Telegraful Roman, 1906 (Anul 54, nr. 7-142)

1906-06-10 / nr. 62

272 Omar, califul Arabilor. Templul „sanctua­rul naţional al Jidovilor la 64­1 d. Chr. s’a prefăcut într’o moşeie (biserică) turcească. Creştini­’ Cei dintâiu (cari erau nu­mai Evreii s’au Jidovii) primele servicii divine le-au ţinut şi în Sinagoge. Aceste la început nu erau temple, după mărimea şi scopul templului din Ierusalim, ci erau numai locuri de adunare, unde se adună comunitatea, adecă poporul, nu pentru cult cu sacrificiu, ci pentru unele învăţături, discursuri, afaceri etc. Cuvântul sinagogă s’a constatat de cuvânt grecesc din pre­­poziţiunea syn; (laolaltă, împreună) şi din verbul ago (adun, aduc) şi astfel sinagoga era casă de adunare; mai târziu sinagoga s’a nutrat casă de rugăciune, şi de multe veacuri substitue şi templul din Ierusalim, adecă în sinagogă s’a introdus întregul serviciu divind cu cult de sacrificiu Creştinii cei dintâiu, aşa Jidovii, pre­cum şi Elinii şi Romanii, mai ales în se­colul I.—IV, fiind perzecutaţi, serviciile di­vine le-au ţinut în casele lor private, dar fiind şi în aceste perzecutaţi, le-au ţinut în scobituri de stânci, râpe, în cripte şi în aşa numitele katakombe. II. Planul templului din Ierusalim s’a primit ca model şi de împăraţii romani dela răsărit, şi apoi a devenit model pentru bi­sericile dr­ept credincioase şi mari din ră­sărit. împăratul Constantin-cel-mare, după învingerea asupra rivalului său, în Con­­stantinopol a zidit o biserică creştină după planul templului din Ierusalim, a închi­nat-o .Sfintei înţelepciuni* (Hagia Sofia) şi la an. 325 d. Chr. a sfinţit-o, iar la 330 d. Chr. Constantin­ cel-mare a proclamat oraşul Constantinopol de reşedinţa impe­riului roman, adecă a împăraţilor romani. Biserica sfintei Sofia a ars, dar îm­păratul Iustinian I, la anul 530 d. Chr. a reedificat-o cu mult mai pompoasă şi bi­serica aceasta a devenit model pentru sti­lul bisericesc bizantin (de la oraşul Byzan­tium, mai târziu Constantinopol) şi astfel model şi pentru bisericile drept credinci­oase din Orient. Biserica sfânta Sofia, e zidită pe un teritor ce formează o cruce cu 3 capete asemenea şi unul ceva mp’ lung. Biserica e de 76 m. de lungă, 71 m. de lată, iar cupola din mijloc e de 67 de m. de înală. Biserica în lăuntru, de ambele părţi are câte două etaje (condignaţiune), adecă e cu 3 rânduri. Din secolul al IV-lea începând cele trei părţi de frunte ale unei biserici orientale, sunt acele cari corăspund păr­ţilor templului din Ierusalim, anume: an­­ticurte (porticus, atrium), locul sfânt (no­­vis, naia) şi locul prea sfânt (altaret).1) Când Mohamed al II-lea în 29 Maiu 1463 d. Chr. a cuprins Constantinopolul, biserica sfânta Sofia a prefăcut-o în mo­­şee, (biserica turcească). Şi azi e aşa, spre batjocura a sute de milioane de cre­ştini din Europa. Stilul bizantin şi pentru alte edificii civile, porneşte din un centru şi de multe ori e formă cercuală, adecă edificiul cam cât e de lung, atâta e şi de lat. Aceste se numesc: rotunde. In Roma încă in secolul al III-lea d. Chr. s’au zidit 40 de temple creştine şi zidirea s’a făcut după planul unei basilice (Basilica) şi din această cauză, stilul bise­ricilor dela apus a rămas stilul de basilică, adecă, cu o formă lungureaţă cuadr­ată (pătrată). Forma aceasta e romană veche. Cea dintâi basilică s’a zidit la anul 185 ani. Chr. prin Cato Censorinus în forul Romei, alăturea Curiei. Cele mai mari basilice erau de 70 de m. de lungi și de 30 de m. de late. In casele private o parte din edificiu erau basilice pe stâlpi. Primii creştini la Romani, în aceste basilice ţineau serviciul divin şi de aci a venit, că primele bise­rici creştine publice în secolul al IV-lea s’au zidit după forma basilicei. Din acest cuvânt purcede şi vorba noastră ,biserică“. In secolui mai târzii, bisericile dela apus s’au zidit şi în extenziuni foarte mari. Dar Romanii stilul de basilică l-au introdus şi în Orient. Sfânta Elenă, mama lui Constantin, la an. 330 a zidit în Vi­­fleim o basilică foarte lungă în forma unei cruci lungi care avea cinci năi (navis) în interiorul ei, şi care basilică stă pănă azi lângă mănăstirea de la mormântul lui Christos. Şi împăratul Iustinian a zidit basilice în Orient, ba stilul de basilică a trecut şi în Egipet, Nubia etc Unde biserica creştină în lăuntrul ei e zidită cu etaje (condignaţiuni) cum a fost templul din Ierusalim, biserica sfânta Sofia şi cele multe după modelul acestora, acolo femeile au fiicul lor numai în etaje, adecă în galerii. Astfel şi pănă azi în toate sina­­gogele jidoveşti. Galeriile au grilaje (ză­brele, gratii) ca bărbaţii să nu se uite la ele, să nu le vadă, dar nici ele să nu poată cochetă în jos. Când în bisericile creştine orientale,­­ în lăuntrul lor, nu sunt etaje (galerii) pen­­trucă n’au fost bani destui pentru un edi­ficiu mai mare, acolo după regulele creş­tinilor vechi şi de azi naia bisericei e de­stinată pentru întreg poporul, dar aşa că genurile (bărbaţii şi femeile) sunt despăr­ţite unul de altul. Bărbaţii cuprind prima jumătate a naiei, cea de cătră altar şi a­­vând intrare ori intrări de ambele părţi separate, întră deadreptul la locul lor. Lo­cul femeilor e pe a doua jumătate a naiei, de cătră uşa de sub turn adecă îndărătul bărbaţilor, dar locul e ceva mai ridicat barem cu o treaptă ca să vadă peste ca­petele bărbaţilor, însă şi aci despărţirea de bărbaţi în unele locuri se face prin un zid ce se ridică pănă la braţ, în alte locuri cu un părete sau grădele de laţuri, cam de doi metri de înalt, asemenea pen­­tru ca bărbaţii să nu le vadă. Intrarea fe­meilor în tot locul e numai prin uşa de sub turn şi nu le este iertat ca să se prim­­­ble printre bărbaţi şi să ocupe locuri de ale bărbaţilor. Am promis aceste lămuriri istorice ca să pot ajunge la scopul meu. III. Biserica orientală, adecă catedrala din Sibiiu, are o lungime de 68 de m., lă­ţime de 16 m. şi cupola are înălţime de 28 de m. Catedrala fiind clar zidită pe un quadrat lungăreţ, samână cu planul unei basilice, adecă, de bază P­­e stil roman vechiu. Ce priveşte interiorul catedralei, şi unele însuşiri ale zidirii, catedrala e zi­dită după planul templului din Ierusalim, mai de aproape după stilul bizantin al bi­sericii sfintei Sofiii din Constantinopol. Felicit pe aceia, cari au primit deosebi planul din lăuntrul bisericii catedrale, pentrucă au făcut o casă frumoasă lui Dumnezeu, şi pentrucă au făcut şi pentru noi orientalii un sanctuar naţional! In laturea din dreapta a catedralei, sunt 4 uşi, cea de frunte corăspunde în altar, a doua în prima jumătate a naiei bărbaţilor, apoi aşa aceasta, precum cele­lalte două, cerăspund galeriilor. In latu­rea stângă asemenea sunt 3 uşi, tot spre acel scop. Catedrala e cu un etaj, adecă, cu 2 rânduri. Sub turn e o galerie, unde e corul, iar de dreapta şi de stânga sunt câte 2 galerii, cari după prototipul vechiu şi de veacuri multe, sunt destinate numai pentru femeii) Să vedem acum, cari scaune sunt de­stinate pentru bărbaţi? In jumătatea primă a naiei, adecă în tinda bărbaţilor, anume în şirul mai din lăuntru şi anume, de dreapta în linia cu scaunul metropolitului sunt 4, în centrul naiei iar 4, de stânga, începând de sub predicator asemenea sunt câte 4 scaune La spatele acestora, sub galeriile prime de ambele părţi sunt două coridoare, câte cu 15 scaune, la­olaltă treizeci, şi de toate sunt 46 de scaune pentru bărbaţii, cari după vârsta lor şi după poziţiunea lor, şi ca porţiaşi ai parohiei, au drept să şadă unde li­ se cuvine. Dar cercetaţi, şi veţi vedea, că cine se îndeasă în scaunele, ce nu li se cuvin. — Despre jumătatea a doua a naiei, voi vorbi mai târziu. Dela sfinţirea catedralei şi pănă azi. Românii n’au documentat că sunt buni aranjatori de ordine în biserică. Apoi unii membri din comitet, au început ca să se facă stăpâni în catedrală. S’au şi întâm­plat destule disordini,­­ cari pe mine, pe unii amici şi cunoscuţi m’au indignat, şi pentru aceasta mă simt îndemnat, ca să grăiesc şi să cer aceea, ce trebue să se facă într’o biserică răsăriteană şi naţională, — şi ca să susţin datinile bisericeşti cre­ştine vechi, şi cari există şi azi în biseri­cile din arhidieceză şi în acele din două dieceze orientale. S’a întâmplat anume: a) Femeile fac promenadă prin naia bisericei destinată numai pentru bărbaţi, şi aci îşi ocupă loc, unde vreau, între băr­baţi şi adese­ori pe aceştia îi strâmtoresc, ca din etichetă să le predee locurile lor. Femeile au ocupat de dreapta cele 4 sca­une din centru (în linia cu scaunul metro­­litului) şi cele 15 din coridorul de dreapta, aşa încât abia mai vezi acolo câte 4—5 bărbaţi; mai departe au ocupat şi acele 15 scaune din coridorul de stânga, încât în Dumineca trecută, numai singur eram bărbat între ele; astfel din cele 46 de scaune pentru bărbaţi cel puţin 32 sunt ocupate de femei. Mai departe femeile şi şcolăriţele la început făceau promenadă printre bărbaţi ca să se suie în galerii. Cât ţine slujba mereu le vezi intrând şi ieşind Ast­fel azi femeile au luat în posesiune cele 4 galerii deasupra, cele două cori­doare şi 4 scaune din centru. In toate părţile, femeile au natura să fie prea îndrăzneţe şi se batc tot în frunte, dar destul avantagiu le dăm la baluri, la teatre şi la concerte. b) In biserică fiecare trebue să stee cu evlavie şi modestie înaintea lui Dzeu, şi nimănuia nu e iertat, ca să conturbe pe altul. Am văzut şi eu cum tineri şi bătrâni, mai mult îşi întorceau capu cătră galerii şi anume cătră femei, — şi unii cunoscuţi mi-au spus, că la unele femei au văzut b­ornete, la altele cuchere (ochian) de opere. Unii doar încă nu ştiu că cu faţa trebuie să stai cătră altar. 1) E frumos, frumos, ca să luăm în consideraţie fetele noastre, anume şcolă­riţele de la şcoala civilă şi acele din şcoala de fiertură, dar din punctul de vedere al educaţiei serioase, al culturei adevărate şi al modestiei, nu se cade, ca pe fe­tele aceste mai cu toată ocazia să le pue în fruntea femeilor măritate, a mamelor, a bătrânelor. Şcolăriţele din şcoala civilă au ocu­pat galeria primă de dreapta. In galeria a doua de dreapta vedeai femei măritate, mame cu fete, şi bătrâne, dar în Dumineca din 10 Iunie nu ce să vezi! Acolo erau numai şcolăriţele din şcoala de fiertură, cam 15 de toate. Şi apoi precum s’au plâns unele femei mai bătrâne, vrând şi ele ca să între în galerie, au aflat uşile închise, şi astfel mamele, bătrânele au fost eschise -- Vor fi avut un patron, fără dumnezeire în sufletul lui, sau care nu pricepe, ce a făcut. d) In tinda din jumătatea a doua a naiei, adecă cătră intrare, unde mai mult sunt economi, şi unde asemenea sunt câte 5 scaune şi la spate câte un coridor, fe­meile sunt mestecate întră tot feliul de bărbaţi şi de soldaţi. e) In dumineca după sfinţirea cate­dralei m’am aşezat, unde am văzut loc gol şi anume în scaunul al 3-a dintre cele 4 de sub predicator. Un drăguţ de amic mi-a observat, că acele scaune sunt rezervate pentru membrii din comitet. Alt drăguţ de amic a întărit aceasta. Şi fiind­că eu nu sunt membru în comitetul parohial, am priceput ca să mă retrag. M’am retras în coridorul de stânga. Nicăiri în lumea ro­mână şi răsăriteană membrii comitetului parohial nu au scaune de onoare din oficiu. Scaune din oficiu are numai metro­­politul şi suita sa, şi cele 4 scaune din dreapta pot fi numai ale preoţilor, cari petrec pe metropolitul la biserică şi de aci acasă. Când eram în coridorul de stânga, alt drăguţ de amic, membru în comitet şi preot, prin un trimis m’a invitat în strană, pentrucă coridorul e pentru femei. Auzi, auzi ? (El nu cunoaşte biserica sa). In strană nu am putut primi un scaun, pentrucă s’a lăţit vestea, că scau­nele din strane — câte 15 în una —sunt destinate pentru profesorii de seminar, pentru asesorii conzistoriali interiori­ şi exteriori şi pentru protopopi şi preoţi din provincie, când vin şi ei. Nu am plăcere ca să bag mâna în cuibul cu vespi, dar am datorinţă şi drept, ca să ridic glasul în contra unor abuzuri, cari au apucat în sanctuarul nostru na­ţional. Văzând aceste disordini în catedrală, pentru că să mă orientez eu, şi ca să ori­entez şi pe alţii, cu simţuri bune creşti­neşti, am făcut studiul istoric, care a pre­mers, şi mi-am făcut şi părerea următoare: 1. Că femeile să fie puse în cele 4 galerii din etaj şi anume astfel, ca în primele galerii de cătră altar, de dreapta şi de stânga să fie femeile măritate, şi anume mamele cu fetele lor şi bătrânele, căci în biserică vârsta, bătrâneţele, pretind onoarea de frunte. 2. Că şcolăriţele din şcoala civilă, fiind mai multe, să fie puse în galeria a doua de dreapta, adecă de lângă corp că şcolăriţele din şcoala de fiertură, să fie puse în galeria a doua de stânga de lângă cor, — şi fiind că ele sunt numai vre’o 15, să se facă loc în aceasta galerie şi pentru fetele cetăţenilor români, căci şi altcum, nu totdeauna va fi plină această galerie. Spre acest scop, să se deschidă tot­deauna cele 6 uşi laterale de ambele părţi, ca femeile şi fetele, prin acele uşi să se suie deadreptul în galerii, şi în urmare, să fie oprit, ca femeile prin naia bărba­ţilor să treacă şi de aici să se suie în galerii. Din cele expuse, şi din alte cauze, ce acum le refac, propun că la galerii, precum la cor, să se pună grilaj­uri (gratii, zăbrele). - 1 3. Şi fiindcă femeile toate şi de toate clasele nu încap în acele 4 galerii, în jumătatea a doua de naia de stânga de cătră turn să fie foc pentru femei,, oi cari nu se pot sui în galerii, ori cafeniu sunt pentru galerii, şi ele aci au şi scaune şi un coridor, dar, în atare linie să se pună grilaj, cu semn de despărţire de tinda ce aparţine bărbaţilor, cari stau îna­intea lor. In jumătatea de naie de dreapta de cătră turn, să fie loc pentru ceilalţi băr­baţi şi ostaşi, în genere, pentru popor. Eu aşi afla de bine, ca femeile ro­mâne să ţină o adunare în catedrală, ca să cunoască bine localităţile, şi în aceasta dânsele să hotărască, că cum vreau să se împartă sus în acele 4 galerii­ şi jos în lăturea de stânga, descrisă aci cu începu­tul punctului, căci poate fi cu putinţă, ca să se învoiască şi să nu fie năcaz pen­tru nime. 4. Scaunele, afară de cele 4 de lângă metropolitul, şi cele 2 pentru titori, adecăm 10 în centru şi 30 în două coridoare, nu se deie în chirie, pe câte un an. Dacă cu­viinţa şi dreptatea nu are putere, hotă­rască punga, că cine să cuprindă locurile de frunte Dar eu sper, cu Excelenţa Sa DMie­­tropolit, nu va mai lăsa astăzi stăpâni în catedrală, ci va lua şi cauza aceasta în înţeleaptă cumpănire a sa, şi va aduce ordine bună în sfânta noastră catedrală, în sanctuarul nostru naţional. Dr. Al. Marienescu, *) Cine se interesează, desemnul bisericei Sfintei Sofii 11 află în Conv. Lex. Mayer la Bau­kunst tabele VII., atât zidirea întreagă din afară, pre­cum și partea din lăuntru. *) Interiorul catedralei e descris pe larg 111 Iconografia de Dr. El. M. Cristea pag. 130—157. TELEGRAFUL ROMAN Din Săliște. înaintarea economică a comunei Săliște. (Fine­. Untul fabricat are echitate foarte superioară. Şi-a câştigat foarte repede piaţa Sibiiului şi chiar din Pesta a fost foarte lăudat. Nu se poate produce deo­camdată atâta cât se recere pentru fe­­buinţele anunţate. Superioritatea untului se explică prin împrejurarea, că nutreţu­

Next