Telegraful Roman, 1897 (Anul 45, nr. 1-142)
1897-11-25 / nr. 130
ale neuitatului nostru fiiu s’a făcut din lo- I cuinţa nostră (Laterngasse Nr. 21) Luni în 6 Decembre a. c st. n., la 2 ore pen. după ritul gr.-or. în cimiteriul din suburbiul Iosefin. Sibiiu, în 4 Decembre 1897. Neconsolaţii părinţi: Ioan Piso, senator în pen- siune, Emilia Piso nasc. Müller. * * * Invitare. Societatea de lectură „Andreiu Şaguna“ învită cu totii onoarea la Şedinţapublică, ce se va ţinea Sâmbătă la 29 Novembre st. v. în memoria marelui Archiereu Andreiu, în sala cea mare a noului edificiu seminarial. Începutul la 7 ore seara. Sibiiu, 22 Novembre 1897. Comitetul arangiator. Ofertele benevole, incurse în favorul societăţii se vor curta cu mulţămită pe cale publică. N. B. Intrarea va fi prin strada „Spinarea Cânelui“ (Hundsrüchen). Progam: 1. „Cuvânt de deschidere“ rostit de pres. Dr. Ioan Stroia. 2. „Cântec de sera“, de Nic. Popovici chor. 3. „Onoarea şi duelul din punct de vedere moral“, de v.preş. Lazar Tritean, cleric an. III. 4. Potpouri“, esecutat de orchestra societăţii. 5. „Dragostea învrăjbită“, de O. Coşbuc, declamată de Iosif Comanescu, cleric an. II. 6. I. Rafner IV. Livraison, duet de flaute, esecutat de George Henţia, cleric an. II. şi Emil Tărchilă cleric an. I. 7. „Dor şi jale“, disertaţie de Terenţie Popovici, cleric an. III. 8 a) ,,Sună buciumul de alarmă“, marş de Ion R. Simonescu, chor. b) „Zorirea“. de C. Attenhofer, chor. Diplomat flămând. Ambasadorul Turciei la Berlin Galile ’şi-a părăsit săptămânele trecute postul şi s’a reîntors la Constantinopol, unde a declarat, că s’a reîntors din causa, că — răbda foame. Guvernul turcesc adecă de treispreciece luni nu i-a plătit nici un creiţar, şi Galile om sărac fiind şi săturându-se de viața în miserie, a fost nevoit să purceda în chipul pomenit. După cum scrie foaia bine informată ITempsu din Londra, diplomații turci fără escepție sunt în modul acesta tratați de cătră guvernul lor. Sunt ambasadori turci, cari n’au bani nici pentru telegramele oficiale. Scene tragicomice din viaţa ambasadorilor turci, cu servitori, bucătărese, vizitii, croitori etc. neplătiţi, încă nu sunt prea sporadice. * * .# Convocare. Societatea română de diletanţi „Progresul“ din Făgăraş îşi va ţine adunarea generală din acest an Duminecă în 12 Decembre st. n. a. c. la 3 ore p. m. în localul societăţei, la care adunare generală sunt poftiţi a participa toţi membrii precum şi alţi binevoitori ai acestei corporaţiuni. Obiectele: 1. Deschiderea şedinţei şi constatarea membrilor presenţi. 2. Solvirea taxelor restante şi înscrierea de membrii noi. 3. Raportul general al comitetului. 4. Raportul cassariului. 5. Censurarea rapoartelor de sub pct. 3 şi 4. 6. Votarea unui regulament despre afacerile interne. 7. Propuneri. 8. închiderea şedinţei. Făgăraş, 24 Novembre 1897. Pr. Ioan Turcu, 1. Berescu, preşedinte-Bibliografic. Au apărut: Rapoartele anuale ale Societăţii de lectură „Petru Maior“ din Budapesta pe a. adm. 1895/6 şi 1896/7, precum şi nouele statute, aprobate de ministru. Din aceste rapoarte se vede, că societatea a avut în a. 1895/7 — 65 membrii ordinari, 2. membrii extraordinari, 32 membri onorari şi 32 membri fundatori; or în 1896/7 79 membri ordinari, 2 membri extraordinari, 32 membri onorari şi 33 membri fundatori. Biblioteca numără 1557 opuri în 2015 volume şi 1454 broşure. Jurnale şi reviste a avut 36, din car 30 gratuite, 6 abonate. Averea totală a societăţei face 6302 fi. 40 cf. Rapoartele cuprind interesante date, cu deosebire în ce privesce reactivarea societăţii şi obţinerea aprobării statutelor din partea ministrului. Din Public " Mulţămită pubică Comuna bis. gr.-ort. Craiva, protopresbiteratul A.Tubea, a luat nobila hotărîre, de şi în grele ,Jirr?, de aş zidi un locaş doicesc, — biserică — din material solid. Spre scopul acesta locuitoriul de aici Gligor Stanciu a lui George din îndemn creştinesc şi spre a încuraja şi pre popor a dăruit însemnata sumă de 100 fi. v. a., un dar foarte mare a măsurat stărei lui materiale. Din aceasta sumă s’au cumpărat lemnele necesare din pădurea erarială și s’a plătit de s’au făcut 3 vărniți var cu circa 1050 ferdele, care s’a stins și s'a asedat în groape. Dacă acestui benefăcătoriu i-ar urma și alți locuitori de aici cu stare imjecit mai bună, frumoasa idee nu preste mult s’ar întrupa mai ales sperând şi contând şi la ajutoriul Prea Ven. Consistoriu archidiecesan. Pentru acâstă faptă creştinască subscrisul ’şi ţine de a sa datorinţă a aduce şi pe calea aceasta mulţămită sa pentru acest dar. Dee bunul I)-(jeu, ca fapta lui nobilă se-i fie răsplătită de Părintele Ceresc, spre a cărui zidire de locaş a jertfit. In numele comunei bisericesci: Craiva, la 13 Iuniu 1897. loan Moruşca, paroch gr.-crt. Mai nou. După telegramele sosite din Budapesta, parlamentul ţerei noastre în şedinţa de ori a primit în general proiectul despre magiarisarea numelor comunelor, în ab amic două, el va fi primit şi în special, şi precând vor veni eventualele întruniri ale Românilor, legea va fi sancţionată. Şi noi tot mai cântăm : „Deşteptă-te Române“ ! TELEGRAFUL ROMAN. PARTEA SCIENTIFICA SI LITERARA Stabilimente de cură poporale pentru bolnavi de plamâni şi scopul lor final, de Ir. Sussmann. (Urmare şi fine.) Pe cari experienţe clinice şi bacteriologice se baseza alegerea armelor noastre în lupta contra tuberculosei? 1. Tuberculoasa e o bolă cronică cu un decurs mai mult trăgănat, e pricinuită sigur de bacilul tuberculosei. 2. Doctrina lui Laenec despre incurabilitatea ftiziei nu se mai poate susţină aici după lumina revărsată de descoperirile lui Koch. 3 Bacilii tuberculosei în urma marei lor capabilităţi de resistenţă se susţin îndelungat în lumea externă, pe ceea ce se baseza primejdia infecţiunii. Excretul uscat, conţinând bacili, îşi conservă săptămâni de-a lungul capacitatea de infecţionare. Dar prin căldură înaltă şi prin soluţie de acid carbolic bacilii se nimicesc îndată, oi prin lumina difusă a soarelui în 5-7file (Koch). Experimente făcute la animale şi experienţe clinice ne arată, că aerul curat proaspet nu e favoraba încuibarii bacilului tuberculosei în corp. Drept locuri, unde germenii bealei se pot găsi în abundență, s’au dovedit: a) Secretele bolnavilor (scapat, flegmă, lapte). b) Obiectele din jurul bolnavilor, (vase, instrumente musicale, etc.) c) Locuința (odăile de lucru). d) Alimente, îndeosebi laptele de la vite tuberculose. e) Pravul. 5. Germenii bulei pot întră cu deosebire pe două căi în organism, prin canalul digestiv, putându-se tuberculosa transplanta prin apa de bent sau prin alimente, anume lapte, unt, şi prin organele respiratorice, putând germenii boalei întră cu aerul în organele respirațiunii. 6. După toate experienţele de pănă aci, tuberculosa înăscută şi cea, care se ivesce în lunile prime ale vieţii, e de a se atribui eredităţii; cea care se ivesce în etatea mai înaintată, e de a să atribui însă inecţiunii. Cel mult se moştenesce o anumită debilitate, o mai mică forţă de resistenţă împotriva influenţelor pr.bolnavitare. 7. Tuberculosa — abstragend dela primii ani ai vieţii — obvine mai des între anii 20 şi 60, îşi alege deci jertfele mai mult din etatea capabilă de lucru. In Sviţera mor în etatea sub un an 2 48%, în etatea dela 5 pănă 19 ani 14-5°/o) dela 20 pănă 39 ani 44-5n/0, dela 40 pănă 59 ani 28%■ 8. înclinarea individuală spre tuberculosă cresce cu anii, deoarece ocasiunea spre infecţiune e cu atât mai mare, cu cât mai mult întrăm în marele vârtej al vieţii. 9. Pentru aşedarea şi desvoltarea sa, bacilul tuberculosei mai înainte de toate are lipsă de un teren priincios, abundent în iutrement. E deci plansibil, ca toate catarele, înflamaţiile şi lesiunile organelor respiraţiunii, precum şi toţi morbii, cari micşorază capabilitatea de resistenţă a corpului oblesc calea pentru desvoltarea tuberculosei pulmonare. 10. Clima de mare şi de munte nu e favorabilă tuberculosei: prima, pentru că aerul e liber de prav şi conţine sare, a doua de sigur pe lângă lipsa pravului şi din alte cause. Din principiile desvoltate mai sus se poate deduce uşor felul, cum ar trebui igiena să combată tuberculosa pulmonară. Trebue mânecat de la bolnavul însuşi, eventual dela secreţiunile sale şi dela împrugiurimea sa în sensul cel mai larg al cuvântului, şi anume fiind cu considerare la bolnavi, cari mai mult sau mai puţin sunt capabili de lucru, şi e de sperat, că pe lângă un tratament potrivit îşi vor recâştiga capabilitatea de lucru total sau pe un şir de ani. Armele în lupta aceasta sunt de natură directă şi indirectă, celor dintâiu aparţine înfiinţarea de stabilimente de cură pentru bolnavi de plumâni săraci, celor din urmă aparţine răspândirea în popor a măsurilor profilactice contra tuberculosei prin aceia, cari au fost adăpostiţi în astfel de stabilimente. Condiţiunile, pe cari suntem în drept şi îndatoraţi a le pune astorfel de stabilimente, se pot reasuma în urmatoarele: In linia primă vom pretinde, ca clima să nu arate oscilaţiuni prea mari şi repentine în temperatură. La acesta se adauge ca noua pretensiune după putinţă o scutire perfectă contra vântului, care — după cum e cunoscut — e foarte vătămător pentru bolnavii de plămâni. Dar munţii, cari oferă acest scut contra vântului, se aibă o înălţime moderată în proporţiunea lărgimii văii, ca să nu se prea scurteze timpul soarelui Destweiler, conducătoriul senatorului pentru bolnavii de plamâni în Fukenstein, pasat pe o experienţă de 25 ani, consideră mult temutul vânt de un binefăcător, dacă acela nu atinge pe bolnav direct şi continuu. El doresce construirea de verande scutite, prevăzute cu aşternuturi comode şi închise înainte numai cu perdele, cari astfel permit aşa dicând în mod nemărginit folosirea extinsă a aerului proaspet, totdeauna în mişcare şi liber de prav. Marea însemnătate sanitară a luminei soarelui, însuşirile cele promovatoare ale asimilaţi unei şi ucigatoare de bacterii, influenţa sa asupra disposiţiei psichice fac plausibilă pretensiunea, ca stabilimentul să fie astfel asedat, ca să permită intrarea luminei din din toate părţile. Deoarece pravul amestecat cu tot felul de germeni de boale e cel mai mare inimic al bolnavilor de plumâni, terenul trebue să fie astfel compus, ca să avem o anumită garanţie, că aerul e liber de prav. Mai departe bolnavilor de plumâni să le fie posibilă folosirea cea mai extinsă a aerului liber prin mişcări, cari promoveaza gimnastica plămânilor şi a inimei şi sunt acomodate forţelor singuraticelor caşuri, spre care scop trebue se stee la disposiţie căi (potece) în cele mai variate proporţiuni de urcare. E batetoare la ochi influenţa, ce eserciteaza asupra bolnavilor de plumâni mai mult sau mai puţin slăbiţi acastă cură metodică, care pornesce de la principiul treptatei acomodări şi începe cu cele mai mici prestaţiuni de exerciţii musculare. Organele slăbite se reculeg, prin ameliorarea producţiunii sângelui şi a asimilaţiuunii cresce forţa inimei şi in deosebi scade extraordinar tusa adese tulburatore. La tratamentul tuberculosei pulmonare pe lângă petrecerea în aer liber e de a să pune pond pe o nutrire abundentă, aşa şl'* când prea abundentă. Noi trebue să-i dăm corpului slăbit albumiu, grăsimi şi idrocarbonate în toata forma şi în cantitate corăspundătoare. Aceeaşi vecinică cartă de bucate produce scârbă faţă de bucate şi causază regres în nutrire. Un alt factor vindecător esenţial al stabilimentelor de cură poporale e cultivarea pielei. Deci, remediile indroterapiei nu e perpermis să lipseasca, sunt chiar neapărat de lipsă, pentru că prin aplicarea lor pielea se dedă cu schimbarea repentină a temperaturii şi devine mai resistentă faţă de influenţa stricaciosa. La acestea se mai adauge încă ceva. Toate învăţăturile igienei în general şi ale igienei bolnavilor în special nu folosesc nimic, dacă nu se face sau nu se poate face, ca cei atinşi şi încunjurimea lor să înţelegă total necesitatea executării practice a acelora. Nu e permis a ascunde dinaintea bolnavului, că el sufere de tuberculosă, el trebue să fie în curat cu starea sa şi să fie convins, că vindecarea e posibilă şi atârnă de la el. Bolnavul trebue instruat asupra curăţeniei, ventilaţiunii, petrecerii în aer, nutririi, alegerei îmbrăcămintei după timp, asupra măsurii potrivite şi a felului mişcării, asupra cultivării pielei pănă la cele mai mici lucruri. Aici trebue instruat şi educat bolnavul, cum să şi aranjeze feliul traiului corespundător organismului său chiar şi între cele mai simple împrejurării ale vieţei, independent de climă, de favorul sau nefavorul împrejurărilor. Acesta însă mai aduce cu sine şi un alt folos nepreţuit: bolnavul, care în stabilimentul de cură poporul a experiat bunătatea îndrumărilor primite, respective a ajuns la ameliorare sau vindecare, e forte potrivit, ca prin exemplul său să răspândască între semenii săi principiile generale ale igienei şi măsurile speciale contra bălelor pulmonare, şi să ajute esenţial, ca acelea pe încetul să devină bunul comun al celor mai largi pături ale poporaţiunei. Şi între păreţii noştri petrece duşmanul, care mereu râde la măduva nostră, şi ne aduce aminte, ca să ne mişcăm. Nu mă cuget la tratamentul climaticdietetic în institute închise, al acelei mulţimi, care pătimesce de tuberculosă pulmonară înaintată, ci la înfiinţarea unui stabiliment de cură în clime muntoase pentru bolnavi de plamâni cu tuberculosă pulmonară in stadiul iniţial, respective pentru reconvalescenţi, la cari e de temut o erumpere şi desvoltare a tuberculosei şi e speranţă că prin un tratament corespunzător să-şi susţină capacitatea de lucru durabil sau pe un şir de ani. Dar aceasta e numai aşa realisabilă, dacă toţi medicii dau sprijinul lor acestei chestiuni. Deoarece succesul şi împedecarea desvoltârii formelor mai grave atârnă de la tratarea bolnavilor la timp potrivit și de cu vreme. După ce boala a făcut odată stricăciuni mai mari în plumâni, scade verosimilitatea la 0 de a mai putea tempera tuberculosa pulmonară. Fără de a atinge mai de-aproape procurarea mijloacelor, ceea ce ar trece peste cadrele acestui articol, considerând dărnicia institutelor de credit locale, considerând binevoitoarea prevenire a organelor administrative faţă de idea iniţiată şi având în vedere împrejurarea, că secţiunea medicală a Reuniunei ardelene pentru sciinţele naturale, desigur cel mai chemat factor spre a judeca în chestiunea aceasta, în principiu s’a declarat pro, apare întemeiată speranţa, că în timp apropiat şi păturile mai puţin înzestrate cu avere se vor putea împărtăşi de bunătatea climei muntose spre binele lor şi al întregului. Trad. de Drib. *) Pentru cele publicate in rubrica aceasta redacțiunea nu este responsabilă. 523