Timpul, aprilie 1876 (nr. 11-22)

1876-04-01 / nr. 11

TIMPUL vö­ Jnta în disposițiunele cuprinse în ur­mătorii articole.” Prin urmare nu se va putea percepe nici o vamă, care s’ar justifica numai prin împrejurarea navigațiunei rîului, precum nici o dare de la mărfurile care se găsesc în sînul corăbii. Articolul XYI al tractatului de pace permite negreșit ca să se percepă în co­zuri anumite dreșî­care taxe pentru na­vigarea Dunării-de-Jos, dar numai cele stabilite prin comisiunea europeana Du­năreană. Cu acestă ocasiune nu pot lipsi a ve aduce aminte regretabila decadență în care e navigați­unea nóstra pe Du­năre de câte­va decenii. In anul 1865 era navigată Dunărea de 210 corăbii austriace și 218 corăbii ale Marei Britanii. In anul 1875 de către 117 Austro-ungare și 340 cu drapelul Marii Britanii. In anul 1865 traversau Dunărea 33 vapore engleze, 82 vapore Austro-ungare, în anul 1875, 86 va­pore cu flamura austriacă, 307 cu fla­mura Marii Britanii, (voci în centru, auriu­). Aceste sunt de sigur, fapte forte deplorabile, și viitorul navigațiunei nóstre se va periclita fără îndoială într o măsura cu mult mai mare dacă disposi­­țiunile acestei conventiuni cu România ar intra în vigore. Negreșit că și până acum sau perceput taxe pentru navigație pe Dunăre, împrejurarea însă se schimbă esențială îndată ce pe lângă acestă mare cale de apă mai există și funcțiuni de linii ferate direct cu România în favorul că­ror evident că navigațiunea pe Dunăre va isbi taxe mai urcate. Raportul majorității relateză cu pri­vire la navigațiunea pe Dunăre, că gu­vernul ar fi demonstrat, ca în virtutea tractatelor internaționale fără îndoială ar fi permise asemenea taxe. Mi se pare că textul art. XV, al trac­tatului de pace din Paris de la anul 1856 se contrazice cu cele memorate în modul cel mai clar. Raportul majorității indică mai departe și actele navigațiunei Du­nărene drept tractate prin care se per­mit asemenea taxe; negreșit menționeză însă îndată după aceia, că actele naviga­țiunei dunărene nu au putere legală față cu România. Ași fi dorit ca actele pentru navigațiunea Dunării se fi avut valore față cu România, căci chiar prin acest tractat s’ar fi permis negreșit asemenea taxe, dar numai pentru anumite ser­vicii din partea cea­l­altă, și aceste ser­vicii au și fost asigurate într’un mod clar și conrespunzător. Art. XXII al nouei convențiuni, nu conține încă nimic des­pre acest contra­ serviciului din partea României, și cu atât mai puțin este po­trivit a asigura într’un mod corespunză­tor îndeplinirea unor asemenea obliga­țiuni. Cât însă pentru disposițiunele care după petițiunea societății de navigațiune dunărene vor avea drept urmare nece­sarmente a amenința serios și pentru tot­dea­una navigațiunea nóstrá pe Du­năre, cât pentru aceste de asemenea nu pot lipsi a me referi la o împărtășire, care ni s’a făcut în conferința avută la excelența sa de ministru de externe. Din partea Referentului minister­ului de externe s’a zis, că el nu înțelege mo­tivul pentru care se ridică o asemenea oposiție în contra disposițiunilor conven­­țiunei, de­ore­ce ele au fost statornicite cu consimțimentul societății de naviga­țiune dunărene și că acesta ar fi consimțit pe deplin cu ele. Am rugat apoi pe d. Referent al ministerului de externe ca domnialui să bine-voiască a însela ace­stă declarație într’uă fóc oficios, spre a o oferi societății de navigațiune dunărene putința de a protesta contra unor ase­menea vederi. Abia în urma acestora s’au recunoscut că societatea de naviga­țiune dunărenă a fost atinsă negreșit de taxele art. XXVI și­­ și-au făcut obiecțiu­­nele sale (voci , audiți). Aduc acesta la cunoșcința înaltei Camere spre a se ca­­racterisa modul în care representantele guvernului aduce argumente în favorul disposițiunilor acestei convențiuni. S’a întâmplat să încheem adesea tractate internaționale și să sacrifi­căm importante interese comerciale spre a se câștiga prin acesta niște avantaje politice positive sau fictive. Fără exemplu în lume este, că luăm asupră-ne prin­­tr’o nouă convențiune desavantage poli­tice, dăm avantage politice celui­ alt Stat și plătim pe deasupra încă uă sumă cu sacrificiul unor interese comerciale în­semnate ale terrei nostre (bravo, bravo). Raportul minorității trebuia să men­ționeze și despre partea meritoriă a con­­vențiunii, spre a protesta chiar de la în­ceput contra unui înțeles prea înflorit, care fără îndoială s’ar fi putut găsi es­­presiunea în raportul majorității, și pen­tru a oferi membrilor înaltei camere ocasiunea, că după cum cred pe baza unei expuneri obiectice să puta cunosce părerile ambelor părți. Multe vor fi pute incomplecte în acest raport al minorității, multe pote chiar greșite. Este însă cu totul imposibil ași forma cineva o apreciere pe deplin si­gură și clară despre tote disposițiunile acestei convențiuni. Era peste putință, de­ore­ce vă rog să țineți semn, că nu ni s’a presintat de­cât sensul convențiunii, și afară de acel sens nu ni s’a anexat din partea guvernului ca expunere sau motivare, nici un singur rând, nici un comunicat nu ni s’a făcut. De asemenea ne rog să ve dați seamă decă era cu putință a se examina con­­vențiunea din ambele punte de vedere, din punctul de vedere al dreptului gin­­telor și din cel comercial. Examinarea unei noue convențiuni comerciale, cade în atribuțiunile represintațiunei impe­riale în virtutea legilor fundamentale de Stat, și că asemenea examinare nu pate să fie de­sigur de­cât consciințiosă și trebue să fie consciințiosă. Se întreb acum era óre cu putință examinarea a­­cestei convențiuni din punctul de vedere al dreptului ginților, când nu ni s’a pre­sintat nici o expunere autentică despre împrejurările în care s’au negociat acestă convențiune, nu ni s’a făcut nici o în­­părtășire despre cunoscuta și importanta declarațiune de la 1874 a celor trei îm­părați, când nu ni s’au comunicat nici schimbarea notelor diplomatice relative, și in fine nici răspunsul urmat din partea Porții. Vă rog dați-ve sem­ă dacă e cu putință a se aprecia întru cât era nece­sară încheierea unei asemenea conven­țiuni, și din ce puncte de vedere sau ple­cat când nu ni se comunică mai nimic din corespondința diplomatică urmată cu România și cele­l­alte puteri. Dar nici nu e cu putință a examina cu temeiui partea comercială a acestei Convențiuni. Convențiunea se referă în art. IX și X la tarifele vamale române, la noul tarif de import autonom român și la tariful vamal de export român. Acelea nu ni s’au presentat. Cum putem acum să comparăm în ce raport stă clasificațiu­nea de mărfuri și taxele de vamă ale a­­cestui nou tarif român, cu existentele tarife convenționale austriace și cu ta­rifele existente în România și Turcia și cu clasificațiunea mărfurilor în genere. O comparațiune e cu totul imposibilă. Osebit de acestea, s’a trecut în art. XXI și XXII ale protocolului de încheiere din acestă convențiune un șir întreg a­­decă 10 legi române, cari prin acestă convențiune se vor aplica asupra națio­nalilor austriaci. Aceste legi însă, pe care noi le sancționăm așa zi când pentru naționalii noștri, nu ni se­ comunică (voci, auziți) și ea nu scia absolut nimic din ceea ce se cuprinde în aceste legi și ce urmeau a se sancționa de către repre­­sentațiunea imperiului pe baza unei e­­xaminări consciinciase, (voci, prea adevă­rat), pentru supușii Statului nostru (a­­firmare). Fără aprecierea acestui material mi se pare cu totul imposibil a lua o de­­cisiune asupra primirei acestei conven­țiuni. Acesta este punctul de vedere al minorității. Eu cred că, nici un parla­ment din lume n’ar tolera (voci, auziți) ca să se presente o convențiune prin care se regreleză relațiuni importante inter­naționale, fără să fi pus la disposițiune materialul complect, (voci prea ade­vărat). Imi permit a vă atrage atențiunea în acestă privință asupra unui exemplu present de curând sub ochii noștri cum în alte State se procede în asemenea a­­faceri. Deschizându-se mai de­ună­ și parlamentul englez și presentându-se însemnata chestiune a acțiilor canalului de Suez, guvernul a produs o serie între­­gă, cu cm] peste 66 de piese diplomatice și nimeni n’a făcut un comercmașa mare de secrete, ci a pus la aprecierea parla­mentului Corespondența diplomatică cu tote puterile interesate (voci; prea ade­vărat). După convincțiunea minorității, nu co­respunde cu demnitatea și onerea re­­presentațiunei imperiale (voci; adevărat) să ia decisiune asupra unei convențiuni internaționale, când în ori­ce privință, nu i s’ar da putință, de a o examina cu claritate și din temei. Excelența sa de ministru de comercia­l și a exprimat părerea când a venit în comisiunea disențiunei asupra proiectu­lui minorității, că valorea unei expuneri de motive din partea guvernului, ar fi forte îndoială, s’ar forma din acesta arme chiar în contra proiectului. O asemenea declarațiune este originală, ea nu o poțiți numi alt­fel. Totu­și îmi pare că o asemenea mărturisire nu aruncă cea mai favorabilă lumină asupra însu­și proiectului, când se exprimă temerea că o expunere de motive pe față și detai­lată n’ar putea avea alt resultat de­cât producerea de argumente în contra­pro­punere­ (voci prea bine, în stânga și în centru. Dacă înalta cameră este de părere, că se pot încheia asemenea acte internațio­nale, precum e convențiunea de față, a­­tunci trebue să mărturesc, mi se pare mai nemerit dintr’un Intervs, renunțăm mai bine pe față și solemn la dreptul ce ne compete în virtutea­­ II lit. A din le­gea fundamentală de Stat asupra com­­­petinței representațiunei imperiale, de­cât să comitem aprope ipocrisie tratând ast­fel un obiect așa de important. Nu vom­ vorbi acum despre al doilea motiv de care s’a condus minoritatea, când a recomandat înaltei camere amâ­narea luărei în considerație:—îmi reserv dreptul a e spune aceste motive mai pe larg, după ce se va fi pronunțat ce­va în causă și din partea guvernului, eu mă voi­ orienta în discursul meu final după observațiile pe cari le va fi făcut asupră­­de guvernul. Minoritatea este prea decisă a se o­­pune energic unei asemenea direcțiuni în politica comercială și din acest punct de vedere trebue să considerați propu­nerile minorității. Se zice de către un forte însemnat om de Stat, că «cu ovăz și biciu” se guver­­neza mai bine. Dacă acest principiu­ s’ar putea aplica la apreciarea acestei convențiuni, atunci de­sigur văz și ea că România este tractată cu ovăz. Dacă însă se pocnește în aseme­nea formă cu biciul în contra nostru, a­­tunci minoritatea este decisă a preveni lovitura și a se opune din tote puterile, (consimțiri în stânga și în centru). (Va urma) NOUTĂȚILE piLEI Pe malul Dunărei. In cursul săptămânei înre­gistrăm că, din causa inundațiunilor ce ame­nință mult interesele onorabililor comercianți din județul nostru, vene lărî de cereale nu s’au făcut și cu mare anevoință abea se pot încărca câte­va bastimente din mai apropierea portu­lui Călărași. Porturile sunt tot ca în săptămâna trecută. Mai înregistrăm cu mare regret aflarea a mai multor mii de vite cornate, cai și oi, etc., cari sunt inundate și stat­ alocurea pe câte o limbu­­liță de grind mai m­ult în apă, fără nutreț, ame­­nințindu-le martea. Onorabila administrațiune locală ’și dă tot concursul a evita nenorocirea ce amenință pe comercianții ce ’și dati oste­nelile a nutri­vite în bogatele sohaturi din a­­cest județ. Tot­ d’o­dată aducem mulțumirile nóstre O­­norab. D. Socot.-Colonel Algiu care, aflându-se aci în localitate și vedând acestă nenorocire, luă inițiativa a depeșa onorabilului Guvern de cele mai sus (zise,­ și pe dată s’a dispusat trimi­­terea a două Vapore Române cu șlepuri spre a le îmbarca și a le scăpa de mórtea ce le ame­nință și paguba ce ar aduce proprietarilor a­­cestor vite, pagubă din care ar rămâne sleiți cu totul. Mai aducem mulțumirile nóstre și D-lui Lei­­bu I. Apfelbaum ca adevărat cetățăn Călărășan, cel ce a pus la disposiția tuturor suferinzilor podul pe vase și bărcile D-sele, și sperăm că toți Domnii proprietari și comercianți din acest județ, vor imita laudabilile fapte de mai sus la un așa cas de nenorocire cu ori­ce mijloce ar avea. (Ialomița). * * * Vaslui, — 25 Martie. — De la 18 curent pâ­nă astăz­i a urmat ploi parțiale, timpul variabil arăturile și semănăturile de primăvară se fac. Bacău, 25 Martie. — A picat o plce îndes­­tulatare și forte abundentă în tot cuprinsul ju­­dețu­lui, astăzi timpul senin și cam rece. C. Lung, 25 Martie. — In Ziua de 21 curent pe la 4 ore p. m., a început a pica în acest ju­deț, continuând și în Ziua de 2­2 dupe informa­­țiunile luate, ploia a fost cam generală în tot județul. Focșani, 25 Martie. — A ploat bine în tot județul. Ploesci, 25 Martie. — In acest județ a ploat Duminică și Luni și ploia este folosit pre mult agriculturel. Buzeu, 25 Martie. — Sunt opt zile de când a ploat bine; de patru Zile suflă vent rece, care a adus multă stricăciune pomilor înfloriți; ară­turile și semănăturile se activăză. Jiu, 25 Martie. — In Zilele de 2­2 — 23,cu­rent, a ploat cu abundență în acest județ ; tim­pul acum s’a îndreptat și se arată cel mai fa­vorabil pentru semănături care deja au­ început. Caracal, 25 Martie. — In acest județ, ploia generală, Dunărea cresce, fără să facă strică­ciuni. Calmi, 25 Martie. — In acest district n’a pleat de mult, este nevoe de plóe, vânturile

Next