Telegraful Roman, 1889 (Anul 37, nr. 1-141)
1889-06-20 / nr. 67
Corespondențe particulare ale „Telegrafului Român.11 Deși 11, 28 Iuniu st. n. 1889. Die redactor! Precum se scie, în Deșiu s’a întemeiat încă in anul 1872/3 parochiă gr. or. care represintA astfcei vre o 500 suflete. Acesta parochie are încă tot biserica împrovisata dar are casa parochială de piatră cu o scolă binișoră. î. La acesta scolă în Dumineca trecută la 231. c s’a ținut esamene sub președința domnului protopresbiter Teodor Herman, prin docențele Teodor Coroianu, unde avut önore a fi invitat și eu stejar. Intrarea din stradă era prove<giută cu crengi de Internul scólei înfrumsețat de asemenea cu frundariu, trei corone atârnau din mijlocul plafonului, pe masă buchete de flori. In frunte atârna portretul marelui Emanuil Gozsdu, mecenatul coreligionarilor sei. S’a cântat „împărate ceresc“. Dl protopresb, spune scopul esamenului. Dintre 41 obligați erau de față 27 elevi și eleve, dintre cari aveau 15 scrisori române și 8 maghiare de probă. S’au esaminat din religiune și gramatica română, după aceea s’a cântat o poesia; urma apoi o pausă de 5 minute pentru recreațiunea pruncilor. La reîncepere s’au esaminat din limba maghiară cetitul și traducerea, computul mintal, și pe tablă cu creta din cele 4 operațiuni; geografia — aci am observat, că învețătoriul n’a purces dela aprope la departe, ci din contră, elevii sciau spune despre Brașeu, dar nu despre Deeș și comitat. Din istoria naturală care incă s’au propus, nu s’au examinat din scurtimea timpului. In fine a urmat declamațiunile: „Moda de acum,“ „Așa era Românul“, „Cocostârcul“, „Copilul și fața“, „David și Goliat.“ Esamenul a fost indestulitoriu. Răspunsurile din tote obiectele acestea respirate și bune ale elevilor și fetițelor dovedesc pe deplin diligința dlui docente Teodor Coroianu, care merită postul seu, dar durere salariul nu e corespunzătoriu, fiind numai de 100 fl. v. a. După aceea s’a cântat dóue poesii și s’au terminat cu cântarea bisericesca „Cuvinese cu adevărat“ Dl președinte la urmă a recunoscut strădania dlui invățătoriu și a îndemnat pe prunci să mai ia cartea la mână și pe acasă in vacanță, ca se nu uite ce a invățat în șcală. Subscrisul a făcut între auditorii inteligenți o colectă de 5 fl.1150 cr. pentru premiarea elevilor, ce se vor impărți în Dumineca viitore. Petru Mureșan, terenul Ziaristicei și a ocupat locul de prim redactor al Ziariului „Timpul“, a scris mult în „România liberă“, șr în timpul mai din urmă a lucrat la revista „Fântâna Blandusiei“. Poesiile sale, cari au fermecat lumea cultă literară și au avut un efect hotăritoriu asupra pleiadei tinerilor noștri poeți au eșit deja în a treia ediție sub îngrijirea dlui T. Maiorescu. Despre resultatele autopsiei cadavrului se comunică următorele: S’a constatat, că creerii aveau o greutate de 1400 grame, cu tote că erau în stare de înmuiere (ramoliție). Greutatea acesta este unică în feliul ei, deorece pe cât serm creerii marelui poet Schiller în stare normală abia o întreceau cu câteva grame. Emisferul stâng singur căntăria 595 de grame, cel drept 555, fără cerebel. Partea psihică a creerilor era aprope total ulcerată în emisferul stâng chiar și cea psihometrice, membranele creerilor injectate și aderente. Ciurcumvoluțiunile mult desvoltate și adânci. Inima in stare de ipertrofie pasivă cu degenerare grăsasă a țesutului muscular, la rădăcina aortei s’a constatat începutul unui proces ateromatos, cr valvulele inimei erau intacte. Degenerarea grăsasă s’a găsit în același stadiu și la țesăturile ficatului, care bine înțeles era puțin pertrofiat. Splina în stare speremică și de degenerație. MICHAIL EMINESCU. Luceforul poesiei române, Mihail Eminescu a încetat din viață după un morb greu și îndelungat în casele drului Șuțu din Bucuresci, în cea mai frumosă etate de 40 de ani. El a fost unul dintre cele mai frumose și neîntrecute talente pe orizontul nouelor mișcări literare. Distinsul nostru critic, dl Titu Maiorescu, care -l pune în șirul scriitorilor imediat după dl V. Alesandri, caracterisând pe Eminescu Zlie, că are farmecul limbagiului, semn al celor aleși, o concepție înaltă și mai presus de tote iubirea și înțelegerea artei antice. Viața distinsului poet a fost de tot furtunosă și neliniștită. El s-a născut în Botoșani în anul epocal 1849, unde a și terminat clasele elementare. După terminarea studiilor gimnasiale, care le făcu în Cernăuți și Braș întră la 1868 în trupa teatrală a lui Pascal, unde a petrecut 2 ani, aparând însă pe scenă numai în roluri secundare; de cele mai multe ori făcea pe sufletul. In anul 1870 s’a înscris la universitatea din Viena și anume la facultatea de litere, unde insă se iviră primele simptome ale bólei sale, din care caută și trebui să se reîntorcă acasă. Desperat, cău într’un feliu de melancolie, carea singur poetul nu pută să-o alunge cu tote încercările sale. Spriginit de societatea literară din Iași, se duse după restaurare la Berlin, unde termina la 1874 studiile, și reintorcându-se în patrie fn numit bibliotecariu la biblioteca centrală din Iași, cr un an mai târziu ocupa postul de revisor scolariu la Iași și Văslui. In intrăga sa viață Eminescu s’a perfecționat prin studiu și prin o lectură neobosită. Talentele sale s’au arătat încă pe când era în etate de 16 ani în poesiile ocasionale scrise la mortea profesorului seu Pumnul, de la care a primit focul cel nestins pentru iubirea nămului seu. Talentele sale i-au arătat însă în totu splendorea în revista „Convorbiri literare“, la care a colaborat pănă în ultimele momente ale vieței sale. Neobosit în activitate și având cunoștințe bogate s’a aruncat și pe TELEGRAFUL ROMAN. 267 Varietăți. * (In amintirea marelui arhhiereu Andreiu). Societatea de lectură „Andreiu Șaguna“ a eternisat și în anul acesta memoria marelui arhiereu Andreiu prin o cunună frumosă, carea - a depus o comisiune pe mormântul fostului arhhiereu. La mormânt a ținut unul dintre membrii o frumosă vorbire. De față au fost fruntașii și inteliginții din Reșinariu cu preoții în frunte. * (Esamen de maturitate la scala comercială română din Brașov) In 16 v. c. 6’a ținut esamenul oral de maturitate cu elevii clasei a III a com., fiind de față ca comisari din partea Ven. consistoriu archidiecesan d 1 Ioan Lenger, din partea ministeriului de culte și instrucțiune publică d-l Francisc Koós, inspectorul școlariu, și din partea ministeriului de comerciu d-l Robert Szász. Resultatul esamenului a fost forte bun și o deosebită satisfacție transpiră atât din vorbirile comisarilor consist, și minist de instrucțiune, cât și din a directorului scalelor nóstre medii, a dlui Sf. Iosif, când se ceti maturisanților, în presența publicului, resultatul acestui esamen, care este următoriul: 1. Mându și 2. Gr. Țițeiu au eșit maturi cu „Forte bine.“ 3. I. Morariu, 4. I. Popa, 5. E. Cioranu, 6. G. Moroian, 7. G. Roncea, 8. A. Benșuian, 9. N. Brașovan au eșit maturi cu „Bine“ ; scrie „G. Trans.“ * Programa esamenelor publice dela scala română capitală gr. or. din Seliște cu fine a anului scolastic 1888/9 : Vineri în 23 Iuniu , dela 7—9 clasa I de băeți, dela $1/2 — b1/* clasa II de băeți, dela 3—5 clasa a III de băeți dela b1/2 — 6 grădinăritul. Sâmbătă în 24 Iuniu dela 9—11 clasa I de fetițe, dela 11 —12 expunerea lucrului de mână cu fetițele claselor III și IV.; 2—4 clasa II de fetițe, dela 4—6 clasa III de fetițe, dela 6 —6% gimnastica. Duminecă în 25 v. dela 9—la 12 clasa IV de băeți, dela 2—4 clasa IV de fetițe, dela 4—5% esamen din cântări, încheerea anului scolastic și împărțirea premiilor. La aceste esamene sunt rugați a lua parte părinții elevilor, precum și toți binevoitorii scalei nóstre. Corpul invețătoresc. * (Cap de morte) Jalnicul paroh din Herman Alecsandru Dogariu încunoșcințază pe tóte rudeniile și cunoscuții cu inima sfâșiată de durere, în numele seu și a ficei sale Victoria, despre durerósa și nereparabilă perdere a iubitei sale soții Presbitera Maria, care în 17 i. c. diminață la 5 ore și-a dat nobilul său suflet în mânile creatoriului în etate abia de 26 ani, în urma unui morb greu. * (Denumire). Maj. La monarhul s’a îndurat prea grațios a denumi pe judele de la curte Felician Czorda de al doilea secretariu în ministeriul de Justiție. * (Concert). Unii elevi ai institutului nostru archidiecesan din Sibiiu fac invitare la „Concertul“ împreunat cu „Joc“ ce se va ține Duminecă în 9/21 Iuliu 1889 în Alba-Iulia în grădina hotelului la „Sere“ cu următoriul program: 1. a) „Cântec de jertfă“ cor de L. von Beethoven. b) „Vântul suflă dela Ost,“ cor de J. Dürner. 2. Ilustrațiune română de Carol R. Carras, esecutată de dora Cornelia Nicola pe piano. 3. a) „Noptea“ cor de Fr. Schubert. b) „Zorirea“ cor de C. Attenhofer. 4 „Arvinte și Pepelea“ piesa teatrală de V. Alesandri. 5. „Sermană frunză“ cor de G. Dima. 6. a) „Lira“ de Schubert b) „Nor de vijelie“ de W. Humpel (ambele solo de Bass). 7. „Despărțirea vânătorilor“ cor de F. Mendelssohn-Bartholdy, începutul la 7 ore sera. Venitul curat e destinat în favorul bibliotecei poporale din Alba Iulia. Prețul de intrare. a) de personă 1 fl. b) de familie de 3 persone 2 fl. v. a. Oferte marinimase se primesc cu mulțămită și se vor curta pe cale ziaristică. Bilete de intrare se dau sera la cassa pre lângă arâtarea învitărei. * (Postal). Direcțiunea poștală telegrafică din Sibiiu escrie concurs cu termin de trei săptemani pentru ocuparea postului de magistru postal în Cluj, care e împreunat cu o loja anuală de 1200 fl. și cu o remunerație anuală de 1212 fl. pentru pachetare, apese de cancelarie, sumanitare ect. precum și cuartir și cancelarie liberă. Concurenții au a depune o cauțiune de 600 fl. — Informațiuni mai de aprope dă direcțiunea susnumită. * Subscrisul comitet central electoral aduce la cunoscință publică că din 5—25 iuliu a. c. se vor espune spre vedere publică: 1. listele provisorice ale alegătorilor de deputați dietali din cele 4 cercuri electorale ale comitatului Sibiiu în reședința comitetului central-electoral în biroul comitătens de espediție (casa comitatensă); 2. listele provisorice ale orașului Sebeșul-săsesc în biroul magistratului din Sebeșul-săsesc, listele comunelor mari în cancelariile comunelor respective, iară listele comunelor mici în cancelariile notariatelor cercuale respective. Fiecare pate în timpul acesta dela 8—12 ore a. m. lua intuițiune în liste, era dela 2—6 ore d. m. a și lua copii de pe ele. în timpul din 5—15 iuliu pate reclamă: fiecire în privința personei sale și contra listei a unui cerc, precum și fiecare este inclus în listă, cu privire la orice inducere în listă sau ștergere. Reclamațiunile de asemenea se vor expune în localitățile amintite spre vedere publică și fiecare îndreptățit de a reclama, ’și póte face din 16—25 iuliu observările sale asupra reclamațiunilor. Reclamațiunile și observările sunt a se adresă comitetului central-electoral în scris și proversate cu documentele necesare, și a se substerne magistratului din Sebeșul săsesc, respective primăriei acelei comune mari, sau notariatului cercual al acelei comune mici, contra căruia liste s’a făcut reclamațiune. In unul script se pot face reclamațiuni cu privire la mai multe persone observările însă trebue făcute separat la fiecare reclamație (§. 44, 45 și 46 din art. de lege XXXIII din anul 1874). Sibiiu, în 29 Iuniu, 1889. Comitetul central-electoral al comitatului Sibiiu: Thalmann, de Hannenheim, president. notariu. * (Furtuni cu grindină.) Despre grindina, ce a că jut săptămâna trecută în o parte a comitatului Murăș-Turda, i se scriu lui „K.-r“ lucruri aprope de necrezut. Furtuna a erupt în comunele Șeulia, Grebeniș, a trecut pe lângă Bandul de Câmpie spre Cuieșdia. Aici groznicii nori s’au desbinat în două părți, una a nimicit hotarul Culpiului de Câmpia, ér ceealaltă a devastat hotarul comunelor Cuieșdiu și Harțău, pricinuind tot odată și o groznică ruptură de nori. Grindina căzută în aceste părți ajungea mărimea ouelor de găină și de porumb. La Bardoș norii ârăși se împreunară și grindina căzută între comunele Bardoș și Cueșdiu era ca nisce bulgări de câte o palmă de mari; în partea din jos a Bardoșului s’au găsit trei table de ghiață, dintre care cea mai mare era lungă de un metru și jumătate și la mijloc de un metru de grosă. De la Bardoș furtuna trecu spre Săbad, unde tablele de ghiață ce căzuseră erau și mai mari; o bucată de ghiață ajunsese mărimea de 3 metri. După ce hotarul comunei româneșci Săbad a fost cu desăvârșire nimicit, o grindină mai măruntă, dar deja căzu asupra comunelor Sântana, Udvarfalău, de aci trecu apoi spre Erneiu, Sebeș, Icland, pricinuind pretutindenea pagube însemnate. La Bardoș, Săbad și Udvarfalău grindina forma un strat pe alocurea gros de mai multe urme. In comunele bătute de ghiță s’a pricinuit multă pagubă și în porci, oi, viței etc, dintre cari unii s’au perdut, alții au fost uciși. Ba chiar și vieți omenești au căzut jertfă acestei ne mai pomenite furtuni, pănă acum se scie, că un băiat din Săbad de 16 ani apoi o femeie călătore de 40 ani au fost omoriți, asemenea au fost duși de apă 2 copii din Cuieșdiu. Mai mulți omeni au fost greu răniți. Paguba se socoteșce cam la 80.000 fl. Pădurile comunelor Bardoș, Săbad, și Cuieșdiu incă au suferit mari pagube pe un teritoriu de 300 jugăre. Asigurați contra grindinei au fost numai câțiva proprietari în sumă de abia câteva mii. Mulți locuitori au început din