Telegraful Roman, 1934 (Anul 82, nr. 1-54)

1934-06-10 / nr. 24

Anul LXXX1I Abonamentul: Un an 500 Lei. — Șase luni 250 Lei. — Trei luni 125 Lei. — Pentru străinătate un an 900 Lei. — Pentru America 4 Dolari Articole și corespondente se adresează Redacției Telegraful Român, Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 45. — Scrisori nefrancate se refuză. — Articole nepublicate nu se înapoiază. Prețul insertiunilor un șir petit 6 Lei pentru odată, dacă se publică de mai multe ori se dă rabatul cuvenit. Abonamentele și insertiunile se adresează Administrației ziarului Telegraful Român, Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 45 Sibiu, 10 Iunie 1934. Organ național-bisericesc — întemeiat in 1953 de Mitropolitul Andreiu Șaguna HPflRE SHPTFÎMH NflL Bugetul cultelor pe 1934/35 Doleanțele Bisericei ortodoxe Considerațiuni generale Și Suntem în preajma deschiderii corpurilor legiuitoare, cari vor avea să stabilească cifra bugetului țării pe anul 1934/35, așa că este de cea mai mare actualitate și chestiunea întocmirii bugetului cultelor, care ne interesează mai de aproape. Cu multă durere în suflet și mâhnire tre­­bue să facem constatarea, că până acuma toate guvernele țării dela ră­­sboi încoace au arătat față de Bise­rica ortodoxă un tratament mașter nedreptățindu-o, și favorizând acelaș timp celelalte culte, în detri­ma­mentul ei. Dovadă ne sunt bugetele cultelor pe cei 15 ani din urmă. Acest lucru a fost recunoscut în mod oficial nu de mult de pe banca ministerială de un membru al guvernului actual. S’au arătat in repetite rânduri nedreptățile jignitoare și umilitoare față de Bise­rica ortodoxă, prin adrese ori me­morii, s’au scris broșuri, s’au făcut apoi an de an de cei în drept inter­venții personale la cei ce conduceau destinele țării, uneori chiar și la Rege, pentru curmarea acestor nedreptăți, dar toate au fost în zadar. Am rămas cu promisiunile guvernanților, dar în acelaș timp cu lefurile de mizerie ale preoților, amputate cu 5 curbe, (2 peste curbele celorlalți funcționari publici), cu serviciile centrelor epar­hiale desorganizate prin suprimarea multor posturi de mare importanță și absolut indispensabile în organizația Bisericii noastre, cum sunt: consilierii, misionarii, secretarii, revizorii epar­hiali, protopopii mai mult de jumă­tate și dela parohii jumătate din cân­tăreții bisericești. In acelaș timp cul­tele neortodoxe au fost menajate și favorizate, respectându-li-se cu o ne­înțeleasă scapulozitate toate privile­giile moștenite de la asupritorii noștri de eri și acordându-li-se pe lângă acestea și alte noi favoruri. Nedreptățirea Bisericei ortodoxe și favorizarea celorlalte culte Astfel Bisericei ortodoxe i s’au suprimat în 1931 peste 1200 de po­sturi, iar în 1933 încă 2504 de cân­tăreți bisericești, în timp ce celorlalte culte, în loc să li se facă suprimări în măsură egală, li s’a înmulțit nu­mărul personalului și la centrele epar­hiale și la parohii. Din bugetul pe 1932 s’au redus Bisericei ortodoxe 43.880.658 Lei, pe când bisericii unite i s’a acordat un spor de 19.750.586 Lei, iar unitarilor maghiari un spor de 1.325.743 Lei. Acest tratament al Bisericei noa­stre provine din faptul, că toate gu­vernele au apreciat rolul Bisericei nu­mai sub aspectul intereselor politice, iar nu după însemnătatea ei divină pentru îndrumarea sufletelor spre o viață religios-morală și pentru mân­tuirea lor. Spre a o putea folosi pen­tru realizarea scopurilor sale vremel­nice politice, statul a ținut o în sără­cie și dependență față de el și nici când nu a văzut cu ochi buni ten­dința spre independență a Bisericei în conducerea afacerilor administrative și a vieții ei spirituale, având oroare față de așa zisa «autonomie». S’ar putea urma cu nedreptățile aplicate Bisericei ortodoxe și cu fa­vorurile acordate celorlalte culte și în special bisericei unite, dar renunțăm la expunerea lor fiind destul de cu­noscute și înșirate pe larg în diferite memorii și broșuri.* 1i * Declarațiile favorabile ale dlui Popescu Necșești, sub­secretar de stat la culte In bugetul cultelor pe 1934/35 nădăjduim să se repare măcar unele din nedreptățile trecutului. Nădejdea noa­stră se bazează pe declarațiunile ca­tegorice și îmbucurătoare ale dlui Al. Popescu Necșești, subsecretar de stat la Ministerul cultelor, făcute în ședința senatului din 25 Aprilie a. c. ca ră­spuns la comunicarea părintelui se­nator Vichentie Pirtea, care a cerut încetarea nedreptăților din trecut, sa­larizarea mai omenească a preoțimei, ștergerea curbelor speciale etc. A ce­rut apoi executarea programului moște­nit de la regretatul prim-ministru I. Q. Duca, despre care dl prim-ministru Tătărescu spunea la conferința cu pre­fecții: «din băltoaca de sânge dela Sinaia am ridicat programul lui Duca și-l voi executa. In acest program se cuprind și drepturile bisericei». Re­gretatul I. G. Duca spunea în o adu­nare de la R.­Vâlcea următoarele: «Par­tidul național liberal nu concepe să nesocotească faptul, că Biserica orto­doxă este Biserica marei majorități a locuitorilor acestei țări. De asemenea nu poate să admită, ca sub cuvânt de a nu apăsa alte confesiuni, să se ajungă cum s’a ajuns sub guvernarea național-țărănistă la persecutarea Bi­sericei noastre strămoșești“. La această comunicare dl Po­­pescu-Necșești a răspuns: „La comu­nicarea ce se face pentru nevoile Bi­sericii ortodoxe și pentru celelalte culte, sânt fericit a răspunde în nu­mele guvernului, referindu-mă la par­tea ultimă din comunicare, care a scos în evidență programul, pe care­­ acest guvern l-a avut în vedere, când­­ a luat răspunderea guvernării și anume: I restituirea Bisericii ortodoxe române în­­ toate drepturile, cari au fost uitate de la 1928 încoace... Iată de ce ziceam, că trebuie să fie restituită Biserica or­todoxă română în toate drepturile sale.­­ Toate curbele s’au aplicat preoților. N’a fost în stat o instituție mai ne­glijată decât Biserica și slujitorii ei. Ei bine, când guvernul actual și-a în­tocmit programul de realizări, s’a gân­dit să restabilească tot ceea ce prin­­tr’o omisiune regretabilă s’a neglijat; cu timpul se va forma chiar un gu­vern separat al Cultelor și Artelor, pentru ca tocmai să se reia tradiția, pe care așa de strălucit a reprezen­tat-o dl Lapedatu Alex. în trecutul guvern». După ce vorbește de pro­gramul moștenit de la dl I. Duca, de care a făcut amintire și I. P. S. La Patriarhul Miron în cuvântarea de la înmormântare, dl P. Necșești încheie cu cuvintele «Sunt autorizat să declar­ j că în colaborare cu Ministerul Finan­­i­țelor, vom găsi... să aplicăm cu sfințenie și cu­ energie acest program și cu privire­­ Culte rn Biserica ortodoxă». (Mon. di­c. p. III Nr. 31 din 26 V. 1934 pag. 1614). In urma acestor așa de catego­rice și obligatorii declarațiuni, pe cari le salutăm cu toată satisfacția și nă­dejdea și în urma legământului făcut cu atâta hotărâre de șeful actualului guvern, și cunoscând bunăvoința și solicitudinea dlui Ministru Dr. C. Anghelescu și a dlui subsecretar Po­pescu Necșești, ambii fii devotați ai Bisericei ortodoxe, credem că vor realiza cel puțin în parte ceea ce au promis, pentru înfăptuirea programului moștenit dela dl I. Duca. Deși aflăm în momentul din urmă că dl Popescu Necșești ar fi demisionat din guvern, totuși declarațiile făcute angajează guvernul. Cred, că nu este fără interes să arăt aci, că nu toate sumele votate într’un buget, se și folosesc spre scopul pentru care s’au votat, ci de multe ori li se dă altă destinațiune. Urmărin­­du-se anulările și deschiderile de cre­dite în decursul anului și cari se pu­blică în Mon. oficial, se poate ușor vedea, cum se trec de ușor sumele dela un capitol la altul și se schimbă destinația banilor. Dau un exemplu din cele multe. In Mon. oficial Nr. 77/1934 se anulează mai multe sume, între cari din cheltuelile materiale ale Bisericii ortodoxe suma de 1.076 000 Lei și de la subvențiuni 2 300.000 Lei, iar­­ la celelalte culte 245 000 Lei, ca să se poată vota un credit suplimentar de 7 milioane operei române și 2 milioane pentru diferite cheltuieli de transport. Va putea oricine aprecia de ce ordin sunt preferințele celor de la conducerea treburilor țării. * in urma acestor constatări gene­rale, îmi iau voie a înșira, măcar unele din doleanțele Bisericei ortodoxe, a căror înfăptuire o așteaptă cu nerăb­dare întreaga suflare ortodoxă. * Vezi broșurile: „Bugetul cultelor pe 1931“, „Bugetul cultelor pe 1930 și Biserica ortodoxă“ și, „Să înceteze confesionalismul politic“ de păr. V. Nichifor, și alte articole din reviste și ziare. Nr. 24 1. Aplicarea principiului proporționalitâții Biserica ortodoxă nu așteaptă nici un favor, ci numai aplicarea cu dreptate a principiului proporționalității la acordarea de către stat a ajutoa­relor diferitelor culte, în conformitate cu dispozițiunile clare ale Art. 31 din Legea pentru regimul general al cul­telor, cu ajutoarele pe care statul le va acorda diferitelor culte că fie în raport cu numărul credincioșilor, cu situația materială a cultelor respective și cu nevoile reale, ținându-se cont și de averile ce le posed. Trebue să arătăm aici cum nu se respectă acest principiu din partea statului nostru. Biserica ortodoxă cu 13 milioane suflete are bugetate 17 episcopii, cu 54 de consilieri, 73 de protopopi, 1 secretar și 7825 de preoți; cea greco-catolică cu 1.300.000 suflete 5 episcopii cu 31 consilieri (canonici) 75 de protopopi, 10 secretari, 1569 preoți, câte 3 spirituali și 3 secretari la Academiile teologice, cari lipsesc la ortodocși, iar la rom. catolici maghiari cu cca 1 milion suflete 6 episcopii, cu 17 consilieri, 28 protopopi, 8 se­cretari și 696 preoți. Acum, în preajma alcătuirei bu­getului, este, cred, timpul oportun, să se revizuiască chestiunea subven­ționării cultelor de către stat și să se dea Bisericei ortodoxe satisfacția cuvenită pentru nedreptățile ce i s’au aplicat mai ales dela 1931 încoace. 2 Spor la salariile preoților prin ștergerea curbelor speciale Salarizarea preoților și a celor­lalți slujbași ai Bisericei să se facă conform cvalificației, ca și a celorlalți slujitori ai statului și conform dispo­­zițiunilor statutului funcționarilor pu­blici. Să se șteargă curbele speciale, ce s’au aplicat, fără nici o bază legală numai la salariile preoților începând cu anul 1931 și să li se aplice numai curbele ce se aplică tuturor funcțio­narilor publici. Ștergerea curbelor spe­ciale necesită un spor de cheltueli, care va trebui prevăzut în noul bu­get. Cetim însă în ziarele din 4 Iunie a. c. comunicatul dat în legătură cu alcătuirea bugetului Ministerului in­strucțiunii și cultelor, în care nu se vor­bește nimic de sporul ce ar trebui acor­dat pentru ștergerea curbelor. Comuni­catul spune: «A rămas definitiv stabilit că numai bugetele a­u departamente, — apărarea națională și instrucția, — se vor prezenta parlamentului cu un însemnat spor față de bugetul în curs. Astfel proectul de buget al Ministe­rului instrucțiunii prevede un spor de 56 milioane. Acest spor cuprinde sa­lariile celor 6500 învățători nou nu­miți de la 1 Ianuar 1934 până în pre­zent, precum și gradațiile membrilor corpului didactic de la 1 Noemvrie 1934 și până la 1 April 1935». Vor trebui deci făcute din nou inter­vențiile necesare atât la Ministerul

Next