Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)
1893-10-16 / nr. 114
Nr. 114 ABONAMENTUL: l'entru Sibiiu pe an 7 fi., 6 luni 3 fi. 50 cr., 3 luni 1 fi. 75 cr. l'entru monarchie pe an 8 , 6 luni 4 fi., 3 luni 2 fi. l p entru străinătate pe an 12 fi., 6 luni 1i fi., 3 luni 3 fi. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45 Epistolele nefrancate se refusă — Articolii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr., rândul cu litere garmonde și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Sibiiu, Sâmbătă 16/28 Octobre 1893. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Mariia, Joia și Sâmbăta. Anul XLI Nr. 0433 Preș. CONCURS. In premiul consistoriului archidiecesan de aici sunt de ocupat trei posturi de cancelisti, fiecare cu salariu anual de 400 fl., care în decursul timpului póte fi urcat la 500 î. La posturile acestea pot concura tineri greco-orientali bine desvoltați și sănătoși, deprinși bine în scrierea corectă în limba română și în cea magistra, și recomendați prin studii și purtare bună din trecut. Suplicele pentru conferirea acestor posturi scrise cu mâna propria a concurenților și instruate cu documentele necesare, sunt a se adresa abia la adresa secretariului consistorial Dr. Remus Roșea, cel mult până la 15/27 Novembre a. c. Sibiiu, 13 Octobre, 1893 Presidiul consistoriului archidiecesan, Sibiiu, 15 Octobre, 1893. Ministrul nostru de interne Hieronyhii, precum se vede, are intențiuni bune față de resolvirea celei mai artezere cestiuni a statului nostru, a cestiunii de naționalitate. Nu sunt însă de ideia acesta micii despoți din țară. Despre acesta dovada cea mai bună ne-o dau congregațiunile comitatense din comitatele de nord ale Ungariei. E vorba de libertatea presei, de libertatea liberului cuvânt, atât de mult prețuită în timpul de a fi la tote poporele culte. Congregațiunea comitatului Nográd a decis unii săptămânile trecute ca liberul cuvent nemagiar se se încătușeze, ca presa română și slovacă să fie supusă la censură preventivă. Acesta decisiune a fost comunicată cu tote municipiile comitatense ale țării, pentru aderare și așa a ajuns la desbatere și într’o congregație vecină cu Nogradul, în congregația comitatului Turoj. „Ilud. Hirs.“ ne spune, că din acest incident membrii slovaci ai congregației sau presentat la adunare în corpore. Și ce a urmat? I’rotonotariul comitatens a referat, că comitetul municipal a primit în întregul ei propunerea comitatului Nograd, deși în alte comitate s-a trecut preste ea la ordinea zilei, și propune, ca și congregațiunea să adere la ea. A pășit însă la mijloc vicespanul comitatului și a dat lucrului cu totul o altă direcție. Vicespanul, e spunând, că n’a putut lua parte la ședințele comitetului permanent, a declarat, că din punct de vedere al libertăților publice și în special al presei nu pute sprijini propunerea comitatului Nográd, dar fiindcă foile slovace și în special „Narodnie Noviny“ și faia poporală „Narodnie Hlasnic“ agiteză mereu contra statului ungar și doresc constituirea Ungariei pe base de confederațiune, congregațiunea se redigeze o cerere la guvern, în care se se ruge, ca pentru întrenarea agitatorilor, cu schimbarea legii de presă esistente, agitatorii să nu fie condamnați la temniță de stat, ci la temniță ordinară. El ca ceva special pentru slovaci a propus, ca congregațiunea se rege guvernul a dispune redactarea unei foi patriotice slovace. Membrii slovaci ai congregațiunii au apărat presa națională slovacă și s-au declarat contra ambelor propuneri dar cu tote aceste, propunerile vicespanului au fost primite. Congregațiunea deci va face un rescript guvernului, ca „agitatorii“ adecă representanții presei naționalităților se 6e condamnați la arest ordinar, adecă libertatea cuvântului, libertatea presei la noi și așa mărginită să fie pusă alăturea cu crima, cu hoția de pe drumul de țară, cu furtul ordinar. Frumóse idei are vicespanul, care a plăsmuit propunerea și congregația, care a primit-o, numai e păcat, că trăesc în secolul nostru luminat, ‘în care cu ele se fac de ris, în secolul al XV-lea s’ar fi potrivit de minune, încât pentru propunerea a doua, de a să redacta o foiă slovacă „patriotică“, ar fi păcat de banii, ce s’ar spera pentru o astfel de întreprindere. Fosă „patriotică“, cum să înțelege la noi este egal cu fosă „renegată“, cum e bună oră la noi „Ungaria“ lui Moldoványi Gergely, pe care e păcat s- o ia românul în mână și care cugetă, că prin aceea că bajocoresce pe omenii noștri de frunte, pe arehierei și în genere întrega națiune, va câștiga pe români. Zadarnică încercare! Acesta așa e și la slovaci, dovadă că propunerea acesta n’au desaprobat-o nici membrii slovaci ai congregației, după cum a zis unul cu ironie, din motiv, că guvernul nu va afla slovac, care se cetescá o astfel de foță. Congregațiunile din comitatele slovace să fac renumite prin propunerile lor — înaintea șoviniștilor, cari se bucură de ele, dar guvernul ar trebui se le dea o dojană, pentru că prin astfeliu de hotărîri medievale blamază opiniunea publică a comitatelor în străinătate. Asociațiunea transilvană. Adunarea generală a Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului român, care s’a ținut în anul acesta în Năsăud, a fost de tot bine cercetată, după cum se póte vede și din înscrierea membrilor, cu care ocasiune s’au încassat 600 fl. Ospeții sibieni : ilustritatea Sa Dr. 11. Pușcariu, v.președintele Asociațiunei, rev. domn Z. Boiu secretariu I, dl L. Simonescu cassar, apoi domnii: 1. Papiu, P. Cosma, D. Tilea, însoțiți de delegații desp. Făgăraș Iuliu Dan protopresb. și V. Rațiu vicari», au plecat din Sibiiu Vineri sara în 20 Oct. Sâmbătă la 12 ore au sosit în Bistrița, unde au fost călduros primiți dimpreună cu alți ospeți, de inteligența din Bistrița, Bărgău și Năsăud. Dl Dr. Ciuta ținu o vorbire, prin care bineventa pe comitetul central, dânsului ii respinse dl vice-președinte D llarion Pușcariu în termini călduroși. După ce ospeții prânziră în Bistrița se înșirară la vr’o 15 trăsuri pe drumul spre Năsăud. La marginea desp. Năsăud îi întimpina pe ospeți un banderiu de călăreți și comitetul arangiatoriu în frunte cuț dl Dr. Ioan Pop, care a bineventat pe comitetul central și căruia ia răspuns în cuvinte potruníjétare dl vice-președinte Dr. N. Pușcariu In partea de răsărit a Năsăudului se ridica o poftă triumfală mare și frumosă, aici aștepta partea cea mai mare de inteligință și popor din Năsăud și jur și în sunetele musicei pompierilor, în strigătele nesfârșite de „să trăiască“ ale tineretului și publicului ajunseră ospeții la 4 ore în Năsăud, unde îi bineventa primăriul Prădan, căruia îi răspunse dl vicepresident. La „Hotel Rahova“ s’a ținut sera convenirea socială, carea a fost animată de o musică vestită și de toastele căldurose Dl Dr. Pop ridica cuvântul pentru dl vicepresident Dr. 11. Pușcariu, ilustritatea Sa mulțămi în genere pentru buna primire. Șirul toastelor ținu până târziu, asemenea dură și petrecerea. In 22, după serviciul divin publicul era adunat și aștepta deschiderea ședinței, când se ivesce vice-comitele și cere ca să i se dea spre cetire disertațiunile, ce au să le țină disertanții, ca se le censureze. Cu vicecomitele s’au întreținut spre capacitate dl vice-președinte Dr. N. Pușcariu, directorul Ciocan, în sfârșit a pus capet discuțiunei dl Cosma, care i-a spus lămurit, că pretensiunile îi sunt absurde, că nici Bánffy n’a făcut astfeliu de pretensiuni la Dej, mai bine vorbei membrii chemați se judece cuprinsul disertațiunilor decât dl vice-comite și ei și jian respunderea pentru ele, dl vice-comite se vede, că nu cunosce încă trebire și e prea exagerat în pretensiuni. După acestea muindu-se vice-comitele se începu ședința, la care îna și dânsul parte.. Cuvântul de deschidere al dlui vice- FOITA Documente pentru limbă și istorie. Un manuscript în limba Macedoromână. (Urinare). Fericici suntu fometosii, și setosii dupa dereptate, ka acei se vor satura. Pre 8. Fericici suntu miselimosii, ka acei se vor mișeii. Fericici suntu cei ku inimă karata, ka acei vor vedea pre Zeu. Pre 6. Fericici suntu pacefakatorii, kâ acei fii Zeului se vor kiema., Fericici suntu karii se alunga pentru dereptate kâ acelor este imperâolea cerurilor. Fericiri vecini, kându ve vor infrunta, și alungâ menciunosii, și vor zice tot cuventul râu kontra vostru pentru mine. Bukuracive, și ve alegricî, ka plata vostra multa este in ceruri. Mărire; Și acum. La Serbâtorile zeesti, său imperateti se bântâ in loklu Fericirilor kanteklu Serbâtorei, și anume La malcarăa onoratei bruce, in 14-lea Viniceriu. Versu. Domnul se imperaci, sa se nirâăaska poporele. Mântueste. Domne poporlu tău, și binecuvânta moștenirea tău, donăazâ vingere regilor asupra neamicilor, și vigleau Krucăa tăa pre regiunea tău. Versu. Domnul din Sion este mare, și inaltu preste tote poporele. Mântueste, Dor»De poporlu tău. Versu. Marturoaskése numelui tău mare, ka infrikosat, și sântu este. Mântueste, Domne poporlu tău. Mărire, Și acum.Mântueste, Domne poporlu tău ! V La nasterea Domnului, și Mântuitor lui nostru Isus Hristos, in 25 lăa Nicos. Versu. Zise Domnul Domnului mău, șezi de dereapta mău, până voiu pune pre neamicii tei skamnicellu feciorilor tele. Nașterăa tăa Hristose Zeul nostru, resari lumea lumina kunostincei, ka prin dânsa karii servăau, stelelor dela stela fuserâ amâncau sa se inklina de soréiul dereptatei, și se kufióscu pre tineresarulu de sus, Domne mărire de. Versu. Toiagiu poterei va trimite de Domnul din Sion, și vei stepâni in mezini neamicilor zei. Nasterea tău Hristose Zeul nostru. Versu. Eu tine este inceputura in ziua feterei zeél, intru strălucirile Sâncilor tei. Nasterea tău Hristose Zeul nostru nostru.Mărire: Și acum. Nasterea tău Hristose Zeul La boteziu Domnului nostru Isus Hristos, in G-lăa Gerar Iu. Versu: Mărturisire Domnului: ka e bun, ka in vieta este miselica lui. In Iordan, bându te botezași tu, Domne inklinarăa Treime! se aretă; ka bocăa Părintelui mânturi de, și Fiu amar te numi; și Spirtul in formă de borumbu adeveri intarirea cuvântului. Karele te aretași Hristose Zeule, și lumăa luminași, mărire de. Versu: Só zikâ kasa Israillul: kó e bun, kâ in vieta este miseliăa lui. In Iordan, kându te botezași tu, Domne! Versu. La zikâ kasa Aaronlui, ka e bun, kâ in vietâ este miselica lui. . ;■ fi; : ■; .; In Iordan bându te botezași tu, Domne! Versu. La zikâ toci, karii se temu de Domnul : kó e bun, kâ in vietâ este miselica lui. In Iordan, kându te botezași tu, Domne ! (Va urma,)