Telegraful Roman, 1903 (Anul 51, nr. 1-142)
1903-10-18 / nr. 115
470 de guvernare, în cestiunea „postulatelor naţionale“ cu privire la armată nu mulţămeşte dorinţele „naţiunii“, şi alte de acestea, sunt numai pretexte la acoperirea motivelor adevărate. Sub astfel de auspicii şi-a început contele Tisza activitatea întru împlinirea angajamentelor luate faţă cu Corona, care activitate pănă acum se reduce la urmatoarele: Reîntors de la Viena, a întrat în tratative cu politicianii fruntaşi atât din partidul liberal, cât şi din opoziţie, cu cei dintâi, în cestiunea modificărilor programului, cu cei din urmă în cestiunea sistării obstrucţiei. In cestiunea modificărilor partidul liberal a ţinut Mercuri sóra şi Joi séra (a sérá) conferenţă, în care a fost discutat programul militar (tipărit în textul propus de ancheta de nouă şi distribuit deputaţilor împreună cu modificările cerute de Tisza). Despre hotărîrea ce se va fi luat nu avem ştiri. Din rapoartele despre decursul de Mercuri al conferenţei se poate deduce însă, că majoritatea partidului s'a învoit cu modificările cerute de Tisza, faţă cu cari — Mercuri — Apponyi şi ai sei făceau oposiţie, care după şedinţă au dat câtorva ziare informaţiune, că ei vor eşi din partidul liberal dacă se primesc aceste modificări. Cât despre atitudinea partidelor oposiţionale, ziarele de eri aduc ştire, că atât partidul independist, cât şi cel poporul, au hotărît „continuarea luptei energice“ (adecă obstrucție) și față cu fiitoriul cabinet Tisza. Eare răspunsul la aceasta „continuare“ din partea lui Tisza va fi disolvarea dietei. Aceasta o prevede, altcum, și „Alkotmány“, organul partidului poporal, care în primul din numărul de 28 Octobre apelează la aderenții partidului, ca să stee gata, pentru că în cercurile politice s’a răspândit svonul — zice numitul ziariu — călista va disolva dieta încă la începutul săptămânii viitoare, dacă va observa cu ocasiunea presentării noului guvern în dietă, că obstrucţionista nu va CBC să desarmeze. Sf. Sinod al bisericei ort. din Româtnia şi-a început Duminecă sesiunea de tomna a anului curent, sub presidenţia metropolitului-primat şi în fiinţa de faţă a ministrului-president D. Sturdza, în calitate de ministru ad interim la resortul cultelor şi instrucţiunii publice. După cetirea decretului regal de deschidere, făcută prin dl Brurdza, şi după alegerea comisiunior, la propunerea dlui Iesturdza sinodul a horânt retipărirea Testamentului Nou în ediţie poporală după textul aflat la mănăstirea Neamţu. Ziarele ruseşti salută acesta întâuire ca pe o nouă garanţă a păcii. „Birzevija Vjedomosti“ zice, că toţi amicii sinceri ai păcii resuflă uşuraţi la vestea despre aceasta întâlnire, care se pare a fi o notă colectivă la strigătele de răsboiu venite din Asia. Neîndoios, că aceasta nouă întâlnire de împăraţi e de mare însămnătate, ceea ce resultă şi din faptul, că miniştrii de externe conte Biilow (Germania) şi conte Lambsdorf (Rusia) încă vor fi presenţi la ea. „Pacificarea“ din Macedonia. In 21 Octobre representanţii din Constantinopol ai Rusiei şi Austro-Ungariei au înaintat sultanului un nou proiect de reforme pentru Macedonia, amplificat, pe basa căruia pacificarea să se potă face mai cu succes. Cum se raportează din Constantinopol ziariului „Lokalanzeiger“ (Berlin), sultanul a declarat celor din jurul său, că decât să accepteze acest program amplificat, mai bucuros se dă în terguelá cu Bulgaria, ori plică cu răsboiu contra ei. Din același isvor se raporteazá, că Sâmbătă și Duminecă s’a ținut consiliu de miniștri sub presidiul sultanului, care a hotărât respingerea programului. In același timp se raporteazá, că desarmarea începută săptămânile trecute, din partea Bulgariei şi Turciei, s-a suspendat, ceea ce se poate reduce la prima impresiune ce a făcut noul proiect de reforme. Cât pentru atitudinea comitetului revoluţionar faţă cu reformele, „Kölnische Zeitung“ are telegramă din Solia dto 28 Octobre, în care se spune, că conducătorii comitetului se vor întruni cât de curând în conventicol, la care vor participa şi Boris Sarafov (a cărui moarte de atâtea ori s’a vestit) și generalul Zoncev. In acest conventicol vor hotărî apoi asupra întrebării, că să aştepte are reformele promise de marile puteri, ori să continue lupta ? In caşul că vor hotărî continuarea luptei, vor schimba tactica, disolvând bandele mari şi luptând în cete mici pe întreg întinsul ţerii. întâlnire de împeraţi la Wies baden. bs dă ca positivă ştirea, că împăratul Wilhelm 11. şi ţarul Nicolae 11. săptămâna viitoare vor avă întâlnire la Wiesbaden. fiăscu. fruierea jurământului învinge, și el o ruga prin sobă, să nu se supere, căci nu-și poate călca jurământul. Mamă-sa autjind vestea, nu se depărtăză, ci îl ruga de nou să vină, ca să ’l vadă baremi, ca sufletul să-i fie mângâiat. „Odorul meu, vino, ascultă-mi rugarea. Trecut am prin multe cuprusuri, peste mare, îndărătul meu am lăsat Romania *) numai ca să te văd, vino, căci de nu vei veni, voiu merge în pustie, ca să mă sfâșie fiarăle sălbatice*. Auijind Archeilides rugarea acésta, îl duria inima de milă, nu știa ce se se facă. Jurământul nu și-l putea călca, pe mamă-sa n’ar fi voit să o supere și nenorocéscá. Scăpare numai la Dzeu era. (Jâtju în genunchi și rosti o rugă ferbinte, ca să '1 mântuiéscá, apoi porunci să aducă pe mamă-sa. Dar’ — minunea Domnului. (Jănd intră mamă-sa în chilia odorului, el era mântuit. Dzeu ii feri sufletul de păcat, şi îl luă la sine. Vărjind biata mamă pe fiul ei mort, îl iâu şi boci. Se rugă lui Dzeu, ca să se îndure şi de sufletul ei — să -i pnmnăscă în cuprinsul certurilor, şi Domnul se înduplecă spre ruga ei şi o luă la sine şi pe ea. La înmormântare un glas iu antih, era glasul sfântului, care se ruga, ca să -1 ingrope cu mamă-sa împreună, ceea ce se și întâmpla cu mare solemnitate. N. Regman. *) Anna vre Qopavia veuv. TEELGRAFUL ROMAN Revoluţie albaneză contra Tur eiei. Conform unor rapoarte date din Athena, pe la mijlocul lunii curente albanezii au ţinut adunare în districtul Ciacova şi au hotărît, ca in timpul cel mai apropiat să incepa în Grecia organisarea trupelor albaneze-greceşti, accentuând unanim, atât albanezii mohamedani, cât şi cei creştini, că în considerarea scopului naţional trebuesc lăsate la o parte în ce frecări şi neînţelegeri religionare. Numai în privinţa timpului de începere a acţiunii nu s’au putut uni părerile, ci mai impacienţi voind imediată intrare în acţiune, fără considerare la desvoltarea ce o vor lua evenimentele din Macedonia, în timp ce moderaţii erau de părere că să se aştepte pănă la primăvară. Votâurea in causă s’a concretat în fine unei comisiuni, care în aceasta privinţă va aştepta să hotărască întâiu „asociaţia albaneză-elina“, care ’şi are sediul în Athena, şi care la adunarea aceasta a fost representată prin un deputat dietat din Tessana şi prin un căpitan de artilerie în serviciu activ. „Asociaţia“ aceasta dispune deja de un milion de franci pentru începerea acţiunii şi capătă în continuu sume considerabile de pe la aderenţii din Salonic, Constantinopol, Creta şi Egipt. Eare în însăşi Albania procurarea armelor şi celelalte lucrări de organisare au înaintat în aşa măsură, încât punerea pe picior de răsboiu a 50.000 de luptători albanezi, pentru atacarea staţiunilor turceşti, se poate face în cel mai scurt timp. In urma acestei asocieri albaneze-eline Turcia stă deci în faţa unei rase noue a mişcărilor revoluţionare, poate chiar mai periculosa decât revoluţia din Macedonia. Oficială. Oficiile parochiale din comunele în cari recolta buna ori alte împrejurări locale favorabile au admis facerea şi încheierea colectei pentru biserica catedrală — sunt poftite a trimite direct la oficiul cassei consistoriale resultatul acelei colecte împreună cu un scurt raport. De la congres. — Raport general al consistoriuiui metropolitan ca senat şcolar. — (Urmare). Ad 5. Edificii de școlă: a) proprii: Archidiecesa + 22, Arad + 11, Orade + 2, Caransebeș + 31; b) închiriate: Archidiecesa + 15, Arad + 3, Orade ------, Caransebeș ------. Ad 6. Sale de instrucțiune: a) corespuntjetoare: Archidiecesa — 29, Arad — 55, Orade — 26, Caransebeș + 36; b) necorespuntjetoare: Archidiecesa + 36, Arad + —, Orade + 26, Caransebeş + 3. Ad 7. Grădini de pomărit: Archidiecesa + 18, Arad — 74, Orade + 8, Caransebeş + 45. Ad II. 1. Scóle: Archidiecesa + 187, Arad + 9, Orade + —, Caransebeş + 18. 2. Scóle comunale şi de stat în comune de-ale noastre: Archidiecesa + 182, Arad, comunale + 24, de stat 48, Oradeamare, de stat — 3, Caransebeş + —. Ad 4. Numărul total al posturilor: a) de învăţători: Archidiecesa învăţători şi învăţătore + 60, Arad + 5, Oradea mare — 2, Caransebeş + 8. b) de învăţâtore: Archidiecesa —, Arad —, Orade + 2, Caransebeş + 6. Ad 6. Numărul învăţătorilor: a) definitivi: Archidiecesa + 41, Arad + 27, Oradea-mare — 17, Caransebeş + 4. b) provisori: Archidiecesa — 56, Arad — 15, Oradea-mare — 27, Caransebeş + 19. Ad 7. Suma salariilor învăţătoreşti: Archidiec. +805774 col., Arad — 50,167.19, Oradea-mare — 4374, Caransebeş + 16,91064. In celelalte amintim cestiunile principiale de mare însemnătate, cari s’au sulevat în periodul acum espirat asupra unor afaceri şcolare. Se provocă adecă conflicte în privinţa cuiicuienalielor întră comună ca proprietariul şcelei, şi întră învăţâtoriul ales de comună, anume acolo, unde concursul pentru postul vacant nu s’a redactat cu cuvenita precauţiune şi esactitate, şi unde alegerea s’a făcut fără de a reflecta la cuprinsul petiţiunilor de concurs. In privinţa acesta escându-se divergenţe de vederi chiar şi cu guvernul ţărei, afacerea, fiind de interes general, s’a transpus plenului consistorial, unde s’a şi resoirat, aşa credem, in mod corect şi cu posibila cruţare a principiilor dreptului universal, cât şi a intereselor comunelor cari susţin şcole. Despre acesta afacere espunerea detaiată aliandu-se in raportul general al plenului, senatului şcolar i-a rămas numai chiămarea să invite consisterele eparchiale, şi prin acelea oficiile protopresbiterale şi comitetele şi sinodele parochiale, ca, spre a evită in viitoriu pretensiuni neîntemeiate la coinctionarii, din partea învăţătorilor, e de neapărată trebuinţă, ca concursele pentru întregirea staţiunilor învăţătoresci vacante să se redacteze limpede şi lămurit, cu espresa accentuare, că alte emolumente decât cele espuse în concurs nu se acorda nici într’un cas pentru învăţătorii cari au servit la altă scrie. Pe lângă acesta, comitetele şi sinoadele parochiale să examineze prealabil cu ngere suplicere de concurs, şi să încunoştinţeze pe concurenţii cari şi-au anunţat titlul la coinctienanii, că numai aşa pot veni în combinare de a fi aleşi, dacă ’şi vor concorda suplicete cu toate punctaţiunile concursului, şi nu vor face pretensiuni ce trec peste cadrele concursului. Se înţelege de sine, că comunei ’istă nu voia a admite suplice de concurs şi a alege învăţători şi cu titlu la cuiictionarii câştigat la altă scala, în caşul acesta însă comuna nu mai poate denega acordarea cuincuenatiilor, când le soseşte timpul. Altă modalitate, prin care comunele se scutesc de sarcini nesuportabile prin adausul cuincuenatiilor, este reducerea salariului invăţatoresc la minimul legal, care se admite necondiţionat atunci, când postul de învăţătoriu se află in vacanţă, deore-ce atunci drepturi acultate nu se vatămă prin reducerea salariului. A fost oportun a emite atari normative, căci de atunci Incaci n’au mai intrat recurse de cuinctienarii, şi deci se pare că s’au delăturat căuşele de conflict intră comună şi învăţătoriu. Altă cestiune gravă s’a sulevat prin un ordin ministerial adresat inspectorilor de şcolă regeşti, cum se vede pe întregul teritoriu al archidiecesei, car’ în alte părţi prin ordine speciale, în înţelesul cărora ia şcolele de stat poporale, începând de la a treia clasă, renigiunea are să se propună şi pentru elevii noştri în limba magiară. Aceasta normă, dispusă cu provocare la §-ul 17, art. de lege XLIV/1868, care tracteaza despre egala îndreptățire a naționalităților, am aflat că e, de o parte în flagrantă contrarietate tocmai cu legea, pe care se întemeiază, — apoi cu legea instrucţiunii poporale art. XXX Viii/1860, §-ii 57 şi 80, — mai departe cu §-ul 175 din statutul organic al bisencei noastre, — şi in fine cu scopul şi resultatul creşteri morale-religioase. Intră actele acestei afaceri, aduse aici sub .., se află circulariul nostru din 21 August, 1902, nr. 264, adresat consisteneior eparchiale, care reproduce vedenie noastre în espunere detaiatâ. Cu toate acestea, ulterior s’au făcut încercări pentru catechisare in limba magiară la gimnashie din B.-Giaba și Timişora şi la preparandia de stat din Timişora in diecesa Aradului, şi tot aşa s’a grăbit biserica reformată a dispune la gimnasiul ei din Orâştie. (Va urma) Sfinţirea bisericei din Porumbacul-superior-resăritean. — Raport special. — O zi plăcuta, o zi de serbatoare şi de elevare sufletesca a avut poporul de comuna porumbacul superior-răsăritean și cela din jur in 14/27 Octobre a. c. (Cuvioasa Paraschiva). In aceasta zi s’a petrecut aici un moment însemnat în vieța bisenceasca, un act măreț, care timp îndelungat se va păstra cu plăcută aducere aminte și va fi adânc gravat atât în inimile credincioşilor noştri ortodoxi din aeesta comună, cât şi din împrejurime. Sărbătorea aceasta îndeosebi însemnată pentru cornuna bisericesca Porumbacul-sup res. a fost: sfinţirea nouei biserici, edificată cu mari jertfe din partea poporului drept credincios de aici. Ştim cu toţii, câtă osteneala şi jertfa reclamă o astfel de zidire. De altă parte ştim şi aceea, că multe lucruri bune şi frumoase se pot face cu poporul nostru, care e dotat de la natură cu calităţi sufleteşti nobile, daca conducătorii lor — după cum foarte des s’a mai accentuat — preotul și invelatonul, își împlinesc sloata lor chiămare, căreia s’au dedicat. De la aceștia atârnă — dacă nu de tot — apoi în partea iea mai covârșitore înaintarea și fericirea comunei in caretrăesc, ideia zidim unei noue biserici în aceasta comună a fost de mult plăsmuită intre credincioșii de aici, dar’ lipseau mijloacele și mai presus de toate conducătoril și adevăratul părinte sufletesc. Dacă bunul Dumnezeu n’ar fi binecuvântat aceasta comună cu un preot zelos harnic și conștiu de chiămarea sa apostolică, cum e actualul paroch Nicolae Solomon, ideia ar mai fi rămas mult timp neîntrupatâ. La stăruinţa neobosită a acestui paroch şi pin conlucrarea şi a aitor bărbaţi vrednici ai comunei acesteia s’a câştigat înainte de acesta cu câţiva ani de la erariu o grădină în schimb cu alte realităţi ale comunei poltice, care grădină s’a destinat de pe atunci ca loc pentru edificarea nouei biserici, fiind situată la cea mai favorabilă şi frumoasa posiţiune, în mijlocul comunei. Tot la stăruinţa parochului s’a sporit averea bisericei, s’a adunat materialul trebuincios, s’au intrepuns colecte în scopul zidirii şi în primăvara anului trecut zidirea s’a putut începe şi acum cu ajutoriul lui Dumnezeu s’a vezut terminată, sfinţită şi predată destinaţiunei sale. Mândrie naţională şi tărie sufletesca îţi impune îndeplinirea sfinţim unei biserici, î’evocându-ne în memorie rolul important ce biserica l’a avut în trecut pentru poporul nostru, fiind ea scutul cel mai puternic al esistenţei noastre naţionale. La asemenea ocasiuni nu se dă plăcutul prilej, de a admira sublimitatea cultului divin