Telegraful Roman, 1895 (Anul 43, nr. 1-143)
1895-09-26 / nr. 107
Nr. 101 Anul XLIII Sibiu, Marți, 26 Septembre (8 Octobre) 1895. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița. Joian> Sâmbăta ABONAMENTUL: Pentru Sibilu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl, 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr Pentru monarchic pe an 8 fl , 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se retușa — Articolii nepublicați nu se Înapoiază INSERTIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de doua ori 12 cr., — de trei or 15 cr., rândul cu litera garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Prenumeratiune nouă 9 la „ Telegraful român“, care apare de trei ori pe săptămâna, deschidem pe pătrariul IV. Octobre- Novembre-Decembre al anului 1895, cu prețul cel mai moderat, ce se póte vede in fruntea foiei. Banii de prenumerațiune se trimit mai cu înlesnire pe lângă asignațiuni poștale (Posta utalvány — Bost - Anweisung.) Numele prenumerantului, al comunei, unde se află cu domiciliul, și eventual al poștei ultime se fii scrise line, ca să se potă ceti. Se atrage atențiunea ca domni abonați, al căror abonament s’a sfârșit cu ultima Septembre 1895, să-și innoasca abonamentul, pentru ca altfel espeditura va fi silita a sista espectarea foii. Editura „Telegrafului Român“ în Sibiiu. Iubire de neam ori demagogie ?! nu. Fapt este, că ar fi confuziunea la noi este teribilă. Fapt este, că s’a abusat in continuu de credulitatea poporului, ca și de brava noistră tinerime și prin o demagogisare necalificabilă ordinea lucrurilor e intorsă pe dos. S’a strivit la părere, s’a insultat în mod nemai pomenit bărbații noștri de lapte, de autoritate ți de avere, pentru ca să încapă poltroni grandomani și corupți. In scopul acesta s’a inventat și fabricat tot soiul de români, fel de lei: „Români buni“ și „trădători“, „mironiști“, „oportuniști“, „aurică“, „cameleoni“, „nevrednici“,„mocioniști“, „slugi ale guvernului“, „grup de omeni, cari muncesc“ și „dobe grase, cari Jac“.... etc. etc....... In scopul acesta s’a inventat „scule, cari cresc demne lucruriase“. .. In scopul acesta s’a descoperit o Asociațiune, care nu lucră nimic, fiindcă e condusă de omeni mai maturi, — și deci trebue nesmintit regenerată prin tineri.... In acesta Asociațiune acum nu mai sunt numai „membrii“, ci față ’n față cu aceștia este o „tinerime“, care, 16 la număr, depunând a fi tacla de 5 fl., tot acji pretinde se intre in comitet, plânge in fața adunării generale și plângând se îmbulcjesce pe sine, dar totodată insultă bărbați valoroși — absenți___ ne spune, că un fost preot, teolog și jurist nu este un om inteligent, ci este un „simplu econom“........., un badea Toder, un prostideu... , față de care bulgărosul Duică, carele „a sens câte ceva“, încât s’au cutremurat din temelii literaturile europene, este un lucefér, ce plânge de năcaz, cum se și pate, ca pe el să nu-1 pună la comitet, o nepricepută și ingrată adunare generală — și Încă față de un „econom“ ?!. .. Tovarășul seu, un asemenea geniu povățuitoriu pentru alții și prost pentru sine, luând dela tată-seu * 5 zloți, ’i-a pus jos pe altariul națiunii, dar apoi totuși n’a fosst națiunea să se folosescă de ei, ci pentru prețul de 5 zloți a vorbit de vre-o 30 de ori spunându-ne câte de tóte „pretinde tinerimea dela Asociațiune“. **). In sfârșit In scopul acesta, alimbul Jirei la cârmă a pelegrinat cu alaiu „un întreg popor“ la Viena și s’a întors de acolo „un întreg popor“ insultat, dar a făcut tipul „acest întreg popor “............................................. Dar, ce să țină sema acești poltroni de urmările naturale ale „politicei lor“ *) Ar fi luat de la sine, dar trecând numai de curând de etatea șvabilor, numai in viitor va pută căpăta mintea, care să recere pentru câștigarea cinci zloților. **) Trebuia să i-se dee cinci zloții înapoi, căci timpul e ban. Notele culegătoriului mizerabile?! Ce vor ei să scie de urmările rele și ireparabile ale continuei sinamăgiri aruncate în popor, sinamăgiri provocate prin fanfarona de costisitore și promisiuni gole, cari nu au nici când și nici nu pot avea succese ? ! Un om într’adever Înțelept dubi făză forte adese în valorea și facultățile sale; — niciodată tase un poltron golan și semidoct, cum sunt cei mulți, cari amăgesc poporul nostru sub masca naționalismului înfocat. Nu ajunsese, că de dragul unui rol gol, care a gâdilit vanitatea unor taclugă — se arunca între noi seminții desbinării, — se disolva așa ficând micul partid posibil și de fapt esistent la noi, partidul românesc, care cuprinde în sine pe toți românii, a căror stăruințe sunt conduse de iubirea de neam, ci spre a face scisiune și a face ca să ajungă piciorele cap — se hotără un făt necunoscut cu numirea partidul național român, pe care apoi nisce cafegele ’1 înțeleg ața, că oricare am necrescut în oficina „Tribunei“ nu are loc intr’énsul ?! Ca și cum noi am ave români de 2 soiuri, am ave și români de aceia,, cari nu sunt „naționali români“. Ca și cum noi am ave o politică, care nu este românescă; — noi, cei ce cu mai puține escepțiuni decât oricare alt popor, avem numai unele și aceleași aspirațiuni, precum avem o limbă în gură și un sânge în vine! Ei, dar fără de acesta esplicațiune miserabilă, fără de acésta escomunicațiune silnică, fără acésta corcitură de fot, cum s’ar fi putut demagogisa lumea, ca să credă utopia, că un arhhiereu, un milionar, un bărbat incărunțit in merite și în sfârșit tot cei ce sunt ceva, au ceva și pot ceva sunt mai ușor coruptibili, sunt mai ușor de făcut „slugi ale guvernului“, decât un poltron flămând?! Cum s’ar fi putut întorce pe dos ordinea naturală a lucrurilor, cum s’ar fi putut vorbi de „tirania autorității“, cum s’ar fi putut striga „Jos cu autoritatea, jos cu bătrânii“, . .. cum s’ar fi făcut din cadă cap, cum din Dulci, Brați, Șiriani și Cașobani — conducători?! In modul acesta lupta valorosă a unui popor, luptă preste care nimeni nu va trece la ordinea țlilei, lupta unui întreg popor, carele fie pentru favorabila sa posițiune etnografică, fie pentru sângele majestativ, ce îi bate în vine, de secuii nu cunosce altă politică, decât politica românescă, este din firea sa mai solidar și mai închegat decât oricare alt popor; — se degrada la lupta unui partid lăzmuitoriu, la lupta unei fracțiuni, ale cărei svârcoliri neputinciose stârnesc cel mult un zimbet de 8prețuitoriu pe fața inimicului. In modul acesta unica organisațiune posibilă și de fapt esistentă la noi — organisațiunea, carea se începe dela fruntașii noștri ți Intre aceștia la locul prim arhiereii nostrii, trece prin fruntașii nostrii din centrele provinciali și ajunge la fruntașii noștri dela sate, preoții și învățătorii, intr’un sistem atât de minimal ți de închegat, cât nu’l poți mai bine dori, — s’a dărâmat și s’a făcut ți aici utopicul esperiment, de a pune cot la cap, s’a crezut că mai românesca, mai înțeleptă și mai necoruptibilă politică va face un jurnalist cu șepte prune în straiță, un cioban alienat ca cel din Sebeșul superior, un bade ianatisat, ca badea Herlea din Vinerea, un schimosit învățătoriu din mărginime ți mulți alții, cari toți jocă mari roluri prin colonele gazetei „grupului de omeni, ce se numesc* ; toți sciu de minune insulta pe fruntașii noștrii, toți sciu banchetați țărmul, dar alta firesce nu mai sciu..............și sar ca caprele în strungă. Ore undeva am cetit, că unde lipsesce vinul însuflețirei, acolo trebue să-i țină locul rachiul fanatismului. FOSTA PODUL REGELE CAROL I. Istoricul și tehnica. Utilitatea podului. Necesitatea înființarei podului dela Cernavoda s’a simțit îndată după încorporarea Dobrogei. Podul de la Cernavoda era necesar din punct de vedere politic și militar pentru a strânge la sinul patriei mame provincia deslipită de ea de atâta vreme și despărțită printr’un fluviu puternic, furios și capricios , din punct de vedere economic ființa lui se impunea, deorece el deschidea comerciului român, la mare, un nou și superb drum, care’i da posibilitatea se și îndrumeze cerealele pe piețele internaționale și în timp de iarnă, când ghețurile și sloii Dunării opresc în timp de 4 luni orice comunicațiune pe Dunăre. Din acest punct de vedere podul peste Dunăre va face în timp de iarnă din portul Constanța, după terminarea acestuia, ceea ce Brăila și Galații sunt actualmente în timp de vară. Brăila, Galați și Constanța vor constitui astfel, grație podului, treimea, care va asigura României posibilitatea unei lupte economice fără intermitență. Situațiu era podului. Situațiunea podului de esecutat a fost impusă în orecari limite de calea ferată esistentă Cernavoda-Constanța, construită de o companie engleză înainte de incorporarea Dobrogei ; ea este din punctul de vedere tehnic dificilă și costisitare, fiindcă în acest punct Dunărea are două brațe, unul Dunărea propriu zisă, altul Borcea, despărțiți unul de altul prin Balta, o vale întinsă de 13 km. lungime. Pe timpul apelor mari, acesta vale este inundată pe totă lungimea ei de apele ce se revarsă din matca Dunării și a Borcii, astfel că pe asemenea vreme valea Dunării se asemana mai mult unui golf de mare decât unui fluviu. O pânză de apă de 1,5 m. pănă la 5 m. adâncime acoperă toată valea și pe când stratul inferior al acestei ape stă mai mult sau mai puțin inert, cu atât mai neastâmpărat se agită cel superior curgând torențial cu viteza care ajunge până la 2 m. pe secundă și formând în timp de furtuni valuri caprifioase și estrem de primejdiose. In timp din iarnă când ploii se îngrămădesc și se înalță unii peste alții pănă la înălțimi de 10 m., constituind formidabili masivi plutitori, rîul ia aspectul unui fluviu american, cum este de exemplu St. Lorenzo; el devine înspăimântător, așa că cei care nu vtiu să aprecieze forțele, adecă neinginerii, nu pot decât se compatimescá pe bietele ființe care se încumetau a pune stavilă acestor giganți plutitori. Pe lângă tote acestea se adaugă, pentru a spori dificultățile tehnice, împrejurarea că malurile Borcii și ale Dunării se găsesc la o înălțime relativ mare deasupra nivelului Bălții și astfel necesitază lucrări mari de terasamente pentru a cobori calea în Baltă. Traseul liniei Fetesci-Cernavoda. In condițiunile pe care le-am descris mai sus, connstrucțiunea podului peste Dunăre a necesitat construcțiunea unnei linii de 27 km. lungime, care scoborînd din stația Fetesci cu o pantă repede (de 1 ° 0) și de 370 metri lungime trece Borcea la o înălțime de 1650 m. deasupra apelor ordinare și traverseza balta o lungime de 13 km. In baltă linia rămâne la înălțime aprope constantă de 2 m. deasupra apelor celor mai mari, sau în mijlociu de 6 m. deasupra terenului. In apropierea Dunărei linia urcă pe o lungime de 2891 m. pănă la Dunăre, pe care o trece la o înălțime de 34,5 m. deasupra apelor ordinare ; ajunsă la Cernavoda pe malul Dobrogei, linia se scoborâ orăși pe o continuitate de lămpi repezi spre a se racorda cu linia veche Cernavoda Constanța între stațiile Mircea-Vodă și Cernavoda la o distanță de 6 km. de la podul Dunărei. Lucrări necesitate de traseu. Traseul liniei, cum l’am descris mai sus, a necesitat esecutarea unui lanț de lucrări, care chiar luate singuratic sunt de ajuns să facă fiecare prin ea mare față unei căi ferate și renumele unui inginer, și care luate tóte în ansamblul lor, formeza o grandiosa operă de artă, cum nu există alta pe continentul Europei. Eră care sunt aceste lucrări. Mai întâi am alis că linia descinde din stația Fetesci spre podul Borcea. Acestă descindere a necesitat esecutarea unei săpături de 4 m. lungime având adâncimi pănă la 12 metri. Cu pământul scos din acesta săpătură s’a esecutat o împlinire de 700 m. lungime și 12—16 m. înălțime, formând racordarea între săpătură și podul Borcea. Ajungând pănă la rîul Borcea, a fost nevoie să se esecute un mare pod ți pentru a da scurgere apelor care se revarsă în timpul inundațiilor, câte un viaduct de inundație la amân«două capetele podului,