Telegraful Roman, 1902 (Anul 50, nr. 1-146)

1902-01-01 / nr. 1

i le puteţi mulţămi zicându-le: „mulţămim“. Nu. Numai atun­ci le ve­ţi putea fi mulţăm­itori, dacă se veţi face din zi în zi mai vrednici şi veţi deveni creştini buni. Atunci se va pogori darul lui D-zeu, Iisus Christos în ini­mile voastre, care vă va umplea de bunătăţi. Urmază apoi prelegerea D lui înv. Du­mitru Mosora despre binefaceri şi bine-făcă­­tori , o prelegere foarte potrivită momentu­lui şi bine succesă. Am nădejde ca Dl Mosora va publica acâstă prelegere şi deci cred că e superfluu a o scrie în reasumat. Cu acesta s’a intrerupt şirul prelegeri­lor, pentru a se reîncepe în postul Paştilor. Leonil. Din protopresbiterate. Conferenţa preoţescă din Dees. — Raport special. — — 10 Ianuarie n. In 18/31 Decembre 1901 s’a ţinut con­ferenţa preoţască din protopresbiteratul De­­esului. înainte de conferenţă sa ţinut ser­viciul divin, la sfârşitul căruia preotul T. Co­­tuţiu a cetit o cuvântare instructivă despre chemarea preotului ca predicator al cuvântu­lui lui Dzeu. După terminarea acestora pre­oţii presenţi s-au adunat în sala de învăţă­mânt a şcălei noastre poporale din loc, unde protopresbiterul preşed. T. Herman a des­chis conferenţa, fiind presenţi 13 preoţi, cu scuse au absentat 3, care fără scusă 9 , în 5 parochii, fiind vacante, şi în 4 filii, nu sunt preoţi aparte. — Notariu: G. Hango, băr­baţi de încredere pentru verificarea protoco­lului: T. Cotuţiu, V. Cupşa şi Gr. Lador. Trecându-se la ordinea zilei, protopres­­biterul pres., raporteaza, că afară de preotul G. H. mai mulţi dintre preoţi nu şi-au deco­­piat încă spre orientare resoluţiunea P. V. Consistoriu, Nr. 1504—1900, dată la cond­u­sul conferenței din 1899. Pentru încetarea acestor anomalii, conferenţa decide tipărirea tuturor resoluţiunilor consistoriale date la con­d­usele conferenţelor preoţesei din acest tract. Conclusul acesta însă mie mi se pare neducătoriu la scop, căci fiind resoluţiunile consistoriale de tot generale, preoţimea tot nu are de unde să se informeze în detaiuri cu privire la esecutarea cutărui cond­us. Eu stm de părere şi acum, ca se se tipăriscă per extensum protocoalele conferenţelor la cari se pot adauge şi resoluţiunile consisto­riale, ba şi un estras din elaboratele mai de valoare presentate. Şi mai bun serviţiu s’ar face înse pre­­oţimei, preste tot, dacă P. V. Consistoriu stu­­diând obiectele şi propunerile desbătute în conferenţele preoţesei, ar compune şi emite un cerculariu analog cerculariului Nr. 5362 1901 referitoriu la conferenţele învâţătoresci, căci atunci toţi preoţii din archidiecesâ ar cei ce s’a lucrat în toate conferenţele preo­ţesei, de pretutindenea, şi în caşul acesta s’ar scuti preoţii de decopieri şi de tipăriri cos­tisi­toare. P. V. Consistoriu luând la cunoştinţă cu plăcere cond­usele adusa în conferenţa din anul 1900, în special cel referitoriu la disertaţiu­­nile presentate, şi cel referitoriu la însărci­narea preoţimei de a împărtăşi conferenţelor urmatoare resultatele, ce le-au putut esupera prin parochii cu privire la înaintarea popo­rului, — faţă de preoţii absenţi fără scusă, a dispus ca şeful tractual să ia protocol cu ei şi să îl aştârnă spre ulterioră dispunere faţă de ei. Intr’adevăr, că nu pot condamna de ajuns pe cei ce absentază fără cause binecu­vântate de la astfel de întruniri, căci cu voie şi numai din lene şi indiferentism se lipsesce de un mijloc atât de potrivit pentru cultiva­rea proprie şi pentru câştigarea de cunoscinţe noue, după trebuinţele timpului de azi; şi mai cu seamn condamn pe aceia, despre cari sciu, că afară de Liturgieriu şi Molitvelnic numai atunci cetesc vre-o altă carte ori jur­nal, când acela le cade, aşa zicând, ca din ceriu, în mână, din întâmplare. Şi apoi, ce e şi mai ruşinos, tot astfel de preoţi, şi încă de cei în stare materială mai bună, strigă mai mult, că nimeni nu se înteresază de sartea lor. Cu astfeliu de preoţi apoi, ori unde te întâlnesc­, prima vorbă le este: ce-i cu congrua ? încât întrebarea acesta a devenit proverbială,­ stereotipică pe aici. Se vede, că Românul numai atunci se intereseaza el per­sonal de soartea sa, când i-a ajuns cuțitul la os. Dar’ oare nu va fi odată prea târzie o astfel de înteresare?! Caveant consules . .. In firul desbaterei asupra pastoralei Escelenției Sale I. P. S. D. archiep. şi me­­trop. la propunerea dlui T. Cotuţiu conferenţa ruga pe P. V. Consistoriu să fie cu mai multă considerare la conferirea ar­borelor din fund. Andronic pentru elevii meseriaşi din aceste părţi unde suntem mai espuşi şi mai înapoiaţi pe toate terenele decât într’alte părţi, car’ cu privire la învăţarea poporului prin cuvântări din partea preoţimei, la propunerea protopr. T. Herman, conferenţa decide, ca pentru efectuirea controlei în acesta direc­ţiune, fie­ care preot pe respunderea con­­sciinţei sale şi sub controla poporului se poarte un conspect, în care să se facă evident, când şi despre ce a predicat poporului la serviciul divin şi la alte ocasiuni, care protopresbiterul să incliceze acest conspect cu ocasiunea vi­­sitaţiilor canonice, şi să se informeze despre esactitatea lui şi de la popor. (Va urma.) NOUTĂȚI Un nou fericit poftim intm­or co­respondenților, colaboratorilor şi cetito­rilor ziariu­ă nostru. * Din emisa sfintei serbători a „ literei, împrejur şi a S. Vasilie“ numărul proxim al fetei noastre va apetre numai Sâmbăta viitore. * Moștenitorul nostru — general ru­sesc. Ţarul Nicolae 11., în semn de distinc­­ţiune şi amiciţie, a numit pe archiducele Francisc Ferdinand general de cavalerie al armatei rusesci. Pentru a preda archiducelui epoletele de general ţarul a trimis la Viena pe colonelul Bellegarde, cu strălucită suită, care Vineri fiind primit în audienţă la archi­ducele, s’a achitat de onorifica misiune. * Balul „reuniunei femeilor române din Sibiiu“. Am primit invitare la balul ce’l arangeza „Reuniunea femeilor române din Sibiiu“ în 25 Ianuarie st. n. 1902 în sala cea mare a casei societăţii (Gesellschaftshaus) din Sibiiu, începutul la 8 ore sera. Conform hotărîrîlor luate, biletele de întrare se vând în ziua balului în camera Nr. 3 de la Hote­lul „împăratul Romanilor“, între orele 10—12 a. m. șî 3—5 p. m. — de persoana cu 3 cor. și sara la cassă cu 4 cor. Prețul unei lege r. I. 16 cor., — r. II. 12 cor., — pe galerie 8 cor. Ofertele mari rimase și suprasolvirile se vor purta pe cale ziaristică. * Personal. Aflăm cu mare părere de rău că I. P. S. Sa Metropolitul Ios­if al Moldovei se află de câteva zile greu bolnav și într’o stare care inspiră cele mai seriose îngrijiri. * Reuniunea română de musică din Sibiiu va ţine probă ordinară Mercuri (15 Ianuariu n.) la 6 ore sera în localul obici­nuit. P. T. membri sunt rugaţi a participa în număr complet.* Scumpirea cărţilor şi mandatelor poştale. In 10 Ianuariu st. n. a întrat în vigoare ordinaţiunea ministerială referitoare la scumpirea cu 1 filer a cărților și mandatelor poștale.# TELEGRAFUL ROMAN Budgetul cultelor —în comisiunea financiară. De câteva zile s’a început în comisiunea financiară a dietei desbaterea bud­getului pe 1902. Zilele acestea fiind la or­dine resortul cultelor și instrucţiunei publice, dăm din desbaterile asupra lui următoriul estras: La titlul gimnasiilor de stat deputatul Komjáthy accentueaza de nou, că din punct de vedere nationalistic gimnasiile sunt reu plasate în ţară. Berzeviczy combătând opinia lui Komjáthy arată, că şcolele de stat pla­sate în regiuni locuite de naţionalităţi stau în prima linie în serviciul ideii de stat ma­­giar. Natural, că în prima linie trebue să se aibă în considerare interesele magiaris­­mului, trebue îuse dată şi celorlalte naţiona­lităţi posibilitatea cultivării. Hieronymi­e de părerea, că nu plasarea şcolelor medii e lu­crul principal, ci tendinţa, ca societatea ma­­giară se cucereasce şi atragă la sine pe tinerii naţionalităţilor. Ministrul Wlassics arată, că cea mai corectă politică e de a face atrăgă­­toare cultura magiară pentru ceilalţi cetăţeni. Silnicie nu esercieaza nici­unde (??), dar’ pentru aceea totuşi apără energic causa ma­­giarismului. Tot Komjáthy are nedumeriri şi iaţă cu institutele române pentru educaţia femeilor, în cari vede simptome îngrijitoare pentru causa magiarismului . . . Care va se zică, noi nici pe banii noş­tri să nu susţinem scole pentru crescerea fii­lor şi fiicelor noastre, — ca nu cumva dl Kom­játhy şi ceilalţi de seama lui să fie îngrijorați că nu ne vor putea magiarisa?! * 1 Hortensia Leontina Roşian n. Laslo, soţia administratorului protopopesc gr. cat. Ştefan Roşian, a răposat Sâmbătă în Cluj, în etate de 31 ani. înmormântarea i­ s’a făcut azi la orele 4ya după amiazi în cimiteriul comun al Clujului — Aibă parte de fericirea vecinică.* Oficeri din România în armata nastră. Ministrul de răsboiu al României va trimite cât de curând mai mulţi oficeri la serviciu în armata austro-ungară, pentru a-și câştiga cualificațiune mai înaltă militară. Din fie­care soiu de armă va trimite câte doi ofi­ceri, cari vor avea se servescă doi ani aici. Ear’ în statul major din Viena vor fi tri­miși doi oficeri de rang superior, având sé serveasc­ acolo nouă luni. Ministrul comun de răsboiu a împlinit cu multă proveniența ce­rerea ministrului român în aceasta privință. * Ajunul Crăciunului în Agnita. Din Agnita ni­ se scriu urmatoarele: Tinerimea școlară din Agnita în presără Nașterii d-lui Christos a făcut iarăși un lucru vrednic de tata lauda. Sub conducerea învăţătoriului I. Paicu a predat foarte frumos producţiunea cu trocurii. Au ţinut vorbiri atât de înv. cât şi tinerimea aciuită ref­ritoare la Naşterea mân­­tuitoriului Christos. Vro 40 de şcolari au de­clamat diferite colinde şi alte declamări cu foarte mare pricepere. Voiu fi înţeles cât de bogată a fost programa, dacă voiu spune, că nu mai puţin de cât 3 ore a durat produc­­ţiunea şi dacă ar mai fi durat încă 3 ore, tot nu ne-am fi săturat a asculta frumoasele declamări ale unor copii, cari sunt sub 6 ani, dar’ cu drag îi trimit părinţii a cerceta şcoala, ce se conduce cu atâta zel şi pricepere de dl Paicu. « Licitaţiune pentru furnisare de petriş. De la oficiul de vicecomite al comi­tatului Sibiiu se aduce la cunoscinţă, că la 31 Ianuarie st. n. 10 ore d­. m. se va ţine licitaţiune de oferte pentru furnisarea petri­­şului de lipsă în anii 1902 până 1903 pe toata drumurile publice comitatense de pe te­ritoriul comitatului Sibiiu. Conspectul despre cantitatea de petriş ce va trebui furnisat, contractul de furnisare şi condiţiunile speciale sunt la oficiul de edilitate (Staatsbauamt), în casa comitatului odaia Nr. 39, unde reflec­tanţii pot lui informaţiunile de lipsă. 'f . Cinci ani de închisore — pentru spionagiu. Alexandru Carina, fost căpitan într’un regiment de ulani, acusat că ar­­fi tradat puterilor străine secrete strategice de ale armatei austro-ungare, a fost tras în ju­decată la tribunalul din Viena. După per­tractare de două zile tribunalul a osândit pe Carina la 11 ani închisore grea, asprită cu post cum şi la perderea titlului de nobil şi la espulsare de pe teritoriul tuturor provin­ciilor şi regatelor representate în dieta im­perială a Austriei.* Lumina polară. La primăvară va pleca o espediție știentifică norvegiană la insula St.-Maien, ca se facă observațiuni asupr­a lu­­minei polare. Membrii espediției vor petrece pe insula St.-Maien intrega vara. Spesele îm­preunate cu espediția le va suporta guver­nul Norvegiei.* Petreceri teatrale în Hărastăş. La stăruinţa şi sub conducerea parochului Ge­orge Murăşan şi învăţătoriului I. M. Popa tinerimea din Hărastăş a arangiat a doua zi de crăciun petrecere teatrală-declamatorică în favorul bisericei gr. or. ce e a se zidi în Hărastăş. Producţiunea tinerilor a avut fru­mos succes atât moral cât şi material. Şi-au jucat bine rolurile fetiţele A. Maxim, M. Maxim, A. Raţiu, A. Muntean, şi tinerii G. Moldovan, I. Granatir, I. Raţiu şi O. Mură­şan. Asemenea şi tinerul T. Chiorean, care a declamat poesia „Noi vrem pământ“. Ve­nitul curat a fost 80 cor. 76 fileri. Laudă merită şi proprietariul Racolţia, care a ridi­cat pe spesele sale bina, cum şi suprasolvi­­torii I. Tăuţian, G. Sâmpălean şi T. Raţiu. * Petrecere în Purcăreni. Am primit invitare la producţiunea musicală-teatrală îm­preunată cu dans ce se va ţine Marţi, în 1 Ianuarie st. v. 1902 în sala „Hotelului“ din Purcăreni, începutul la 6­2 ore ,ora. Preţul întrărei: de familie 2 cor. şi de persoana 1 cor. Venitul curat e destinat pentru fondul zidirei unei biserici nouă gr. or. în Jem­că­­reni. Ofertele marinimose se primesc cu mul­­ţămită şi se vor curta pe cale publică. Pro­gramul e următoriul: 1. „La o Rândunică“, de I. Costescu. 2. „La oglindă“, poesie de G. Coşbuc. 3. „De a’şi fi . . . 4. O declamaţiune comică. 5. „Coroana cufundată“, de Baniche. 6. „Barbu Lăutaru“. Teatru. După producţiune dans. * Furtul din Fofeldea. Despre întâm­plarea tristă din Fofeldea, ni se dau urma­torele amănunte. Sâmbătă în 22 Decembre a. c. la­ 3 ore p. m. s'a făcut înmormântarea membrului din comitetul parochial loma Ma­­niu, care înmormântare s’a servit de 3 pre­oţi, şi după cum prescrie tipicul, chiar în însăşi casa lui Dzeu, la care înmormântare a participat un număr forte considerabil de popor, atât din comuna numită, cât şi din comunele vecine. După terminarea înmor­mântării, crâsnicul bisericii Petru Chirtop a încuiat biserica şi a plecat, după obiceiu, la casa mortului. Pe cale crâsnicul a dat înse preotului I. Bonea cheile spre îngrijire. Când a fost Duminecă dimineața în 23 Decembre la 7 ore, a venit crâsnicul și a luat cheile ca să mearga la casa lui Dzeu să o curețe, murdărinduse cu publicul cel numeros asistat la înmormântare. După­ ce a întrat în bis, s’a dus în sfântul altariu, şi din întâmplare a găsit dulapul tăiat acolo unde e cheia şi des­chis, după care crâsnicul a mers cu grabă la preotul şi i-a spus ce s’a întâmplat. Chemând şi pe primăriul, s’au dus împreună la bise­rică şi au făcut cercetare să vadă ce s’a fu­rat, când s’a constatat, că s’au furat 3 potire cari sunt suflate cu aur. Dintre acestea unul are inscripţia pe el „Alexandrina“ tot ase­menea un discos avea inscripţie pe el, şi copia şi linguriţa încă aveau inscripţii pe ele. Afară de aceea s’a mai furat încă 1 discos, 1 stea, 1 linguriţă şi o cruce mică de metal. La­olaltă au fost deci 3 potire, 2 discose 1 stea 1 copie şi 2 linguriţe şi o cruce mică. Cer­cetând mai deaproape că pe unde ar fi întrat făptuitoriul s’a aflat un ochiu stricat la fe­­restra de la tinda femeilor şi sticla aşezată lângă părete afară. Făptuitoriul încă nu a putut fi descoperit. Răsboiul Burilor. Din conspectele săptămânale trimise de Kitchener la Londra resultă că în decursul anului 1901 au căzut în lupte și au capitulat 18.400 Buri. Tot conspecte engleze arată însă, că la începu­tul anului 1901 erau sub arme 11000 de Buri, care acum mai susţin lupta circa 10.000 din ceea­ ce resultă, că Burii capătă consi-­l­derabile întăriri din afară, deosebi din Cap­­land. Ştiri mărunte. Nicolae Radu, fost comptabil la banca din Dubin, e numit prac­ticant provisor la oficiul de comptabilitate al comitatului Sibiiu. — In New-York s’au cioc­nit Marţi două trenuri; aproape toate vagoanele s’au sfărmat ţanduri, de sub ruinele cărora au fost scoase cincisprezece cadavre, car’ nu­mărul răniţilor e de trei ori atâta. — In Cluj un câne turbat a muşcat alaltăeri opt oameni; toţi aceştia au fost trimişi la Budapesta în institutul antirabic. — Vezuvul e iarăşi în ferbere; se ridică din el limbi de foc şi curge lavă. — In Zlatna făptuitori până acum ne­cunoscuţi au jăfuit cămara locuitoriului I. Codru. — La sfârşitul anului 1901 s’au îm­plinit un miliard de minute de la nascerea lui Christos. 3­­* 1 Cea mai frumosă gară. In Lipsea vor clădi o gară nouă, cum nu mai e alta în toata lumea. Spesele clădirii sunt prelimi­nate în sumă de 100 milioane de maree. * „Micrococcus catarrhalis“ — sună frumos, ori nu? De aci încolo în loc de gu­­turaiu ori catar, vom zice că avem micro­cocci catarrbali, acesta fiind numele bacci- filor cari provoca..........desa folosire a ba­tistei. Stimaţii micrococci îşi au conacul în bengală.* Cărţi şi reviste. A apărut: Moş Călin, novelă de „Dorin“, pu­blicată de redacţia şi administraţia ziariului „Poporul Român“ din Budapesta, ca fascicol prim (Nr. 1) din Biblioteca „Poporului Ro­mân“, o întreprindere vrednică de laudă, că­reia îi dorim succes. Un fascicol costă 20 fii. * „Transilvania, organul Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român", fascicolul X. (pe Decembre) a apă­rut cu următoriul sumariu: Cătră cetitori. Tricolorul românesc, de Iosif S. Şuluţiu. Cum s’a născut limba românăscă în Dacia?, de Dr. Al. Marienescu. Prelegerile economice în despărţămintele Asociaţiunii, — apoi notiţe bibliografice şi procese verbale din trei şe­dinţe ale comitetului central. „Transilvania“ apare în 10 fascicoli pe an şi costă 10 coroane (membrii Asociaţiunii primesc gratis). Direcţia Sibiiu, strada Morii Nr. 8.

Next