Telegraful Roman, 1908 (Anul 56, nr. 1-142)

1908-07-26 / nr. 82

și DU urmărește politică de aventuri, nici nu visa să pescuiască în apă turbure. Ro­mânia nu țintește să rupă ceva din Turcia. Deși relațiuni­e diplomatice ale Ro­mâniei cu Grecia sunt întrerupte de mai mult timp, deși politica Greciei e în­dreptată in ecn.ra Românilor din Mace­donia, totuși raporturile sunt tolerabile. Nu urmează însă, că România va lăsa vreodată pe frații săi de sânge și de limbă victimele politicei de expansiune a Gre­cilor. Amenajându-și astfel România rela­­țiunile sale și trăgându-și astfel linia sa de conduită politică, ea și-a rezervat ro­lul de stat pacific la pragul orientului, și la îndeplinirea acestui rol se străduește cu toată forța sa morală și materială. Astfel se exlică, că paralel cu desvoltarea ei economică, România face sforțări pănă la limitele posibilului spre a fi militărește cât mai bine organizată. Sacrificiile ce le-a făcut România în anii din urmă, pentru întărirea armatei sale, sunt considerabile. Actualmente ar­mata română poate dispune într-un caz de războiu în prima l­nie de 400 000 de oameni, și afară de aceasta armată activă mai e o rezervă de 400­ 000. Situațiunea financiară a României e bine ordonată. Bugetele s’au încheiat toate, în fiecare an, cu câte un considera­bil excedent așa, în­cât s'au putut face cheltueli extraordinare, fără să se fi recurs la un împrumut.“------­Articolul ziarului german se termină astfel: »Excelenta situațiune militară și fi­nanciară, soliditatea dinastiei și a tocmi­rilor ei de stat, precum și situațiunea ei geografică, (ce o face să fie o punte de trecere din Europa centrală spre orient) permit României să fie un factor impor­tant în desfășurarea evenimentelor din Balcani, și îi dau o v­aloare deosebită în caz de alianță. Amicii ei pot să se încreadă pe deplin în ea.‘ TELEGRAFUL ROMAN Alianța franco-rusă­ franceză, în virtutea căreia influența ru­sească nu trebuia să pătrundă la Medite­­rana, iar Francia avea să rămână puterea protectoare a creștinilor din Levant. In privința aceasta poate fi citat mesagiul din 2 Martie 1854 al lui Napoleon al III- lea, în care se zicea : „Francia are tot atât, de nu și mai mult înțeles, ca Anglia, să nu lase să se întindă influența Rusiei. Stăpânirea Constantinopolului înseamnă tot atât, ca stăpânirea Mediteranei, care udă trei sute de mile din țermii Franciei. De altmintierea politica aceasta nu datează de ori; din contră, ori­ce guvern național din Francia a avut-o de veacuri în vedere. In Paris însă, unii șoviniști deveniră nerăbdători. Mulți ar fi voit bucuros, să vază pe Rusia luptându-se pentru Francia pentru recucerirea Alsaciei-Lorenei. Zia­­rul „Figaro“ chiar întrebase serios într-un articol întitulat „Alliance ou flirt“, dacă Rusia cochetează numai cu Francia, ori e în adevăr aliată cu aceasta — și sub „în adevăr aliată“ ziarul „Figaro“ părea a în­treba, dacă Rusia, într’un caz dat, ar fi dispusă să tragă sabia pentru recucerirea Alsaciei-Lorenei ? Era în anul 1875, când Gorceapoff a rostit cuvintele: „Noi am fost contra ane­­xărei Alsaciei-Lorenei, care ar fi un prilej de discordie pentru Europa, dar nouă ne este absolut indiferent, dacă țara aceasta e franceză sau germană“. In acelaș sens s’ar fi exprimat, cu prilejul unei intrevederi în Kiel, țarul Ale­xandru III, către împăratul Wilhelm II. E adevărat, că Francezii n’au părăsit până acum gândul de a ajunge într’o zi înrăș stăpâni pe Alsacia-Lorena. Cei mai moderați s’ar mulțămi cu retrocedarea Lo­tar­­giei, iar cei foarte moderați propun, ca Alsacia-Lorena să fie neutralizată. In chi­pul acesta, cred ei, s’ar putea ajunge la o înțelegere pacinică între cele două mari state vecine. Ei sunt de părere, că cel mai mic serviciu ce li s’ar putea face, ar fi această neutralizare. Defunctul diplomat și jurist G­­ffken, care trăise multă vreme în Alsacia, se ex­prima ast­fel acum cinci­spre­zece ani asu­pra situației din Alsacia-Lorena: „In opinia publică din Alsacia s’a produs o schimbare remarcabilă. Se vede din ce în ce mai mult, că punctul de ve­dere al protestărei infructuoasă nu duce la nimic. Binefacerile bunei administrații germane se văd. Dacă totuș nu s’a ajuns incă la contopirea cu Germania, pricina sunt pe de o parte sistemele de guverna­­ment, cari să schimbă, pe de alta presiu­nea pe care așa zișii notabili o exercită asupra țăranilor, dar mai presus de toate menținerea Alsaciei-Lorenei în situația de provincie a imperiului. Dacă la început trebuia să fie atât ca transiție, azi situația asta nu mai e îndreptățită de loc. Ea dă locuitorilor impresia, că dominațiunea ac­tuală e numai provizorie, și că ei înșiși nu sunt decât supuși germani de a doua clasă. Pe lângă aceasta mai trebuie adăugat faptul, că între Alsacia și Lorna e un antagonism național. Aceasta din urmă e franceză, și nu poate fi guvernată de­cât ca atare: împrejurarea, că se ține seamă de acest fapt, e piedica cea mai mare, că Alsacia nu devine în curând iarăși cu totul germană. Ca întregire a vorbelor lui Gorcea­­koff, citate mai sus, iată și cele rostite de Katakazis, favoritul lui Gorceakof: „Rusia nu va admite un al doilea dezastru mare al Franciei­. Ideea această, spusă din cazul de față el caută să-și va­iditeze sus­ținerea națională pe baza unei culturi antice. Cât de originală și cât de apartă ar fi pictura bisericească a lui Smigelschi, care și în alte lucrări ale sale îl preocupă. El rămâne și în acestea original și in­teresant. •­­­­ Un mic autoportret, desemn de peană, și ușor iluminat prin acuarel, este o adevărată piesă de cabinet, ca fineță și concepție caracteristică. O dovadă mai mult de talentul de­­ desemn excelent de care dispune, și fără de care ori­ce pictură se clatină. Acum Smigelschi pleacă pentru timp mai lung din mijlocul nostru. In Roma, în acest unic oraș al artei, care încântă inima oricărui artist, cu valoarea și lumina, oamenii și peisagurile sale, el va luma în strictă concentrare spre care înclină na­tura sa, la adâncirea și mai profundă a programului său. Iar noi suntem siguri de speranța ce ne face se credem, că el va crea încă ceva mare de tot. Și putem să dăm ex­presie bucuriei noastre, că și noi Sașii avem partea noastră la succesele sale, prin școala noastră, de cultura și bineface­rile căreia s’a bucurat­ inima multor Ruși, s’a cristalizat de mult în alianța franco-ruso. Pe de altă parte, în tendința ofen­sivă a acestei alianțe, Francia nu mai e spri­jinită de bărbații conducători ai Rusiei. Mai nainte era altmintrerea. Pe când nu erau încă aliate, Francia și Rusia căutau cu ori­ce chip să rupă alianța Italiei cu Germania și cu Austro-Ungaria. Țarul Ale­xandru III avea mult de furcă cu doi sfet­nici politici ai lui: Ratkow, care căuta să-l atragă spre Francia, și Giers, care cât timp a trăit bătrânul împărat Wilhelm și Bismark, și era cancelar, nu a părăsit ideea de­ a men­ține relații bune cu Germania. Atras de ideile lui Katkov, țarul Alexandru III l-a somat pe acesta să se explice cu Giers, dar cancelarul rus n’a voit să primească pe publicistul panslavist din Moscova. Alexandru III l’a supărat pe Giers. Ace­sta și-a dat demisia. I s’a trimis însă răs­punsul, că țarul numește și concediază când îi place lui pe miniștri, oar nu pot pleca când au ei gust să plece. Azi situația nu mai e așa de critică. Nicolae II nu e așa de autocrat, ca tatăl său, iar Isvolsky are destulă putere să stăvilească toate influențele panslaviste și șoviniste. Atârnă însă mai mult de per­soane, ca în acest moment alianța franco­­rusă să nu ia o înfățișare amenințătoare. In momentele liniștite nu trebuie uitată istoria,­­ și istoria alianței recomandă o continuă precauțiune. Din incidentul întâlnirei, în una din zilele din urmă, a țarului din Rusia cu prezidentul republicei franceze, se scrie mult prin ziarele strene despre alianța franco-rusă, făcându-i-se istoricul. Se con­stată, că în interval de zece ani, toți prezi­denții Franciei, trei la număr, au avut întâlniri cu țarul Rusiei. Dar ideea alian­ței franco ruse e cu mult mai veche. Alianța aceasta își are istoria ei foarte îndepărtată. Nu mai puțin decât ș­ase domnitori ruși, Petru cel Mare, Elisabeta, Pavel, Alexan­dru I, Nicolae I și Alexandru II au urmă­rit ideea unei alianțe ruso-franceze, în scopuri ofensive, dar nici unul n’a izbutit s’o realizeze. S’a făcut ochi dulci Bourbo­­nilor, monarhiei din Iulie, imperiului al doi­lea, apoi republicei — dar în zadar. Dar mai târziu, sub Carnot, au uitat Francezii, că armatele lor au pierit de ger odinioară la Moscova, și au uitat Rușii, sub Alexandru II, că soldații lor au sângerat la Cernaia. Abia pe timpul președintelui Carnot au început Francezii să alerge după Rusia. Dar la început, iubirea aceasta a fost în­­timpinată cu răceală la curtea lui Alexan­dru III. Pentru fantoma alianței cu Rusia, cei din Paris au jertfit politica tradițională „Concepție vastă decorativă și uzare de spațiu. Spiritualizarea formei. Un fel de a prezenta armonic relieful, după plan corect conceput. Ignorarea realismului, care se contrazice cu monumentalitatea. Condamnarea tuturor tertipurilor artistice, în perspectivele de aer și de spațiu. Li­niște plină de demnitate, seriozitate ade­vărat creștinească. Simplitate naivă, eventual naivă — neafectată și adevăr interior în concep­­țiune. Desprețuirea molaticului dulce, și mai bine figuri țeapăne, decât o mișcare exagerată în prezentare.“ Este notorie, că astfel de principii sunt diametral opuse artei bisericești apu­sene de azi, care prea adese înlocuește adevărul prin o sentimentalitate nedes­lușită. In lucrarea sa artistul Smigelschi cu toate astea nu iizuește să caute numai o modernizare fără duh și lipsită de ca­racter a artei române — bizantine. Ponderanța el o pune pe transfusiu­­nea materiei vechi cu fluidul propriei in­dividualități. El caută să valoreze elemen­tul național prin aplicarea ideilor deco­rative din arta poporului. In această lu­crare se numuește, ca tipurile figurate să le adâncească în fondul lor. Și în acea­sta, ca artist modern, care in fața sunete­­lor sale stă pe un punct de privire pur personal, el vede tema sa principală. In — r. R­. 339 NOUTĂȚI: întâlnirea de la Ischl. Mercuri, în 12 August n, sosește la Ischl Regele Ed­ward al Angliei, pentru a felicită pe Ma­iestatea Sa, Monarhul nostru, din inciden­tul împlinirii celor șasezeci de ani de domnie Se vor aranja sărbări mari în Isohl, pentru că visita e de caracter ofi­cios. Va veni cu Regele Edward și mi­nistrul de externe al Angliei, și se va afla în Ischl și ministrul nostru de externe, ba­ronul Aehrenthal.* Regele Carol la Viena. După o foaie dela Viena, întrevederea regelui Ca­rol cu Maiestatea Sa Monarhul nostru nu se va întâmpla în Ischl, ci la Viena unde Regele României va sosi între 7 și 17 Septemvrie. Vizita aceasta a Regelui Ca­rol va avea un caracter oficial. Vizita va dura mai multe zile, în care se vor aranja serbări mari la curtea imperială de la Viena. De unde urmează, că Regele Carol va vi­zita pe Domnitoriul nostru, nu cu ocaziu­­nea plecării sale în străinătate, ci când se va reîntoarce din străinătate acasă. • La Ischl. Ministrul-prezident We­­karle a plecat Mercuri seara la Ischl și eri Joi, a fost primit în audiență din par­tea Maiestății Sale. Se crede, că pe lângă afaceri curente, prim-ministrul ungar a făcut propunere Maiestății Sale și cu pri­vire la neîntărirea alegerii de patriarh sâr­besc, și o depeșă ne spune, că M. Sa ar fi acceptat neaprobarea alegerei făcute. * Adunare poporală se ține Duminecă 9 August n. în Ceanda mare. Va vorbi prezidentul clubului deputaților naționa­liști Dr. Teodor Mihali și deputatul Dr. Aurel Vlad 0 surprindere. Ziarul „Budapesti Hírlap” scriind despre alegerea de patri­arh sârbesc spunea, că Maiestatea S’a nu va întări pe Smetano­vici de patriarh, ci va da congresului sârbesc vun răspuns demn și surprinzător, poate chiar Sâmbăta viitoare“. Ceea ce ar însemna, că episco­pul Bogdanovici va fi numit patriarh, cu toate că nu a primit nici un vot. • Reuniunea femeilor române din Sibiiu a primit de la Preacuvioșia Sa Ar­himandritul Augustin Hamsea suma de ccr. 50— ca donațiune pentru scopurile școa­­lei industriale.* Votul plural. Ziarele cari stau aproape de guvern dau ca sigură știrea, că legea nouă electorală va fi compusă pe bazele votului plural, și că dreptul de alegere va fi legat de cunoașterea scrisului și cotitu­lui în limba proprie.* Hymen, Ioan Radu și Olimpia Gheaja își anunță serbarea cununiei religioase, care se va oficia Duminecă în 27 Iulie st. v. (9 August st. n.) 1908, la orele 3 după amiazi, în biserica gr.-or. rom. din Paloș. * f Iacob Mureșian, învățător penzio­­nat în Cluj, a repausat în Domnul, Marți, 4 August n. a. c. la oarele 11 a. m. în anul al 72-lea al vieții, și al 50-lea al activității sale publice. A fost înmormân­tat eri, Joi, 6 Aug. n. la carele 3 d. a. în cimiteriul comun din Cluj. Advocat nou. Domnul Dr. Ioan Dor­ I­dea și-a deschis cancelaria advocațială în I­I Ocna Sibiiului (Vízakna). *­­— Docențe la facultatea de drept din București. La 15 ianuarie 1909 orele 9 dimineața se încep în localul facultății de drept din București esamenele pentru câș­­tigardre*următoarelor decențe: Una pen­tru dreptul roman, una pentru dreptul ci­vil, una pentru dreptul penal, una pentru dreptul public, una pentru economia na­țională, una pentru dreptul internațional public și privat, și una pentru dreptul co­mercial.* Sub firma „Vultur* se intenționează a se înființa în Maria-Radna (comit. Arad) o societate anonimă economică, industrială și comercială, cu sediul în Maria-Radna și cu un capital social de 100.000 coroane, împărțit în 2000 acții de câte 50 coroane. Deslușiri mai datailate se pot primi de la domnul Dr. Vasile Avramescu, advocat în Maria-Radna. Scopul înființării acestei so­cietăți este, după cum se spune în pros­pect, a se da inteligenței române ooasiu­­nea de a studia în teorie economia și in­dustria casnică, apoi valorizarea producte­­lor cari provin din aceste ramuri de ocu­­pațiune, pentru că se poată introduce și lăți în pragă în popor modul de câștig mai mare, mai solid și mai sigur. * Sărbările Slovacilor. Săptămâna a­­ceasta s-au ținut sărbările culturale națio­nale ale Slovacilor în T.­S.­Mărtin. Au fost foarte succese. A participat multă lume la ele. A fost inaugurat museul et­nografic, iar reuniunea femeilor slovace și a ținut adunarea generală anuală. • Colera. In orașul și districtul As­trahan au fost constatate pănă acum 34 coșuri de coleră, dintre cari 16 s’au ter­minat cu moartea. De prin alte părți ale Asiei asemenea se semnalează coșuri de coleră. S’au luat toate măsurile necesare, ca primejdioasa boală să nu-și facă intra­rea în Europa­ * Un tablou al lui Murillo. In pro­prietatea unui negustor de obiecte de artă din Londra se află un tablou original al lui Murillo, care reprezintă pe Christos vindecând bolnavii. Tabloul reprezintă o valoare de 200.000 franci. S-a format ime­diat un comitet, care strânge din contri­­buiri benevole suma aceasta, pentru a cumpăra tabloul pe seama catedralei cu hramul sfântul Petru.# Donație frumoasă. Un oarecine, care vrea să rămână necunoscut, a donat 600.000 de coroane academiei de științe din Viena, în scopul ridicării unui edificiu special, pentru incercări de a se produce radiu. * Pentru tricolor. Preotul din Buteni (diecesa Aradului) Ioan Popovici a fost tras la răspundere, pentru că la înmormântări copiii cântăreți aveau haine de slujbă pre­­văzute cu panglici tricolore românești și chiar și pe crucea purtată în fruntea con­voiului mortuar, atârna asemenea panglica tricoloră românească. Pretorul cercual a pe­depsit pe părintele Popovici pentru acest del­et cu cinci zile închisoare și 100 car­­emendă în bani, iar vicecomitele comita­tului a aprobat sentența. S’a dat recurs la ministrul de interne. * Deraiare de tren. Din Caransebeș se scrie, că un tren care aducea muncitori de pe linia ferată Caransebeș-Hațeg, care acum se clădește, a deraiat. Mașinistul și trei lucrători au rămas morți, iar mulți alții sunt grav răniți, pe când unii mai pu­țini au scăpat cu răniri mai ușoare. S’a deschis o anchetă.* Concert în Lugoj. Duminecă în 9 August n. (27 Iulie v.) 1908, reuniunea română de cântări și muzică din Lugoj, cu concursul dșoarei Ana Bobora, eleva conservatorului din București, aranjează concert sub dirigența dlui Ioan Vidu: în­ceputul precis la 8 la ore seara. După concert urmează dans. * Petrecere în Armeni. Tinerimea stu­dioasă din Armeni învită la petrecerea de vară ce va avea loc Duminecă în 9 Au­gust st. n. 1908, începutul la 6ua oare seara. Prețul de intrare: de persoană 1 cor. de familie 2 cor. Venitul curat e de­stinat ambelor biserici din loc. Suprasol­­virile marinimoase se vor purta pe cale ziaristică.* Petrecere în Mercurea. Tinerimea inteligentă română din Mercurea învită la petrecerea de vară ce se va aranja Dumi­necă în 9 August st. n. în sala hotelului „Trei Arabi“, începutul la 7ya­pare seara. Prețul de intrare, de persoană 1 cor., de familie 2 cor. Venitul curat e destinat pen­tru scopuri filantropice. *

Next