Telegraful Român, 1951 (Anul 99, nr. 1-42)

1951-01-01 / nr. 1-2

Nr. 1—2 P. S. Andrei al Americii depinde de Mitropolia Ardealului — Hotărîrea Sf. Sinod — în legătură cu actul sfințirii Episcopului pen­tru America, despre care am relatat în numărul anterior al Telegrafului Român, publicăm azi ur­mătorul Extras din Sumarul ședinței Sf. Sinod din ziua de 4 Oct. 1950. Observăm că hirotonia Episcopului Ame­rică, proiectată a se săvârși în Catedrala „Reîn­tregirii“ din Alba-Iulia, s-a amânat până la 12 Noemvrie a. c. când a sosit candidatul de peste Ocean și a avut loc în Catedrala din Sibiu. „Sf. Sinod ratifică hotărîrea Sinodului Per­manent din 12 iulie 1950, prin care s’a recuno­scut Episcopia Autonomă a Românilor din Ame­rica de Nord și Sud și s’a aprobat alegerea Părintelui Protopop Andrei Moldovanu în scau­nul vacant de episcop. Decernă rangul ierarhic de arhiereu Părin­telui Protopop Andrei Moldovan, întrucât marea majoritate a Românilor din America, sunt originari din Transilvania și în scopul de a păstra legătura cu locurile de unde au plecat, Episcopia Ortodoxă Română din Ame­rica de Nord și de Sud va depinde din punct de vedere duhovnicesc și cultural de Mitropolia Ardealului. De aceea, I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului este rugat a lua toate măsurile ca Părintele Protopop Andrei Moldovan să fie tuns un monahism în Catedrala „Reîntregirii“ din Alba-Iulia, iar cercetarea canonică și h­rotonia întru arhiereu să i se săvârșească de ierarhii din Transilvania, tot in aceea catedrala, cu ocazia prăznuirii împlinirii a doi ani de la reîntregirea Bisericii Ortodoxe din Transilvania. Gramata de instalare i se va da de 1. P. S. Patriarh Cu acest prilej I. P. S. Mitropolit Nicolae Bălan va adresa o pastorală către clerul și cre­dincioșii din America“. tarea I. P. S. nostru Mitropolit Nicolae, care n’a putut participa la această festivitate, dar cu su­fletul este prezent în mijlocul nostru. P. C. Sa arată că preoții cursiști se întorc acum cu un duh nou, cu un altfel de a privi pro­blemele. Toate svonurile răuvoitoare au fost spul­berate. Ați fost ca în familie, v’ați cunoscut unii pe alții. Dupa 30 de zile de viețuire împreună v’ați putut convinge că nici unii, nici alții nu sunt așa cum au fost ponegriți, că și în unii și în alț­i e acelaș suflet, bate aceeaș inimă și aceeaș credință. Am fost „noi“ și „voi“, acum suntem una. Anul 1948 este anul celui mai feri­cit eveniment bisericesc în sânul poporului ro­mân credincios din Ardeal, e anul împlinirii reîn­tregirii bisericești. Ca preoți aveți o mare răspundere pentru mântuirea sufletească a păstoriților. Lăsați cu dragostea lui Hristos, care nu cunoaște margini, să vă umple sufletul și prin ea să luminați și sufletele credincioșilor. Noi nu renunțăm la dogmă, la învățătura lui Hristos, dar înțelegem să con­tribuim la progresul poporului, ajutând patria noastră în realizarea mar lor reforme social-eco­nomice de azi. Biserica ortodoxă e legată de sufletul poporului și de evoluția vieții lui. Ea nu e străină în mij­ocul acestor transformări, ci pe linia tradiției ei populare, între Biserică și Stat e deplină armonie. Preoțimea n’are de ce sa se teamă, ea rămâne în toate drepturile ca și până acum. Mulțumind de prof. univ. Stanciu Stoian, Ministrul Cultelor, P. C. Rector, reprezentanților Ministerului Cultelor, Corpului profesoral P. C. Se închee cu cuvintele: „Dragostea frățească să se întărească între noi, ca văzând lumea cât ne iubim unii pe alții, să ne socotească cu adevărat slujitori ai lui Hristos I. N. TELEGRAFUL ROMAN 3 LEGI FUNDAMENTALE Marea Adunare Națională, întrunită între 15—16 Decemvrie 1950, a votat în unanimitate: Legea pentru apărarea păcii, Legea pentru anu­larea ratelor de împroprietărire, rămase de plă­tit Statului de către țăranii împroprietăriți pe baza decretului-lege Nr. 187/1945 pentru înfăp­tuirea reformei agrare, Legea pentru Planul Cin­cinal de desvoltare a economiei naționale a R. P. R. pe anii 1951—1955. Legea pentru Apărarea păcii declară drept „crimă de amenințare a păcii popoarelor propa­ganda de ațâțare la război, răspândirea de știri tendențioase sau inventate, de natură să ser­vească ațâțării la războiu, sau orice alte mani­festări în favoarea deslănțuirii unui nou război, făcute prin grai, prin scris, prin presă, radio, cinematograf sau prin orice alte mijloace de pro­pagandă“ și o pedepsește cu muncă silnică de la 5—25 ani și confiscarea fotală sau parțială a averii. Lupta pentru pace la noi se manifestă prin munca pentru realizarea și depășirea Planului Cincinal. De aceea legea de apărare a păcii e în strânsă legătură cu Legea pentru Planul Cinci­nal. Acest plan are următoarele sarcini: indu­­­strializarea socialistă a țării; desvoltarea agri­culturii socialiste așa încât sectorul so­ialist să devină precumpănitor în agricultură; întărirea comerțului socialist; ridicarea continuă a pro­ductivității muncii; creșterea permanentă a ni­velului de trai material și cultural al celor ce muncesc; ridicarea regiunilor rămase in urmă din punct de vedere economic; realizarea con­dițiilor tehnico-economice pentru întărirea capa­cității de apărare a țării — cu un cuvânt: con­struirea bazei economice a socialismului în R. P. R. Dăm câteva date din prevederile acestui Plan: Se vor realiza lucrări de investiții în va­loare de lei 1.330 miliarde. Valoarea producției industriale va atinge un nivel de 244% față de anul 1950. Numai pentru energia electrică se vor investi peste 146 miliarde lei, construindu-se nouă centrale hidro-electrice la Bistrița-Stejar (hidro­centrala „V. I. Lenin“), Sadu, Gureni, Mo­­roeni, Drăgan-Remeți și nouă centrale termo-­ electrice. 80 °­ C din energia electrica se va con­suma în industrie. 2000 de sate vor fi electri­ficate, consumul de energie electrică pe cap de locuitor atingând în 1955 un nivel de 200 °­ C față de 1950. In industria gazului metan valoarea pro­ducției globale va ajunge la un nivel de 204%, față de 1950; în industria carboniferă la 238%; în industria siderurgică 243% ; în industria con­strucțiilor de mașini la 216%; în industria chi­mică la 264%; în industria lemnului la 153%; în industria celulozei și hârtiei la 188 °­ C; în in­dustria textilă la 245%; în industria alimentară la 319% etc. Prețul de cost al producției indu­striale va scădea cu cel puțin 23%. Se va asigura desvoltarea agriculturii, se va mări numărul de stațiuni de mașini și trac­toare, se vor desvolta gospodăriile agricole de stat, se va acorda ajutor țărănimii muncitoare în trecerea sa la formele socialiste de organizare a agriculturii, se­ va realiza mecanizarea pe scară largă a muncilor agricole, se va mări producția de cereale și de plante industriale, se va des­volta creșterea vitelor, se vor intensifica lucră­rile de refacere a pădurilor, etc. Volumul transporturilor pe căile ferate, pe ape și cu autovehicule va crește la un nivel de 170 °/o față de 1950. Nivelul de trai al masselor muncitoare va fi cu 80% mai ridicat decât în 1950. Numărul muncitorilor, tehnicienilor și funcționarilor va crește cu 38%. Salaruil mediu în industrie va crește cu 24%. Se va extinde aplicarea siste­mului premiat și munca în acord. Valoarea mărfurilor repartizate prin CO- ACTIVITATEA TIPOGRAFIEI ARHIDIECEZANE ANUL 1856 (Urmare din Nr. 40 — 42—1950) Ajutorul dat de Episcopi și protopopi, că­rora Șaguna le aduce „mulțumită cuviincioasă" e numai de natură materială, bănească. Ei au recomandat Mineele sibiene și au îndemnat pre­oții și parohiile ca să le cumpere. Omiterea celorlalți Episcopi din România, în special a celor de la Râmnic, Buzău și Bucu­rești, unde la fel au pătruns Mineele sibiene, este explicabilă. Șaguna voia să arate oficiali­tății solidaritatea episcopatului ortodox din mo­narhie pe tema cărților de cult și necesitatea de a edita Biserica însăși, în tipografii proprii, aceste cărți. în general, meritul lui Șaguna la tipărirea Mineelor constă în faptul că a publicat prima ediție a celor 12 Minee în Biserica ortodoxă ar­deleană, după cea mai completă ediție de până aci, într-o limbă curățată de străinisme și apro­piată de limba bisericească poporală. Această monumentală colecție, în format mare, imprimată pe hârtie albă, tare, cu un ti­par diferențiat, cu titluri înflorite, în negru și roșu, este cea mai frumoasă lucrare tipografică realizată în Biserica noastră până atunci. Clari­tatea textului, sublinierile prin caractere diferite de tipar a părților slujbelor de peste lună, fac din Mineele lui Șaguna, o operă plăcută la pri­vire și ușoară pentru orientarea stranei. Realizarea estetică a ediției de la Sibiu din acest punct de­ vedere, este opera personală a lui Șaguna. Din corespondența cu tipografia, fă­cută cu prilejul tipăririi Mineelor pe marginea foilor corectate de el însuși, reiese grija deo­sebită, de fiecare zi — la fiecare pagină — pe care a avut-o pentru: literă, cuvânt, sens, cu­loare, distanță, etc. La 50 de ani după ediția de la Buda, Șa­guna dă Bisericii ortodoxe din Ardeal și prin ea poporului credincios­ de aici, monumentala carte de cult Mineiul, care și astăzi, după aproape un secol, domină strana bisericilor de dincoace de Carpați. In acelaș an cu Mineiul lunilor Noemvrie și Decemvrie, în tipografia eparhială au mai a­­părut următoarele: Abecedariu nemțescu pentru Școalele Popu­lare de legea greco-răsăriteană. (Acelaș text și în limba germană). Sibiiu, în Tipografia Episco­­pească, ediția II-a, 1856, 80 pag. Ediția aceasta reproduce textul celei din mer­­il de stat și cooperatist va fi la 217% față de 1950. In primii ani ai cincinalului aprovizio­narea pe bază de cartele se va desființa treptat. Se va lichida analfabetismul. Numărul ele­vilor și studenților va crește. La fel numărul școlilor, burselor, căminelor, cantinelor. Se vor crea centre puternice de cultură: „Casa Scânteii", Centrul cinematografic Buftea, Casa Radiofoniei, Teatrul Național și Opera din București. Cartea și presa vor fi desvoltate corespunzător. Se vor construi nouă Cămine culturale. Se vor desvolta: asistența medicală, asigurările sociale, aprovizio­narea cu medicamente, stațiunile balneare etc. Se vor construi 2.800.000 m. p. de locuințe. In domeniul gospodăriilor comunale se vor în­vesti 38­8 miliarde lei. Planul Cincinal trasează sarcini precise în toate domeniile: investiții, industrie, agricultură, salariu, circulația mărfurilor, învățământ și cul­tură, sănătate, locuințe muncitorești etc. Desigur aceste înfăptuiri „vor cere sforțări considerabile din partea întregului popor, dar la capătul acestor sforțări ne așteaptă o viață îm­belșugată și fericită“.

Next