Telegraful Român, 1990 (Anul 138, nr. 1-46)

1990-01-01 / nr. 1

Pag. 2 SPICUIRI DIN AGENDA de lucru a Prea Fericitului Patriarh TEOCTIST pe perioada 1—15 decembrie 1989 # Joi, 7 decembrie a.c., Prea Fericitul Patriarh Teoctist a primit pe ziaristul american Rene Tempest, şeful Biroului de la Paris al ziarului „Los Angeles Times“.­­ Vineri, 8 decembrie a.c. A primit pe Rev. George Karian, aparţinînd Bisericii Ortodoxe Si­riene din India. @ Marţi, 12 decembrie a.c. Prea Fericitul Pa­triarh Teoctist a primit pe Iuri Bausin, corespon­dent al Agenţiei de presă TASS, la Bucureşti. TELEGRAFUL ROMÂN Cont „LIBERTATEA“ 1989 Arhiepiscopia Ortodoxă Română Sibiu, cu toate protopopiatele, îşi aduce obolul la înlăturarea grelelor consecinţe şi la alinarea suferinţelor şi durerilor celor care au fost loviţi în împrejurările, în care s-a revărsat asupra vieţii oamenilor, a capitalei şi oraşelor noastre ura şi focul pustiitor al regimului dictatorial răsturnat. S-a depus în contul „Libertatea“ 1989 suma de 1.000.000 de lei. Continuă depu­nerile individuale. Pe cele mai însemnate le vom prezenta în ziarul nostru în nu­merele viitoare. LA MULŢI ANI, ÎN LIBERTATE! (continuare in pag. a 2-a) funcţionarea bisericilor şi a şcolilor teologice. Am căutat să dăm credincioşilor preoţi care să le facă botezuri, cununii, înmormîntări şi toate celelalte servicii religioase tradiţionale. Cit am reuşit, o pot spune toţi preoţii şi toţi credincioşii. De aceea am şi sperat în înţele­gerea lor, atunci cînd am fost obligaţi să tipă­rim şi lucruri care nu erau ale noastre şi nu erau destinate credincioşilor noştri. Ne-am­ temut mereu că mina călăului ar putea face un semn în dreptul unei bise­rici, mai ales în Bucureşti, ceea ce însemna dispariţia bisericii a doua zi. Ierarhia locală şi preoţii n-au fost întrebaţi cînd s-au dă­­rîmat unele biserici. Nici un protest n-a fost luat în seamă. Acum, ele vor trebui rezidite cum au declarat toţi membrii Sf. Sinod, ca să reintre în patrimoniul istoric şi religios al poporului nostru. Preoţimea noastră care şi-a făcut cît a putut datoria preoţească şi credincioşii îşi vor reintra acum liberi în exercitarea misiu­nii lor şi în trăirea credinţei lor fără în­grădiri, fără umiliri, fără urmăriri, şi vor contribui prin propovăduirea în deplină li­bertate a Evangheliei Domnului, la refacerea morală a poporului şi la intrarea lui pe făga­şul cel drept al unei vieţi cinstite, drepte, creatoare. Zilele acestea ne-au adus odată cu bucu­ria Eliberării şi a Sărbătorilor, şi multă tristeţe, căci s-a tras ucigător şi fără inimă în cei care, fără arme, cereau doar prin cuvînt dreptul la libertate. Crimă incalifi­cabilă. Trimitem familiilor îndoliate, familiilor ră­mase orfane şi covîrşite de tristeţe, cuvînt de mîngîiere pentru copiii, soţii şi toţi cei că­zuţi la datorie în aceste zile fierbinţi, de dăruire fără preget pentru Libertatea cîşti­­gată şi cu preţul vieţilor lor. Dumnezeu să-i ajute pe toţi cei greu încercaţi cu ase­menea pierderi omeneşti ireparabile, şi să-i mîngîie că jertfa lor a fost cu folos deter­minant în evenimentele care au răsturnat odioasa dictatură. Patria le va păstra veş­nică amintirea şi i-a şi rînduit în ceata Eroi­lor, iar Dumnezeu i-a primit în curţile Drep­ţilor în împărăţia Sa. Noi toţi ne vom aduce aminte cu respect şi piozitate de toţi cei care ne-au dăruit acum, în aceste zile de sfîrşit de decembrie 1989, marele dar al libertăţii. Cinste lor! Iar eroilor căzuţi pentru eliberare, veşnica lor pomenire. Pomenirea lor din neam în neam. Presăraţi pe-a lor morminte ale laurilor foi. Ei ne-au dăruit Anul Nou liber 1990, şi liber­tatea pentru totdeauna. Vă facem tuturor urări de sănătate, de spor în toate şi de un An Nou fericit! Să rămînem în unitate de cuget şi simţire, astăzi mai mult ca oricînd. Să petrecem Noul An în dedicare de suflet şi de faptă re­înnoirii ţării, refacerii ei, reintrării ei pe făgaşul din totdeauna al omeniei româneşti, al creaţiei libere în toate domeniile, al cul­turii, al ştiinţei adevărate, al credinţei în Dumnezeul strămoşilor noştri. Să contribuim şi cu obolul nostru substanţial la Contul Libertatea 1989. PRIMELE ZILE DE LIBERTATE La 22 decembrie 1989, după 24 de ani de regim tiranic, cum n-a cunoscut ţara noastră nici­odată, pentru poporul român a răsărit soarele libertăţii. Ridicîndu-se pe baricadele re­voluţiei pentru a înlătura regi­mul despotic ceauşist, instaurat de un monstru cu chip de om şi clanul familiei sale, care trans­formase ţara în propriul său do­meniu, pe care îl administra după bunul său plac, poporul nostru a trecut hotârît la acţiu­ne generală. Eforturile dictatoru­lui Ceauşescu de a mai înşela încă odată poporul, pe care l-a înşelat cu neruşinare de-atîtea ori, l-a desconsiderat, umilit şi asuprit fără limite — prin promi­­terea unor sume băneşti, şi în ultimă instanţă prin a-i preda un „vinovat“ de toate relele din ţară, mort — bineînţeles, pe mi­nistrul Apărării Naţionale, ge­­neralul-colonel Milea, s-au do­vedit zadarnice. Drept rezultat, după cîteva ceasuri de mari de­monstraţii în toate localităţile ţării — între care Sibiul a ocu­pat un loc de seamă — tiranul, huiduit de mulţimea adunată în Piaţa palatului, a fugit. în fapt, el şi soţia s-au retras în buncărul de beton din zona Tîrgovişte, construit din vreme şi amenajat ca un post de co­mandă, de unde a dat ordin tru­pelor speciale, aflate direct sub comanda sa, pentru a trece la înăbuşirea revoluţiei. Tiranul spera că aceste trupe, împreună cu cele ale Ministerului de In­terne, pregătite anume pentru a ucide şi provoca masacre în rîn­durile populaţiei civile, vor reu­şi să-l readucă din nou la pu­tere. Deşi aceste slugi odioase, ele­mente fanatice, bine plătite, bine organizate, instruite cu meticulo­zitate, dotate cu armament şi muniţie din belşug, au declan­şat acţiunea lor criminală îm­potriva poporului, aceasta n-a dat rezultatele aşteptate. Ascunzîn­­du-se în cuiburi de rezistenţă, organizate în locuri stabilite din timp, de regulă în sediile şi unităţile Ministerului de Inter­ne, în locuinţele personalului acestui minister, ale cunoscuţilor, sau deţinute sub diferite forme, în hoteluri, cuiburi care împîn­­zeau toată ţara, şi în mod deo­sebit în jurul unităţilor mili­tare ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi din maşini particulare, ale întreprinderilor sau chiar ale „Salvării“, aceştia au deschis foc. Sub rafalele pis­­toalelor-mitralieră, puştilor-mi­­tralieră şi mitralierelor mînuite de aceşti profesionişti, plătiţi cu dărnicie de tiranul Ceauşescu, au căzut numeroase victime, morţi şi răniţi, copii, femei, bătrîni şi militari. Timp de 4—5 zile, armele lor criminale au încercat să oprească lupta poporului pentru libertate, pentru democraţie. Dar nici ame­ninţările gloanţelor care, în Sibiu, s-au abătut asupra străzilor, pie­ţelor, caselor şi locuitorilor, tero­­rizîndu-i, aproape neîntrerupt vreme de cinci zile, nici amenin­ţările cu incendierea locuinţelor şi otrăvirea apei, uciderea răniţi­lor din spitale, a medicilor şi personalului auxiliar, n-au putut opri lupta. Cu cît ameninţările teroriştilor erau mai puternice, cu atît lupta poporului împotriva acestor fanatici criminali devenea mai dîrză, mai hotărîtă. Prin lupte grele şi mari jertfe de sînge, poporul şi brava sa ar­mată — care a dat dovadă de mare vitejie şi eroism — au lichidat şi zdrobit cuiburile de rezistenţă ale teroriştilor lui Ceauşescu. Urmele acestor lupte se văd la tot pasul şi în oraşul­­Sibiu, unde criminalii plătiţi de fostul dictator au acţionat cu o furie şi cruzime greu de imaginat. Drept mărturie sunt urmele proas­pete de gloanţe, grenade A.G., proiectile de artilerie şi incendii de la sediile Miliţiei şi Securităţii, turismele carbonizate de pe străzi, Hotel Continental, Casa modei, Magazinul Dumbrava, casele de­­lîngă Teatrul de Stat, vila Branga de pe Calea Dumbrăvii, casele de pe Bulevardul Gh. Gheorghiu- Dej, clădirile din Piaţa Mare, la care se adaugă multe altele. Deşi primele zile de libertate, din ordinul criminalului Ceau­şescu, au fost pătate de sînge, ele rămân zile de o măreţie fără seamăn, pentru că ele au readus România pe continentul european şi au demonstrat hotărîrea po­porului nostru de a pune capăt pentru totdeauna regimului dicta­torial de tristă faimă al clanului familiei Ceauşescu şi a păşi, ală­turi de popoarele lumii, pe calea progresului şi civilizaţiei. Paul Abrudan TELEGRAME • ŞTIRI • ANUNŢURI î. P. S. Antonie Plămădeală Mitropolitul Ardealului Sibiu Din Chişinău. Salutări cordiale poporului român frăţesc în legătură cu răstur­narea regimului sîngeros. Dumnezeu să vă ajute şi să vă păzească. Veşnică pomenire martirilor şi ostaşilor căzuţi cu moarte de eroi în această luptă sfîntă. Cu dragoste întru Hristos, Protoiereul Petru Buburuz Deputat al poporului din U.R.S.S. • 9 Antonie Plămădeală Mitropolitul Transilvaniei 2400 - SIBIU, ROMANIA Transmit înalt Prea Sfinţiei Voastre sentimente de participare la durerea atîtor pierderi de vieţi omeneşti în ţara dvs. prea iubită. Mă rog lui Dumnezeu să pună capăt de îndată acestor suferinţe. Iulian Garcia Hernando Directorul Comisiei episcopale interconfesionale Madrid — Spania • • î. P. S. Mitropolit Antonie Mitropolitul Ardealului Sibiu In aceste zile de grea cumpănă pentru prea scumpa noastră Pa­trie România liberă şi liberată de beznă şi de spaime prin jertfele eroilor din Săptămîna Crăciunului 1989, ne plecăm adine genunchii inimilor, aducîndu-le neîncetată mărire şi cinste. întregului popor român, prin intermediul „Telegrafului Român“, îi transmitem dra­gostea noastră şi nădejdea că vom rămîne neclintiţi şi pururea vic­torioşi. Sprijinim şi susţinem platforma-program a Consiliului Fron­tului Salvării Naţionale. Sprijinim cu timp şi fără timp iniţiativele şi hotărîrile Sfîntului Sinod al Bisericii noastre. La mulţi ani. Preot scriitor Ştefan Pârvu Bucureşti • • I. P. S. Mitropolit Antonie Plămădeală Arhiepiscop al Sibiului şi Mitropolit al Ardealului, Sibiu Consilierii, profesorii Institutului Teologic din Sibiu, protopopii, preoţii şi credincioşii din Arhiepiscopia Sibiului, se alătură cu entuziasm programului Frontului Salvării Naţionale şi ridică rugă­ciuni fierbinţi către Domnul pentru sufletele ostaşilor şi martirilor eroi ai neamului românesc căzuţi pentru libertate. Ne însuşim din toată inima „Mesajul de adeziune la acest program al Bisericii Ortodoxe Române, mesaj pe care Dvs. ierarhii Bisericii noastre în frunte cu P. F. Patriarh Teoctist l-aţi difuzat la radio în atenţia noastră a tuturor clericilor şi credincioşilor Bisericii Orto­doxe strămoşeşti. Ne însuşim de asemenea Apelul lansat de P. F. Patriarh Teoctist şi publicat în acest număr al „Telegrafului Român“. Vă încredinţăm de sentimentele noastre, de dragoste filială şi Vă dorim un An Nou fericit, mulţumindu-Vă pentru toate îndrumările pe care ni le-aţi transmis în toate aceste zile, de a fi alături de popor, de a trage clopotele, de a distribui luminări manifestanţilor, de a fi prezenţi în spitale, a dona sînge şi a alina prin toate mij­loacele pe cei în suferinţă de pe urma luptelor pentru libertate. Arhim. Dionisie Dan, vicar; Prof. Constantin Voicu, rector; Pr. prof. Dumitru Abrudan, prorectorul Inst. Teol. Univ. Sibiu; Arhid. Gh. Papuc, consilier cultural; Pr. Mitea Constantin, consilier economic; Pr. M. Sămărghițan, consilier bisericesc; Pr. Bar Romulus, inspector eparhial; Ierod. Visarion Bălţat, secretar eparhial; Prot. D. Luca, Sibiu; Prot. Zaharie Romul, Făgăraş; Prot. Suciu Aurel, Sf. Gheorghe; Prot. Gr. Cernea, Agnita; Prot. I. Găban, Mediaş; Prot. Gh. Opriş, Rupea; Prot. Vasile Prodea, Braşov. • • In zilele fierbinţi de 22—25 decembrie 1989 slujitorii Centrului Eparhial Sibiu şi ai catedralei în frunte cu I. P. S. Mitropolit Antonie au fost prezenţi la datorie. S-au tras clopotele cînd mulţimea a îngenunchiat în faţa catedralei umplînd strada, iar în catedrală s-au distribuit în permanenţă luminări, fabrica noastră aprovizionînd continuu cu cantităţi imense de luminări pangarul catedralei. Demonstraţia a fost paşnică şi plină de respect faţă de cele sfinte. Din ştirile pe care le avem pînă acum în aceste zile a fost împuş­cat la datorie în timp ce mergea să oficieze o înmormîntare, preotul Ioan Zăbavă din Braşov. A fost un preot vrednic. Dumnezeu să-l odihnească în pace şi să-l numere în ceata drepţilor. Printre răniţi a fost şi Preotul loan Andrişoaia din parohia Sînpetru, prot. Braşov. In ziua de 26 decembrie 1989 I. P. S. Mitropolit Antonie a primit pe Dr. Reginald Moneels din Bruxelles (Belgia), pe Ineke van Velzen din Olanda şi alţi reprezentanţi ai organizaţiei „MEDICINS SANS FRONTIERES“, cu sediul în Belgia. Domniile lor au adus un trans­port de medicamente pentru spitalele din Sibiu şi au stabilit con­tacte cu noi pentru a trimite şi alimente pentru cei în nevoie. S-a convenit ca de îndată ce vor sosi, acestea să fie distribuite prin P. C. preoţi, care cunosc cel mai bine situaţiile din parohiile lor. Sărbătoarea Naşterii Domnului s-a sărbătorit la Sibiu într-o ca­tedrală şi mai plină ca de obicei, deşi în oraş au continuat focu­rile teroriştilor. I. P. S. Mitropolit a vorbit cu mare însufleţire despre­­ Naşterea Domnului, accentuînd vibrant noua eră de libertate şi făcînd rugă­ciuni pentru eroii căzuţi pentru eliberarea Patriei. Calendarul pe 1990 tipărindu-se cu aproape o lună înainte, toate eparhiile au fost obligate să insereze la rubrica „Date importante“ şi ziua de naştere a călăului azi executat. Sîntem siguri că credin­cioşii au înţeles acest lucru. In orice caz Centrul Eparhial a difuzat la toate protopopiatele, pentru toate parohiile, un text nou care va fi distribuit în acelaşi număr de exemplare pentru ca toţi credin­cioşii să poată înlocui textul vechi. Vă mulţumim pentru înţelegere şi vă îndemnăm să faceţi toţi această înlocuire a textului vechi. • • Marţi, 28 noiembrie 1989, a trecut la cele veşnice Părintele arhi­mandrit Arsenie Boca, fost multă vreme stareţ şi cunoscut duhovnic al Mănăstirii „Brîncoveanu“ de la Sîmbăta de Sus şi de asemenea şi reanimatorul vieţii monahale la Mănăstirea Prislop. Vom reveni , cu amănunte despre viaţa adormitului în Domnul. Veşnica pomenire ! Nr. 1/1990

Next