Telegraful Roman, 1889 (Anul 37, nr. 1-141)

1889-06-20 / nr. 67

Corespondențe particulare ale „Telegrafului Român.11 Deși 11, 28 Iuniu st. n. 1889. Die redactor! Precum se scie, în Deșiu s’a întemeiat încă in anul 1872/3 parochiă gr. or. care represintA astfcei vre o 500 suflete. Acesta parochie are încă tot biserica împro­­visata dar are casa parochială de piatră cu o scolă binișoră. î. La acesta scolă în Dumineca trecută la 23­1. c s’a ținut esamene sub președința domnului pro­topresbiter Teodor Herman, prin docențele Teodor Coroianu, unde avut önore a fi invitat și eu­ stejar. Intrarea din stradă era prove<giută cu crengi de Internul scólei înfrumsețat de asemenea cu frund­ariu, trei corone atârnau din mijlocul plafonu­lui, pe masă buchete de flori. In frunte atârna portretul marelui Emanuil Gozsdu, mecenatul coreligionarilor sei. S’a cântat „împărate ceresc“. Dl protopresb, spune scopul esamenului. Dintre 41 obligați erau de față 27 elevi și eleve, dintre cari aveau 15 scrisori române și 8 maghiare de probă. S’au esaminat din religiune și gramatica română, după aceea s’a cântat o poesia; urma apoi o pausă de 5 minute pentru recreațiunea pruncilor. La reîncepere s’au esaminat din limba maghiară cetitul și traducerea, computul mintal, și pe tablă cu creta din cele­ 4 operațiuni; geografia — aci am observat, că învețătoriul n’a purces dela aprope la departe, ci din contră, elevii sciau spune despre Brașeu, dar nu despre Deeș și comitat. Din istoria naturală care incă s’au propus, nu s’au examinat din scurtimea timpului. In fine a urmat declamațiunile: „Moda de acum,“ „Așa era Românul“, „Cocostârcul“, „Copilul și fața“, „David și Goliat.“ Esamenul a fost indestulitoriu. Răspunsurile din tote obiectele acestea respirate și bune ale ele­vilor și fetițelor dovedesc pe deplin diligința dlui docente Teodor Coroianu, care merită postul seu, dar durere salariul nu e corespunzătoriu, fiind nu­mai de 100 fl. v. a. După aceea s’a cântat dóue poesii și s’au ter­minat cu cântarea bisericesca „Cuvinese cu adevărat“ Dl președinte la urmă a recunoscut strădania dlui invățătoriu și a îndemnat pe prunci să mai ia cartea la mână și pe acasă in vacanță, ca se nu uite ce a invățat în șcală. Subscrisul a făcut între auditorii inteligenți o colectă de 5 fl.1150 cr. pentru premiarea elevilor, ce se vor impărți în Dumineca viitore. Petru Mureșan, terenul Ziaristicei și a ocupat locul de prim redac­tor al Ziariului „Timpul“, a scris mult în „Româ­nia liberă“, șr în timpul mai din urmă a lucrat la revista „Fântâna Blandusiei“. Poesiile sale, cari au fermecat lumea cultă li­terară și au avut un efect hotăritoriu asupra pleia­dei tinerilor noștri poeți au eșit deja în a treia edi­ție sub îngrijirea dlui T. Maiorescu. Despre resultatele autopsiei cadavrului se co­munică următorele: S’a constatat, că creerii aveau o greutate de 1400 grame, cu tote că erau în stare de înmuiere (ramoliție). Greutatea acesta este unică în feliul ei, deore­ce pe cât serm creerii marelui poet Schiller în stare normală abia o întreceau cu câte­va grame. Emisferul stâng singur căntăria 595 de grame, cel drept 555, fără cerebel. Partea psihică a creerilor era aprope total ulcerată în emisferul stâng chiar și cea psihometrice, membranele creerilor injectate și aderente. Ciurcumvoluțiunile mult desvoltate și adânci. Inima in stare de ipertrofie pasivă cu dege­nerare grăsasă a țesutului muscular, la rădăcina aortei s’a constatat începutul unui proces ateroma­tos, cr valvulele inimei erau intacte. Degenerarea grăsasă s’a găsit în același stadiu și la țesăturile ficatului, care bine înțeles era puțin pertrofiat. Splina în stare speremică și de degenerație.­ ­ MICHAIL EMINESCU. Luceforul poesiei române, Mih­ail Eminescu a încetat din viață după un morb greu și îndelun­gat în casele drului Șuțu din Bucuresci, în cea mai frumosă etate de 40 de ani. El a fost unul dintre cele mai frumose și ne­întrecute talente pe orizontul nouelor mișcări lite­rare. Distinsul nostru critic, dl Titu Maiorescu, care -l pune în șirul scriitorilor imediat după dl V. Ale­­sandri, caracterisând pe Eminescu Zlie, că are farmecul limbagiului, semn al celor aleși, o concepție înaltă și mai pre­sus de tote iubirea și înțelegerea artei antice. Viața distinsului poet a fost de tot furtunosă și neliniștită. El s-a născut în Botoșani în anul epo­cal 1849, unde a și terminat clasele elementare. După terminarea studiilor gimnasiale, care le făcu în Cer­năuți și Braș întră la 1868 în trupa teatrală a lui Pascal, unde a petrecut 2 ani, aparând însă pe scenă numai în roluri secundare; de cele mai multe ori făcea pe sufletul. In anul 1870 s’a în­scris la universitatea din Viena și anume la facul­tatea de litere, unde insă se iviră primele simptome ale bólei sale, din care caută și trebui să se re­­întorcă acasă. Desperat, că­­u într’un feliu de melan­colie, carea singur poetul nu pută să-o alunge cu tote încercările sale. Spriginit de societatea literară din Iași, se duse după restaurare la Berlin, unde ter­mina la 1874 studiile, și reintorcându-se în patrie fn numit bibliotecariu la biblioteca centrală din Iași, cr un an mai târziu ocupa postul de revisor sco­­lariu la Iași și Văslui. In intrăga sa viață Eminescu s’a perfecționat prin studiu și prin o lectură neobosită. Talentele sale s’au arătat încă pe când era în etate de 16 ani în poesiile ocasionale scrise la mortea profesoru­lui seu Pumnul, de la care a primit focul cel ne­stins pentru iubirea nămului seu. Talentele sale i-au arătat însă în totu splendorea în revista „Con­vorbiri literare“, la care a colaborat pănă în ulti­mele momente ale vieței sale. Neobosit în activi­tate și având cunoștințe bogate s’a aruncat și pe TELEGRAFUL ROMAN. 267 Varietăți. * (In amintirea marelui arhhiereu Andreiu). Societatea de lectură „Andreiu Șaguna“ a eternisat și în anul acesta memoria marelui arh­ie­­reu Andreiu prin o cunună frumosă, carea - a de­pus o comisiune pe mormântul fostului arhhiereu. La mormânt a ținut unul dintre membrii o frumosă vor­bire. De față au fost fruntașii și inteliginții din Reși­­nariu cu preoții în frunte. * (Esamen de maturitate la scala co­m­­e­r­c­i­a­l­ă română din Brașov) In 16 v. c. 6’a ținut esamenul oral de maturitate cu elevii cla­sei a III a com., fiind de față ca comisari din par­tea Ven. consistoriu archidiecesan d 1 Ioan Lenger, din partea ministeriului de culte și instrucțiune pu­blică d-l Francisc Koós, inspectorul școlariu, și din partea ministeriului de comerciu d-l Robert Szász. Resultatul esamenului a fost forte bun și o deosebită satisfacție transpiră atât din vorbirile comisarilor consist, și minist de instrucțiune, cât și din a direc­torului scalelor nóstre medii, a dlui Sf. Iosif, când se ceti maturisanților, în presența publicului, resul­­tatul acestui esamen, care este următoriul: 1. Mând­u și 2. Gr. Țițeiu au eșit maturi cu „Forte bine.“ 3. I. Morariu, 4. I. Popa, 5. E. Cioranu, 6. G. Moro­­ian, 7. G. Roncea, 8. A. Benșuian, 9. N. Brașovan au eșit maturi cu „Bine“ ; scrie „G. Trans.“ * Programa esamenelor publice dela scala română capitală gr. or. din Seliște cu fine a anului scolastic 1888/9 : Vineri în 23 Iuniu , dela 7—9 clasa I de bă­­eți, dela $1/2 — b­1/* clasa II de băeți, dela 3—5 clasa a III de băeți dela b1/2 — 6 grădinăritul. Sâmbătă în 24 Iuniu dela 9—11 clasa I de fe­tițe, dela 11 —12 expunerea lucrului de mână cu fetițele claselor III și IV.; 2—4 clasa II de fetițe, dela 4—6 clasa III de fetițe, dela 6 —6% gim­nastica. Duminecă în 25 v. dela 9—la 12 clasa IV de băeți, dela 2—4 clasa IV de fetițe, dela 4—5% esamen din cântări, încheerea anului scolastic și îm­părțirea premiilor. La aceste esamene sunt rugați a lua parte părinții elevilor, precum și toți binevoi­torii scalei nóstre. Corpul invețătoresc. * (Ca­p de morte) Jalnicul paroh­ din Her­man Alecsandru Dogariu încunoșcințază pe tóte ru­deniile și cunoscuții cu inima sfâșiată de durere, în numele seu și a ficei sale Victoria, despre dure­rósa și nereparabilă perdere a iubitei sale soții Presbitera Maria, care în 17 i. c. diminață la 5 ore și-a dat nobilul său suflet în mânile creatoriu­­lui în etate abia de 26 ani, în urma unui morb greu. * (Denumire). Maj. La monarh­ul s’a îndu­rat prea grațios a denumi pe judele de la curte Feli­cian Czorda de al doilea secretariu în ministeriul de Justiție. * (Concert). Unii elevi ai institutului nostru archidiecesan din Sibiiu fac invitare la „Concertul“ împreunat cu „Joc“ ce se va ține Duminecă în 9/21 Iuliu 1889 în Alba-Iulia în grădina hotelului la „Sere“ cu următoriul program: 1. a) „Cântec de jertfă“ cor de L. von Beethoven. b) „Vântul suflă dela Ost,“ cor de J. Dürner. 2. Ilustrațiune română de Carol R. Carras, ese­­cutată de d­­ora Cornelia Nicola pe piano. 3. a) „Noptea“ cor de Fr. Schubert. b) „Zorirea“ cor de C. Attenhofer. 4 „Arvinte și Pepelea“ piesa teatrală de V. Ale­­sandri. 5. „Sermană frunză“ cor de G. Dim­a. 6. a) „Lira“ de Schubert b) „Nor de vijelie“ de W. Humpel (ambele solo de Bass). 7. „Despărțirea vânătorilor“ cor de F. Mendels­sohn-Bartholdy, începutul la 7 ore sera. Venitul curat e destinat în favorul bibliotecei poporale din Alba Iulia. Prețul de intrare. a) de personă 1 fl. b) de fa­milie de 3 persone 2 fl. v. a. Oferte marinimase se primesc cu mulțămită și se vor curta pe cale ziaristică. Bilete de intrare se dau sera la cassa pre lângă arâtarea învitărei. * (Postal). Direcțiunea poștală telegrafică din Sibiiu escrie concurs cu termin de trei săptemani pentru ocuparea postului de magistru postal în Cluj, care e împreunat cu o loja anuală de 1200 fl. și cu o remunerație anuală de 1212 fl. pentru pache­­tare, apese de cancelarie, sumanitare ect. precum și cuartir și cancelarie liberă. Concurenții au a depune o cauțiune de 600 fl. — Informațiuni mai de aprope dă direcțiunea susnumită. * Subscrisul comitet central electoral aduce la cunoscință publică că din 5—25 iuliu a. c. se vor espune spre vedere publică: 1. listele provisorice ale alegătorilor de depu­tați dietali din cele 4 cercuri electorale ale comita­tului Sibiiu în reședința comitetului central-electoral în biroul comită­tens de espediție (casa comitatensă); 2. listele provisorice ale orașului Sebeșul-să­­sesc în biroul magistratului din Sebeșul-săsesc, lis­tele comunelor mari în cancelariile comunelor res­pective, iară listele comunelor mici în cancelariile notariatelor cercuale respective. Fie­care pate în timpul acesta dela 8—12 ore a. m. lua intuițiune în liste, era dela 2—6 ore d. m. a și lua copii de pe ele. în timpul din 5—15 iuliu pate reclamă: fie­cire în privința personei sale și contra listei a unui cerc, precum și fie­care este inclus în listă, cu pri­vire la ori­ce inducere în listă s­au ștergere. Recla­­mațiunile de asemenea se vor expune în localitățile amintite spre vedere publică și fie­care îndreptățit de a reclama, ’și póte face din 16—25 iuliu obser­vările sale asupra reclamațiunilor. Reclamațiunile și observările sunt a se adresă comitetului central-electoral în scris și proversate cu documentele necesare, și a se substerne magis­tratului din Sebeșul­ săsesc, respective primăriei acelei comune mari, sau notariatului cercual al acelei co­mune mici, contra căruia liste s’a făcut reclamațiune. In unul script se pot face reclamațiuni cu pri­vire la mai multe persone observările însă trebue făcute separat la fie­care reclamație (§. 44, 45 și 46 din art. de lege XXXIII din anul 1874). Sibiiu, în 29 Iuniu, 1889. Comitetul central-electoral al comitatu­lui Sibiiu: Thalmann, de Hannenheim, president. notariu. * (Furtuni cu grindină.) Despre grindina, ce a că­ jut săptămâna trecută în o parte a comi­tatului Murăș-Turda, i se scriu lui „K.-r“ lucruri aprope de necrezut. Furtuna a erupt în comunele Șeulia, Grebeniș, a trecut pe lângă Bandul de Câmpie spre Cuieșdia. Aici groznicii nori s’au desbinat în două părți, una a nimicit hotarul Culpiului de Câmpia, ér ceealaltă a devastat hotarul comunelor Cuieșdiu și Harțău, pricinuind tot odată și o groznică rup­­tură de nori. Grindina căzută în aceste părți ajun­gea mărimea ouelor de găină și de porumb. La Bardoș norii ârăși se împreunară și grindina căzută între comunele Bardoș și Cueșdiu era ca nisce bul­gări de câte o palmă de mari; în partea din jos a Bardoșului s’au găsit trei table de ghiață, dintre care cea mai mare era lungă de un metru și ju­mătate și la mijloc de un metru de grosă. De la Bardoș furtuna trecu spre Săbad, unde tablele de ghiață ce căzuseră erau și mai mari; o bucată de ghiață ajunsese mărimea de 3 metri. După­ ce hotarul comunei româneșci Săbad a fost cu desă­vârșire nimicit, o grindină mai măruntă, dar deja căzu asupra comunelor Sântana, Udvarfalău, de aci trecu apoi spre Erneiu, Seb­eș, Icland, pricinuind pretutindenea pagube însemnate. La Bardoș, Săbad și Udvarfalău grindina forma un strat pe alocurea gros de mai multe urme. In comunele bătute de ghiță s’a pricinuit multă pagubă și în porci, oi, viței etc, dintre cari unii s’au per­­dut, alții au fost uciși. Ba chiar și vieți omenești au căzut jertfă acestei ne mai pomenite furtuni, pănă acum se scie, că un băiat din Săbad de 16 ani apoi o femeie călătore de 40 ani au fost omoriți, asemenea au fost duși de apă 2 copii din Cuieșdiu. Mai mulți omeni au fost greu răniți. Paguba se so­­coteșce cam la 80.000 fl. Pădurile comunelor Bar­doș, Săbad, și Cuieșdiu incă au suferit mari pagube pe un teritoriu de 300 jugăre. Asigurați contra grindinei au fost numai câțiva proprietari în sumă de abia câteva mii. Mulți locuitori au început din

Next