Timpul, aprilie 1876 (nr. 11-22)
1876-04-01 / nr. 11
TIMPUL vö Jnta în disposițiunele cuprinse în următorii articole.” Prin urmare nu se va putea percepe nici o vamă, care s’ar justifica numai prin împrejurarea navigațiunei rîului, precum nici o dare de la mărfurile care se găsesc în sînul corăbii. Articolul XYI al tractatului de pace permite negreșit ca să se percepă în cozuri anumite dreșîcare taxe pentru navigarea Dunării-de-Jos, dar numai cele stabilite prin comisiunea europeana Dunăreană. Cu acestă ocasiune nu pot lipsi a ve aduce aminte regretabila decadență în care e navigațiunea nóstra pe Dunăre de câteva decenii. In anul 1865 era navigată Dunărea de 210 corăbii austriace și 218 corăbii ale Marei Britanii. In anul 1875 de către 117 Austro-ungare și 340 cu drapelul Marii Britanii. In anul 1865 traversau Dunărea 33 vapore engleze, 82 vapore Austro-ungare, în anul 1875, 86 vapore cu flamura austriacă, 307 cu flamura Marii Britanii, (voci în centru, auriu). Aceste sunt de sigur, fapte forte deplorabile, și viitorul navigațiunei nóstre se va periclita fără îndoială într o măsura cu mult mai mare dacă disposițiunile acestei conventiuni cu România ar intra în vigore. Negreșit că și până acum sau perceput taxe pentru navigație pe Dunăre, împrejurarea însă se schimbă esențială îndată ce pe lângă acestă mare cale de apă mai există și funcțiuni de linii ferate direct cu România în favorul căror evident că navigațiunea pe Dunăre va isbi taxe mai urcate. Raportul majorității relateză cu privire la navigațiunea pe Dunăre, că guvernul ar fi demonstrat, ca în virtutea tractatelor internaționale fără îndoială ar fi permise asemenea taxe. Mi se pare că textul art. XV, al tractatului de pace din Paris de la anul 1856 se contrazice cu cele memorate în modul cel mai clar. Raportul majorității indică mai departe și actele navigațiunei Dunărene drept tractate prin care se permit asemenea taxe; negreșit menționeză însă îndată după aceia, că actele navigațiunei dunărene nu au putere legală față cu România. Ași fi dorit ca actele pentru navigațiunea Dunării se fi avut valore față cu România, căci chiar prin acest tractat s’ar fi permis negreșit asemenea taxe, dar numai pentru anumite servicii din partea cealaltă, și aceste servicii au și fost asigurate într’un mod clar și conrespunzător. Art. XXII al nouei convențiuni, nu conține încă nimic despre acest contra serviciului din partea României, și cu atât mai puțin este potrivit a asigura într’un mod corespunzător îndeplinirea unor asemenea obligațiuni. Cât însă pentru disposițiunele care după petițiunea societății de navigațiune dunărene vor avea drept urmare necesarmente a amenința serios și pentru totdeauna navigațiunea nóstrá pe Dunăre, cât pentru aceste de asemenea nu pot lipsi a me referi la o împărtășire, care ni s’a făcut în conferința avută la excelența sa de ministru de externe. Din partea Referentului ministerului de externe s’a zis, că el nu înțelege motivul pentru care se ridică o asemenea oposiție în contra disposițiunilor convențiunei, deorece ele au fost statornicite cu consimțimentul societății de navigațiune dunărene și că acesta ar fi consimțit pe deplin cu ele. Am rugat apoi pe d. Referent al ministerului de externe ca domnialui să bine-voiască a însela acestă declarație într’uă fóc oficios, spre a o oferi societății de navigațiune dunărene putința de a protesta contra unor asemenea vederi. Abia în urma acestora s’au recunoscut că societatea de navigațiune dunărenă a fost atinsă negreșit de taxele art. XXVI și și-au făcut obiecțiunele sale (voci , audiți). Aduc acesta la cunoșcința înaltei Camere spre a se caracterisa modul în care representantele guvernului aduce argumente în favorul disposițiunilor acestei convențiuni. S’a întâmplat să încheem adesea tractate internaționale și să sacrificăm importante interese comerciale spre a se câștiga prin acesta niște avantaje politice positive sau fictive. Fără exemplu în lume este, că luăm asupră-ne printr’o nouă convențiune desavantage politice, dăm avantage politice celui alt Stat și plătim pe deasupra încă uă sumă cu sacrificiul unor interese comerciale însemnate ale terrei nostre (bravo, bravo). Raportul minorității trebuia să menționeze și despre partea meritoriă a convențiunii, spre a protesta chiar de la început contra unui înțeles prea înflorit, care fără îndoială s’ar fi putut găsi espresiunea în raportul majorității, și pentru a oferi membrilor înaltei camere ocasiunea, că după cum cred pe baza unei expuneri obiectice să puta cunosce părerile ambelor părți. Multe vor fi pute incomplecte în acest raport al minorității, multe pote chiar greșite. Este însă cu totul imposibil ași forma cineva o apreciere pe deplin sigură și clară despre tote disposițiunile acestei convențiuni. Era peste putință, deorece vă rog să țineți semn, că nu ni s’a presintat decât sensul convențiunii, și afară de acel sens nu ni s’a anexat din partea guvernului ca expunere sau motivare, nici un singur rând, nici un comunicat nu ni s’a făcut. De asemenea ne rog să ve dați seamă decă era cu putință a se examina convențiunea din ambele punte de vedere, din punctul de vedere al dreptului gintelor și din cel comercial. Examinarea unei noue convențiuni comerciale, cade în atribuțiunile represintațiunei imperiale în virtutea legilor fundamentale de Stat, și că asemenea examinare nu pate să fie desigur decât consciințiosă și trebue să fie consciințiosă. Se întreb acum era óre cu putință examinarea acestei convențiuni din punctul de vedere al dreptului ginților, când nu ni s’a presintat nici o expunere autentică despre împrejurările în care s’au negociat acestă convențiune, nu ni s’a făcut nici o înpărtășire despre cunoscuta și importanta declarațiune de la 1874 a celor trei împărați, când nu ni s’au comunicat nici schimbarea notelor diplomatice relative, și in fine nici răspunsul urmat din partea Porții. Vă rog dați-ve semă dacă e cu putință a se aprecia întru cât era necesară încheierea unei asemenea convențiuni, și din ce puncte de vedere sau plecat când nu ni se comunică mai nimic din corespondința diplomatică urmată cu România și celelalte puteri. Dar nici nu e cu putință a examina cu temeiui partea comercială a acestei Convențiuni. Convențiunea se referă în art. IX și X la tarifele vamale române, la noul tarif de import autonom român și la tariful vamal de export român. Acelea nu ni s’au presentat. Cum putem acum să comparăm în ce raport stă clasificațiunea de mărfuri și taxele de vamă ale acestui nou tarif român, cu existentele tarife convenționale austriace și cu tarifele existente în România și Turcia și cu clasificațiunea mărfurilor în genere. O comparațiune e cu totul imposibilă. Osebit de acestea, s’a trecut în art. XXI și XXII ale protocolului de încheiere din acestă convențiune un șir întreg adecă 10 legi române, cari prin acestă convențiune se vor aplica asupra naționalilor austriaci. Aceste legi însă, pe care noi le sancționăm așa zi când pentru naționalii noștri, nu ni se comunică (voci, auziți) și ea nu scia absolut nimic din ceea ce se cuprinde în aceste legi și ce urmeau a se sancționa de către representațiunea imperiului pe baza unei examinări consciinciase, (voci, prea adevărat), pentru supușii Statului nostru (afirmare). Fără aprecierea acestui material mi se pare cu totul imposibil a lua o decisiune asupra primirei acestei convențiuni. Acesta este punctul de vedere al minorității. Eu cred că, nici un parlament din lume n’ar tolera (voci, auziți) ca să se presente o convențiune prin care se regreleză relațiuni importante internaționale, fără să fi pus la disposițiune materialul complect, (voci prea adevărat). Imi permit a vă atrage atențiunea în acestă privință asupra unui exemplu present de curând sub ochii noștri cum în alte State se procede în asemenea afaceri. Deschizându-se mai deună și parlamentul englez și presentându-se însemnata chestiune a acțiilor canalului de Suez, guvernul a produs o serie întregă, cu cm] peste 66 de piese diplomatice și nimeni n’a făcut un comercmașa mare de secrete, ci a pus la aprecierea parlamentului Corespondența diplomatică cu tote puterile interesate (voci; prea adevărat). După convincțiunea minorității, nu corespunde cu demnitatea și onerea representațiunei imperiale (voci; adevărat) să ia decisiune asupra unei convențiuni internaționale, când în orice privință, nu i s’ar da putință, de a o examina cu claritate și din temei. Excelența sa de ministru de comercial și a exprimat părerea când a venit în comisiunea disențiunei asupra proiectului minorității, că valorea unei expuneri de motive din partea guvernului, ar fi forte îndoială, s’ar forma din acesta arme chiar în contra proiectului. O asemenea declarațiune este originală, ea nu o poțiți numi altfel. Totuși îmi pare că o asemenea mărturisire nu aruncă cea mai favorabilă lumină asupra însuși proiectului, când se exprimă temerea că o expunere de motive pe față și detailată n’ar putea avea alt resultat decât producerea de argumente în contrapropunere (voci prea bine, în stânga și în centru. Dacă înalta cameră este de părere, că se pot încheia asemenea acte internaționale, precum e convențiunea de față, atunci trebue să mărturesc, mi se pare mai nemerit dintr’un Intervs, renunțăm mai bine pe față și solemn la dreptul ce ne compete în virtutea II lit. A din legea fundamentală de Stat asupra competinței representațiunei imperiale, decât să comitem aprope ipocrisie tratând astfel un obiect așa de important. Nu vom vorbi acum despre al doilea motiv de care s’a condus minoritatea, când a recomandat înaltei camere amânarea luărei în considerație:—îmi reserv dreptul a e spune aceste motive mai pe larg, după ce se va fi pronunțat ceva în causă și din partea guvernului, eu mă voi orienta în discursul meu final după observațiile pe cari le va fi făcut asuprăde guvernul. Minoritatea este prea decisă a se opune energic unei asemenea direcțiuni în politica comercială și din acest punct de vedere trebue să considerați propunerile minorității. Se zice de către un forte însemnat om de Stat, că «cu ovăz și biciu” se guverneza mai bine. Dacă acest principiu s’ar putea aplica la apreciarea acestei convențiuni, atunci desigur văz și ea că România este tractată cu ovăz. Dacă însă se pocnește în asemenea formă cu biciul în contra nostru, atunci minoritatea este decisă a preveni lovitura și a se opune din tote puterile, (consimțiri în stânga și în centru). (Va urma) NOUTĂȚILE piLEI Pe malul Dunărei. In cursul săptămânei înregistrăm că, din causa inundațiunilor ce amenință mult interesele onorabililor comercianți din județul nostru, vene lărî de cereale nu s’au făcut și cu mare anevoință abea se pot încărca câteva bastimente din mai apropierea portului Călărași. Porturile sunt tot ca în săptămâna trecută. Mai înregistrăm cu mare regret aflarea a mai multor mii de vite cornate, cai și oi, etc., cari sunt inundate și stat alocurea pe câte o limbuliță de grind mai mult în apă, fără nutreț, amenințindu-le martea. Onorabila administrațiune locală ’și dă tot concursul a evita nenorocirea ce amenință pe comercianții ce ’și dati ostenelile a nutrivite în bogatele sohaturi din acest județ. Tot d’odată aducem mulțumirile nóstre Onorab. D. Socot.-Colonel Algiu care, aflându-se aci în localitate și vedând acestă nenorocire, luă inițiativa a depeșa onorabilului Guvern de cele mai sus (zise, și pe dată s’a dispusat trimiterea a două Vapore Române cu șlepuri spre a le îmbarca și a le scăpa de mórtea ce le amenință și paguba ce ar aduce proprietarilor acestor vite, pagubă din care ar rămâne sleiți cu totul. Mai aducem mulțumirile nóstre și D-lui Leibu I. Apfelbaum ca adevărat cetățăn Călărășan, cel ce a pus la disposiția tuturor suferinzilor podul pe vase și bărcile D-sele, și sperăm că toți Domnii proprietari și comercianți din acest județ, vor imita laudabilile fapte de mai sus la un așa cas de nenorocire cu orice mijloce ar avea. (Ialomița). * * * Vaslui, — 25 Martie. — De la 18 curent până astăzi a urmat ploi parțiale, timpul variabil arăturile și semănăturile de primăvară se fac. Bacău, 25 Martie. — A picat o plce îndestulatare și forte abundentă în tot cuprinsul județului, astăzi timpul senin și cam rece. C. Lung, 25 Martie. — In Ziua de 21 curent pe la 4 ore p. m., a început a pica în acest județ, continuând și în Ziua de 22 dupe informațiunile luate, ploia a fost cam generală în tot județul. Focșani, 25 Martie. — A ploat bine în tot județul. Ploesci, 25 Martie. — In acest județ a ploat Duminică și Luni și ploia este folosit pre mult agriculturel. Buzeu, 25 Martie. — Sunt opt zile de când a ploat bine; de patru Zile suflă vent rece, care a adus multă stricăciune pomilor înfloriți; arăturile și semănăturile se activăză. Jiu, 25 Martie. — In Zilele de 22 — 23,curent, a ploat cu abundență în acest județ ; timpul acum s’a îndreptat și se arată cel mai favorabil pentru semănături care deja au început. Caracal, 25 Martie. — In acest județ, ploia generală, Dunărea cresce, fără să facă stricăciuni. Calmi, 25 Martie. — In acest district n’a pleat de mult, este nevoe de plóe, vânturile