Telegraful Roman, 1905 (Anul 53, nr. 1-140)
1905-01-15 / nr. 5
ABONAMENTUL. Pentru Sibiui pe an 14 C., 6 Ioni 7 C., 8 Ioni 8 C. 50 0 pantru menarohie pe an 16 C., 6 Ioni 8 C., 8 luni 4 C. Pentru «tremistate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. Pentru abonamente şi inserţiuri a se adresa la AtalalStraţlHM tip»trauii arahlilioatuif Bibiiu, itrads NQtoelarilor 45 Corespondențele aunt a ce adresa la Radaotlaasa „Telegrafaiul Rsaria", strada Măcelarilor Nr. 34. Epistolele nefrancate se refus?. Articolii nepublicați nu se înapoia«!. INSERTlUNlLBi Pantra adat! 14 al., -- da don!ari 14 fll., — da trai cr SC fll. rândul cu litere gamond Tot despre program. {■»Ibim, 27 Ianuarie n. Am spus în numărul trecut care este rostul fiecărui program politic, prin urmare care este rostul şi al programului nostru naţional: ajungerea, prin realizarea lui, la scopul urmărit. Un program politic, fie el oricât de radical, nu conține deci niciodată ceva punibil, ceva condamnabil, pentrucă voința de a schimba stările de lucruri din țară nu constitue faptă oprită de legile patriei. Punibil ar putea să fie numai modul cum se duce programul la realizare, care în privința aceasta nimeni nu ne poate face imputare, pentru că din cadrele legii noi nu eșim. Lupta politică noi o ducem și o purtăm numai pe teren legal. Am spus în numărul trecut și aceea, că scopul urmărit de politica românescă este conservarea proprie, asigurarea esistinței naționale pe seama poporului român din patria aceasta, un drept pe care nu ni ’1 poate nega nimeni, fie oricât de mărginit la minte și oricât de orbit de patima iubirei de rassă proprie. Dacă deci scopul nostru nu este altul, precum de cât acela de a ne stința și posibilitatea desvoltai. ^ terenele, urmeaz, de la sine, că în momentul în care cei de la putere ne dau garanţele necesare spre acest sfîrşit, programul nostru naţional a devenit de prisos, şi n’are să mai ţină nimeni la el. Cei ce strigă în gură mare în contra programului naţional român, n’au deci de cât să-şi valoreze influenţa în direcţiunea aceasta, şi numaide cât scapă de fantoma care îi nelinişteşte atât de mult. Pun însă pe teren foarte greşit domnii de la presa patriotică chestia, când afirmă, că funcţionarea partidului naţional român pentru programul antipatriotic“ ar fi fost oprită la timpul său prin ordinaţiunile lui Hieronymi. Acesta e un mare neadevăr. Programul naţional român na fost niciodată, dificultat din partea guvernelor ţerii, nici chiar din partea celui mai şovinist guvern, cum singur se intitula, din partea guvernului Banffy. In zilele acestui guvern se convocase adecă conferenţa electorală a partidului naţional român la Sibiiu, dar’ a fost oprită. Nu numai presa nemagiară din patrie Intrega, ci şi presa nepreocupată din străinătate s’a revoltat pentru acest act de volnicie, şi a atacat cu necruţare guvernul baronului Banffy, care, strîns cu uşa, s’a văzut necesitat a da atunci în chestia acesta următoriul comunicat oficios. „Autorităţile magiare au oprit conferenţa din Sibiiu, nu din motivul, că scopul ei era luarea unei poziţii faţă de alegerile dietale din partea acelor alegători cari stau pe basa programului lor naţional, ci simplu pentru aceea, pentru că convocătorii ei, contraru lui din legea despre naţionalităţi, considerată ca lege fundamentală, au convocat pe alegătorii cari stau pe basa programului naţional nu fără deosebire de confesiune şi naţionalitate, ci esclusiv numai pe membrii naţionalităţii române, şi chiar şi dintre aceştia, nu pe toţi, ci numai pe representanţii alegătorilor, astfel, că în modul acesta participarea directă a unei minorităţi de vederi contrare s’a făcut cu totul imposibilă. Că autorităţile, oprind conferenţa din Sibiiu, nu au pericptescat programul politic care se abate de la programul guvernului, se vede evident de acolo, că o conferență analogă a partidului poporal săsesc, care ifi are de basă un asemenea program, a fost conceas fără greutate, în momentul în care autorităţile au aflat, că conducătorii partidului au convocat alegătorii fără deosebire de confesiune şi naţionalitate. E de mare datorită a executivei a veghia, ca unitatea statului şi a naţiunei politice, ce îi formeza basa, să nu fie conturbată prin constituiri de partide după rassă şi confesiune, cu caracter esclusiv şi anticonstituţional. Ce s’ar alege din unitatea statului şi a naţiunei politice, dacă s’ar concede formarea de partide după rassă şi confesiune?...“ Iată deci act oficios, dat din partea guvernului ţerii, că programul naţional român nu a fost perhorescat, cum mei azi nu e perhorescat, prin urmare nici nu se poate cuprinde în el tradare de patrie, aşa cum vreau gazetarii de noft facă lumea Pentru alegătorii din cercul Cristian. Codul penal ungar dispune urmatoarele: §. 178. “ Acela, care împedecă pe vrun alegător, fie prin ameninţare, fie cu puterea, de la folosirea dreptului său liber de votare, sauârie fie vina vătămării dreptului de alegere fi se pedepsefie pănă la 6 luni temniţă fi 200 fl. în bani! §. 185. Acela care dă alegătorului sau cu fiirea lui dă unui membru al familiei lui, ceva bani ori alt lucru de preţ, cu scopul de a-l face să voteze pentru cutare, ori să se reţină de la alegere, ori măcar fâgăduefie ceva pentru acest scop, acela se pedepsefie cu temniţă pănă la 6 luni fi irTM fl. în bani! §. 187. Acel slujbaş public, e prin o faptă ori făgăduinţă ce e în puterea oficiului său, se încărca sfătuiăscă pe vreun alegătoriu, ca voteze ori să nu voteze pentru ca, ori cutare candidat, ori ca să suprăscă de la vot, — se pedepseşte temniţă pănă la 1 an! Am reprodus aceşti paragrafi tru că avem cunoştinţă, că în comu Ludoş, Topârcea, Apoldul-mic, Apoi mare, Poiana, Rod, Poplaca, etc. comisariu de finanţe ameninţă pe d mari şi traficări cu perderea lict pentru caşul că votăză cu Rom. Paragrafii citaţi din lege însă e destulă garanţa şi nu va trebui meni să se lase înfricat, căci o ameninţă îşi vor lua pedeapsa, — licenţa, pentru validitatea drepturilor nicicând nu se poate detrage. După conferenţă. I. Conferenţa delegaţilor români de la 10 Ianuarie ni-a dat nouă celor de la „Telegraful Român“ deplină satisfacţie, când cu o majoritate sdrobitoare a decretat activitatea, respective participarea activă la alegerile dietale. De la întemeietoriul politicei române, nemuritoriul Şaguna, fata nostru cu o consecvenţă rară şi cu nespusă bărbăţie a luptat necontenit pentru direcţia inaugurată acum din nou, şi dacă nu era jelesia unor pigmei, ca să smulgă din mânile probate ale lui Şaguna conducerea politică, altcum am sta noi în toate direcţiunile. Multe din legile câte s’au croit şi făurit, nu ar fi avut ascuţişul veninos contra nostru, cum îl au de fapt mai ales cele de la 1873 încoace. Nu tot aşa de bine putem fi mulţămiţi cu resultatul alegerilor — cel puţin nu putem fi mulţămiţi în cercurile în cari resultatul ne e cunoscut. — Că am suferit naufragiu şi în cercurile unde isbânda era sigură, causa suntem şi noi înşine, sunt în parte şi cele 9 conduse ale conferenţei de la 10 Ianuarie, conduse, cari au dat în mâna adversarilor şi în mâna guvernanţilor puternice arme de a ne sdrobi în alegeri, năpăstui cu toată furia asupra un aliat bun a găsit guvernul şi opoziţia magiară unită şi în ţinuta neloială şi nedemnă a ziariului „Cazeta Transilvaniei“, care deşi a încetat a avèa trecerea şi autoritatea ce s’ar cuveni unui ziar vechiu caotidian, a băgat totuşi aiaurie Intre-Români, şi»38.Asta a fost binevenită „foştilor pasivişti“, ca să publice, că la Sibiiu s’a ţinut iată aşa un „conventicul“ şi nu au fost toţi domnii pentru activitate. Ce deosebire întră dl Murăşan, — să nu se ierte asemănarea — şi ilustrul domn Alexandru Mocsonyi. Dl Mocsonyi, — după ce a cunoscut resultatul conferenţei — să fi zis: „Nu am fost pentru activitate, dar’ decretată odată prin for legal, suntem datori să sprijinim curentul şi să nu facem nici o pedecă, pentru ca se poate întră în parlament cât de mulţi fii ai nestcului nostru*. Murăşan pururea nemulţămit şi ată deplin orient»!, de astădată s’a din „Răvaşul“ şi s’a coborît de la înălţimea unde stătea odinioara „Gala rolul de specia cea mai urită ntrigantului politic. Ce şi-a fi zidomnul Murăşian ? I’am fost eu la conferenţă, nu am ţinu eu cel puţin un discurs fulmide vr’o 3—4 ore, conferenţa iu ferenţă, e un conventicul şi con- 3 ei nu obligă pe semizei. Puţinii cetitori de pe ţara Oltului 31 s'au inspirat, şi nefiind pen- i obligător condusul conferenţei libitu, s’au ţinut orbeşte de Miki ., f.. Sibiiu, lucru firesc, că s’a folosit de cea dintâi ocasiune, ca să declare, că pe toţi cei ce vor să între în alegeri cu acest program, are să ’i combată cu toate armele ce ’i stau la disposiţie. Şi dl Tisza s’a ţinut de cuvânt. A făcut imposibilă intrarea în parlament pentru un ciclu de 5 ani multor fruntaşi de ai noştri, întrebăm noi, era necesitate, ca să insistăm la pretenţii şi să le chindisim cu trase nerealisabile în punctele programului nostru de muncă? Nu era de ajuns şi enunciatul solemn „că să susţine în mod provisor programul de la 1881, dar’ se constată necesitatea revisuirii aceluia“ un lucru destul de cuminte? Ni se va obiecţiona, bine, de ce nu aţi luat posiţie, de ce nu aţi adus oamenii la resene politice, ca să nu pună în program lucruri pe cari o parte din cei presenţi din o singură cetire nu le pot înţelege, care de altă parte, pentru că se ştia anume că unele din pretenţiile naţionale sunt utopii, pentru acum nerealizabile? Ei! nu s'a făcut, şi nu se putea face căci vorba era să se ajungă la înţeles, cu două lucruri: principalul, ca să se decreteze activitatea, şi în fine să se dee absolutoriu comitetului vechiu, ca deputaţii aleşi, în calitate de membri ai partidului să potă lua frânele conducerii partidului, în virtutea imunităţii ce o au, ne mai având ei tarnă de ordonanţele lui Hieronymi. S’au făcut în comisiune concesiuni reciproce — tinerii s’au supus bătrânilor — în punctul susţinerii programului din 1881, şi bătrânii s’au supus^tinerîîm^11 punctul procedurei şi tacticei şi s’au îmulţâmit cu enunciatul revisiunei. _ ..^ îndată ce s’ar fi abdCusV'chestii principiale, chestii de program nou, chestii de drept public, se puteau naşte diverginţe cari să facă imposibilă realisarea celor mai de căpetenie dorinţe, intrarea în activitate şi punerea partidului în alte mâni. Iată de ce s’a încunjurat orice conflict şi orice discusiune, în plenul conferenţei. Acestea s’au petrecut pănă aci în conferenţă. De aici încolo are să se înceapă adevărata activitate, activitatea comitetului, respective a deputaţilor aleşi, de a revizui programul şi de a -l face accesibil, ca sub stindardul aceluia să poata lupta orice român, adevărat şi cu minte; a face apoi, ca alegerile viitoare să nu ne afle nepregătiţi şi neorientaţi. Pregătirile se fac paralel cu listele alegătorilor, basa operaţiunilor noastre viitoare, cu disciplinarea partidului şi eliminarea din sinul nostru a elementelor corupte şi putrede. Ce a stricat o generaţie întregă, nu se poate îndrepta în două săptămâni, cei ce s’au dedat la grăunţe, nu -i poţi pune la post de cât cu aspră osândă şi judecată. Cu aceştia isprăveşte poporul, şi nu multă bătae de cap ne face, ca să-i aducem la reson. In punctul statoririi programului pare că sunt oamenii mai îndărătnici, şi anume punctul 1 din programul Vom lăsa pe dl Murăşan să mărgăile pe cari numai mintea lui le poate pe — şi vom reveni la cestiunea ipală care a lăsat pe câmpul de răniţi pe cei mai buni fii ai mlui nostru, îndată ce a luat ştire premierul a despre condusele enunciate la