Telegraful Roman, 1883 (Anul 31, nr. 1-152)
1883-11-26 / nr. 138
Fapta representanței comunale este o În dorință nelegală în drepturile autonomice ale ambelor confesiuni, deci propune încuviințarea apelatei cu atât mai vârtos, că condusul comunei police este un act de isbândă, un conclus cu „fotografie“ cum se zice, eflusul deplorabilelor frecări sociali și naționali din Sebeș, pe cari noi nu trebue se le nutrim, ci redicându-ne peste veleitățile locali, se privim lucrul din un punct de vedere mai înalt. Contra acestei propuneri s’au sculat numai sași de a doua mână mai cu seamă de pe la Sebeș, s’a nesuit și dl Piso se justifice fapta comunei politice cu împregiurarea, că în Sebeș n’ar esista comitet parocial legal, — dar sașii mai de frunte, venând că nu pot apara posițiunea Sebeșenilor cu argumente plausibile, au tăcut, dar aceasta a fost de ajuns, ca mulțimea, care nu cugetă la însemnătatea votului se primească propunerea comitetului permanent. Pentru propunerea dlui Cosma au mai pledat foarte ager dl Hanna și Bologa. Dintre sași numai pe tipograful Krafft l’am vădut votând pentru propunerea lui Cosma. Românii au fost puțini de față. Chiar din cei din loc au lipsit mai mulți cai din provincie, și anume de la Sebeș nici unul n’a fost present afară de dl Piso, care se află pe aici pentru ședințele universității. Acei, cari au ambițiunea de a primi se fie aleși de membrii ai representanței comitatense, ar trebui să fie conBcis și de datoria, ce le impune acel mandat. Dr. Ioan Borda, advocat în Sibiiu, fiscal consistorial și defensor matrimonial la consistorial archidiecesan, nu mai este între cei vii. Minat de boală de pept în vara anului trecut s’a dus în Silezia spre a preveni răului, însă toate în zadar. Cu apropierea ernei se apropia și sfârșitul vieței dânsului și Joi seara la 91/2 care și-a dat sufletul în mânile creatorului. Cei ce au conviețuit cu Dr. Boreia, vor sti multe bune despre dânsul. Noi îl cunoașcem numai de curând, și ne doare, tare ne doare mutarea lui dela noi, căci prin el perdem un advocat zelos și cu consciință, biserica perde pre un fiu al ei, care o a servit cu desinteresare, așa, i că puțini dintre români vor fi având meritele Drului Borcia pentru biserica noastră. Jalnica familie a repausatului ne trimite urmatoriul anunciu funebral: TELEGRAFUL ROMAN, Dr. IOAN BORCIA. Varietăți. * (Societatea de lectură „Andrei Șaguna) va ține Marți în 29 Noemvre sf. v. „Ședința publică“ în memoria Marelui Archipăstoriu Andreiu, în sala cea mare a „seminariului Andreian“, început la 7 oare seara, după următoarea Programă: 1. „Curent ocasional“, rostit de Pavel Oprișa, el. curs. III. 2. „Cânt de unire“, cor de W. A. Mozart, esecutat de corul societăței. 3. Cântul 111 din „Negrinda“, de Aron Densușan, declamat de Virgil Ouiu, cl. curs. II. 4. „însemnătatea studiului și cultivărei limbei materne“, disertațiune de Romul Mircea, cl. curs. II. 5. „Ciobanul“, cântec românesc poporal pentru o voce (bas) și acompaniare de piano de G. D i m a, cântat de lsaia Popa, cl. curs. III. 6. Din „Povestea vorbei“, de Anton Pann, declamată de Vasilie Saftu, cl. curs. III. 7. „Noaptea“, cor de F. Schubert esecutat, de corul societăței. * (Representațiunea) în favorul Reuniunei femeilor române din Sibiiu a avut frumoase resultate. După cum ni se spune Reuniunea are de a înregistra venit curat în sumă de 229 fi. 02 cr. Ca pressă națională ne aflăm îndemnați a ne esprima mulțămita noastră societății de diletanți ai casinei din Sibiiu pentru marinimositatea arătată față cu reuniunea sus amintită. * (Convocare). Membrii comitetului central ai reuniunei învățătorilor gr. or. români din districtul Dejului sunt, prin aceasta poftiț a participa la ședința ordinară, ce se va ține la 1/13 Decemvre a. c. 10 oare a. m. in localul scoalei confesionale gr. or. române din Dej (strada Timarilor). Obiectele: 1. Luarea disposițiunilor necesari pentru constituirea definitivă a despărțămintelor. 2 Alegerea unei comisiuni pentru elaborarea regulamentului afacerilor interne ale reuniunei. 3. împărțirea temelor —deja statorite— între despărțăminte. 4. Luarea măsurilor necesari pentru încassarea facselor restante. 5. Curenții ale reuniunei. Dej. 22 Noemvre, 1883 st. vechiu. Presidiul reuniunei învățătorilor gr. or. români din districtul D-jului : Teodor Herman, preot gr. or. 4. Cursurile universităței vor fi suspendate în ziua îmormântărei și drapelul în doliu va fi ridicat pe palatul Academiei. 5. Bustul dlui Vasile Boerescu va fi pus într’una din salele facultăței de drept. O telegramă de condolență a fost trimisă la Paris doamnei Boerescu. * (Avis). D. Frederic Damă, fiind însărcinat de un editor mare din Paris se scrie „Istoria Contemporană a României“ (dela 1848 pănă la 1882), roagă pe toate persoanele, cari ar ava date, documente, broșure, cărți,ziare sau manuscrise privitoare la această epocă a istoriei țării, să binevoiască a i le comunica, făgăduind că în termenul cel mai scurt, va înapoia toate actele ce i se vor trimite. Adresa d-lui Frederic Damé este: strada Clemenței, în București la redacția pariului Independance roumaine. * (Cătră p. t. public român.) A vorbi aici despre lipsa de a se înființa școale românesci în toate orașele și satele locuite de români credem că ar fi a face vorbă de paradă, căci nici nu presupunem, că să existe vreun Român, care se nu ftă adânc pătruns de importanța școalelor românesci și să nu simțească lipsa inființărei de atari scoale pretutindeni, unde nu mai există vre o suflare românească. De un timp încoace s’au înființat astfel ru de scoale — dar suntem încă departe de a fi înființat atâtea de câte avem trebuință. Cu deosebire în Bucovina, unde nu e atât de mult amenințată naționalitatea, abia avem câteva școale cu caracter curat național. . . Dar scoale de fetițe nu avem de loc. Auziți români din patru Unghiuri ale lumei în Bucovina întreagă nu avem nici o școală romănească de fetițe! - nici o școală care să crească fetițe române, cari să trimită pre tineri a se lupta cu inimicii țărei și ai națiunei pentru a să face demni de mâna lor, — nici o școală, care să crească soție române cari să-și infigă pumnalul în peptul desonorat, — nici o școală, care să crească mame române, cari să-și arete în copii săi, românesce crescuți, talismanele și giuvaerele sale, înțelegeți ce va selică aceasta: —a nu are nici o singură școală pentru de a da crescere românească fetițelor române, cari au să fiă mândre, soție și mame române ca atari să susțină și straplante caracterul nostru național în viitoarea generațiune. Dacă înțelegeți, precum sperăm că înțelegeți unul fiecare, atunci vă rog să nu stați cu mânile în sân, ci vă dați mână cu mână și care mai mult care mai puțin, contribuiți fiecare după a sa putere, pentru de-a mântui ce încă se mai poate mântui, prin înființarea de școli românesci de fetițe în Bucovina. Spre acest scop, — și spre a înființa tot feliul de școli românesci in Bucovina, — s’a înființat la Suceava o societate sub numirea „Școala română.“ — Aci stnt a se adresa toate contribuirile menite a ajuta causa învățământului național în Bucovina. Ear în deosebi și eschisiv spre a pune basa unui fond, din care să se înființeze în Bucovina școli românesci de fetițe, zelosul preot din Toporoutz dl Constantin Morariu — bine cunoscut publicului român din scrierile sale publicate în diverse ziare din Transilvania ș. a. — a avut fericita ideă de a prelucra interesanta scriere a clasicului german W. de Goethe „Hermann și Dorotea“ și aceasta a ni o pune nouă la disposițiune cu cererea, că exemplarele ce i compet d sale în remunerațiunea fatigioasei sale lucrări, se le vindem în folosul fondului mai sus amintit. Am primit cu bucurie această propunere, purceasă din o inimă nobilă românească, și gratulăm dlui Morariu pentru plăcuta jertfă, ce aduce pe altariul Națiunei. Dar nu numai atâta. . . Ca să îndemnăm și pre alții a jertfi după putință spre acest scop și ca să dăm și mai învederată dovadă despre viul interes, ce nutrim față de starea fraților noștri din Bucovina — căci, „una trebue să fie Națiunea românească!“ — purtând noi toate spesele de edițiune oferim pentru fondul, din care va fi să se înființeze școale românesci de fetițe în Bucovina prețul întreg a tuturor exemplarelor câte se vor pute petrece din opul „Herman și Dorotea“ pe calea abonamentului. Deci prin aceasta deschidem abonament la „Herman și Dorotea“ după W. de Goethe traducțiune liberă de Constantin Morariu. Opul va apără în decursul lunei Februarie, anul 1884. Prețul de abonament e 60 cr. (și 5 cr. postporto), advocat și fiscal la consistoriul archidiecesan, reposa în Domnul după lungi suferințe ori în 24 Novembre (6 Decembre) seara la 9 tloare în etate de 47 ani. Partea pământească a neuitatului soț și părinte iubitoriu,se va înmormânta Duminecă în 27 Novembre (9 Decembre) la 3 oare d. a. în cimiteriul bisericei greco orientale din suburbiul Iosifin. Cuprinși de adâncă durere aduc această solie jalnică Maria Boreia născ. Cioran, ca soție, Urmu, Eleonora, Lucian și loan, ca fii. Alesandru Boreia, preot în Săliște, ca frate. Sibiiu, 25 Novembre (7 Decembre) 1883. Perdusem iute din vedere câmpul manevrelor și furăm transportați prin albia Prahovei, unde se află așezată toată linia, care merge de la Bucuresci la Sinaia, linie legată cu aceea a Temeșvarului. După Comarnic, un mare sat, situat într-un mod pitoresc la dreapta, câmpia să sfârșesce în fine. Suișul greu al Carpaților începu și ajunserăm destul de repede la Sinaia, la o înălțime de 450 metri. Pe vârful munților depărtați, cari mărginesc întinsa câmpie formată de albia secată a Prahovei, tăriam din când în când, neste case albe, cu ferestre colorate și puțuri de petroliu, împrășciate pe coastele dealurilor. Trenul, tăind drept sinuositățile rîului, dar urmându-i mereu, ne făcuse trecem prin o mulțime de văi mici, pline de verdeață și de pomi. Drumul cel obicinuit, cel adevărat, strâmpt, dar bun, șerpuind printre munți, era tocmai deasupra capetelor noastre și oferea privirilor noastre un spectacol de o admirabilă varietate. Stăteam pe scara vagonului, respirând aerul plăcut și recoros de dimineață trecând dintr’o vale într’alta, printr’un tunel, și încâlcit de vaporii mașinei, pe când ’1 străbăteam. Deodată, după ,ce am cotit un’deal plin de verdeață și acoperit cu pomi deși, sosirăm la Sinaia. Sinaia, încă în naștere, se poate considera cu drept curent valea Carpaților cea mai verde și acoperită cu păduri, precum și cea mai întinsă din câte întâlnesce cineva de-a lungul Prahovei. Necunoscută, cu 12 ani mai înainte, Sinaia devenito | . Profesorii universității din Bucuresci au luat următoarele disposițiuni în privința întimpinării și îmmormântărei cadavrului regretatului lor coleg, V. Boerescu: 1. O delegațiune de profesori universitari se va duce la Turnu-Severin pentru a primi cadavrul. 2. Profesorii în corpore vor aștepta la gara Târgoviște sosirea lui. 3. în ziua înmormântării două discursuri vor fi pronunțate de către profesori și o coroană va fi depusă pe sicriu din partea universităței din Bucureșci, cui de retragere al marilor familii române. Mărețe văi se întind în toate direcțiunile, ospețuri princiare au fost construite, și poienile, presărate cu flori mirositoare și înveselite de șipote de apă, cari murmură, separă vitele și casele unele de altele. Un elegant chioșc, descris în timpul frumosului seson adăposteșce o musică militară. Pe vârful uneia din aceste coline, Regele a construit o residență de vară. Scoborându-mă din tren, am recunoscut pe dl C. A. Rosetti, președintele Camerei deputaților, pe care -l văzusem deja la Paris, și care era îmbrăcat în gală ca pentru o ceremonie oficială. Aflarăm, în adevăr, că în aceeași avea loc inaugurarea noului castel regal, D. Edm. About, scriind d-lui Rosetti că va trece prin Bucuresci și Sinaia. Regele și Regina rugaseră pe dl Rosetti să aducă la palat pe publicistul francez. Dar, spre mâhnirea d-lui Rosetti, dl About se afla în costum de călătorie și dl Rosetti nu îndrăsni să prezinte Regelui un visitator, care nu purta tiranica haină neagră. Atunci cugeta că toți mici, și mari, sufer dispotismul stupidității umane și că dacă aș fi rege, aș ordona mai bine supușilor mei, să se reîntoarcă la primitivele tradițiuni ale paradisului, mai bine decât să mă privez, pentru o lipsă de haină neagra, de plăcerea de a primi visita unui scriitor de talent, care ar trece prin Sfatul meu. După câte se pare Regele împărtăși vederile mele. Colber. 553