuarie. Ele au fost avisate confidențial toate oficele de vamă că nu de mult doi indivizii au părăsit Neapolea, cari sânt în propus că se vor încerca a trece în ascuns fruntaria austriacă cu intențiuni periculoase. Autoritățile financiare și vamale au ordin a priveghia și a prinde pe acești indivizi. Primăriul de la Chiopris, Viscona autorul principal la arestarea lui Oberdanc primesce din Italia în toate Zarele epistole amenințătoare și -și consideră viața periclitată, din care causa patrula de gendarmi pentru Viscona este duplicată. •" Cattaro, 24 ianuarie. Șese batalioane muntenegrene sub conducerea voevodului Popovici și a comisarului Malanovici și Dimitrie Bacici au ocupat ori, după încheerea convențiunei cu comisarii turcesci Bedry Bey și Sadry Bey, toate satele din Craina albanesâ Semințiile din grația albanesă au tras asupra trupelor de ocupațiune și cu oeasiuînvitat la festivitățile castelului de Valdemora, care ca și mine va fi aflat casa plină, sau care, din predilecție își va fi ales castelul acesta romantic drept popas sau mai curând el este îngrijitorul trebilor bogatului baron, căci în seara aceasta a castelor și a urelor vechi burgt zinea invitată își petrece cu nobilimea, nu va prea fi Advocatul a eșit, aceasta este sigur. Ce-mi pasă! S’a fi dus să povestească cu bătrânul regizor sau este în odaia aceea cu două paturi, despre care mi s’a vorbit, și căreiușe eu nu o văd. Sé o caut? Cine scie, doară s’a fi culcat. Da, aceasta este mai probabil. Or fi voit să o servească, el va fi refuzat, indestulindu-se cu confituri și dorind numai patul. Să doarmă în pace vrednicul om! Eu mă voiu așeza foarte bine in fotoliul acesta mare, și dacă-mi va fi frig... dar ce ved? Iată o minunată blană căptușită și o căciulă de călătorie din samur, ce- mi vor scuti trupul și urechile. Să vedem, afla-mé voiu bine în ele?... Ei da, foarte bine cugeta Cristiano îmbrăcând blana și punându-și căciula în cap. Când mă cuget că am lucrat zece ani la lucruri serioase, cară n’am o manta bună, pentru a-mi acoperi bietul meu trup, rătăcit astăzi prin regiunile nordice! Cristiano intimesese proviziile sale pe masă, adecă o limbă de Hamburg foarte gustoasă, o șuncă de urs bine afumată și o minunată bucată de salm afumat și sărat. Spre a mânca mai cu tină el voia să se desbrace de toaleta de călătorie a doctorului. Deodată i se părea că aude trecând sub mica fereastră a salei ursoaicei un sgomot de clopoțele, fereastra aceasta mare, situată în fața sobei, era înzestrată cu obloane duple, precum se afli în toate locuințele comfortabile, vechi și moderne în țările nordice; oblonul esterior însă atesta starea părăsită a Stollbergului. Mai toate gramurile erau sparte și cât încetase vântul se auzea pe deplin zgomotul din afară, masele de zăpadă, de curând căzută se desfăceau de stratele vechi și solidificate, rostogolinduse cu un sunet înădușit și misterios dea lungul stâncelor ascuțite, sbierăturile îndepărtate de la moșia de pe țărmul lacului și urletele tânguitoare ale cănilor salutau cu blasteme necunoscute discul roșu alunei de pe orizont. Cristiano era curios a vede sania, care brăzdă, așa aproape de refugiul seu, ghiața lacului, și deschizând oblonul cel dintâiu, își băga capul prin geamul spart spre a se uita afară. El veZa apriat o aparițiune fantastică lunecând pe poalele stâncei. Doi cai albi minunați mânați de un visitiu bărbos îmbrăcat rusește, trăgeau ușor o sanie ce părea a străluci ca o peatră scumpă în culori sclipicioase, felinarul așezat tare sus pe elegantul vehicul semăna unei stele mânate de o furtună, sau mai bine unui foc rătăcitor, pasionat de a urmări sania. Lumina lui proiectată prin reflectorul de aur roșu, revărsa tonuri calde pe zăpada colorată albastru de razele lunei și iriza în vaporul flotant dimpregiurul nărilor și coastelor căilor. Nu-ți puteai închipui ceva mai grațios și mai poetic decât trăsura aceasta fără roate, ce părea că este trăsura Znei lacului, și care trecea ca un vis pe dinaintea ochilor uimiți a lui Cristiano fără nici o îndoială, traversând Stockholmul și și celelalte orașe din țeară, el venise deja sânii de toată mâna, din cele mai lucrurioase pănă la cele mai de rând; dară nici una nu-i păruse așa de pitorească și așa de ciudată ca aceasta, care se opri la poalele stâncei da fără îndoială, un nou oaspe de astă dată bogat venea sa prinde posesie sau a face cunoștința pacinicului refugiu din Stollberg. — Sania mi-a făcut un spectacol frumos, cugeta Cristiano, dară să-i dea dracul pe cei ce șed în trânsa. I Aceasta desigur este o piedecă pentru cina mea pacinică, ce mi o promisesem! (Va urma.)