Timpul, aprilie 1890 (nr. 111-135)

1890-04-20 / nr. 127

L f SUMAR Pentru săteni.—Desbinarile din­tre liberali —Crima de la can­­i­mul­­ 6. 17.—Anarchistii. TIMPUL 20 Aprilie Bastahi a spus ministrului că a inchis clinica din causă de hygienă. D. Haiban zice că cel­alt doctor, adică d-ru Sculy a fost declarat in­capabil de a mai ocupa serviciulî in spitaluri de către consiliul superior sanitar in anul 1885, din cauza unei erori mari ce a făcut nn o operațiune. Oratorul cetește decisiunea consiliu­lui sanitar. D-nu Hurdan termină spunând că starea anormală de la spitalul sf. Spi­ridon trebuia să înceteze. D. N. Ionescu propune ca să se facă o anchetă parlamentară, pentru a se vedea cine sunt vinovații. D-ni. M. Kogălniceanuu și Palladi susțin această propunere. D. Președinte spune că conform regulamentului propunerea se va tri­­mite la secțiuni. Se cere urgența. Se pune la vot urgența și se respinge. Se depune pe biuroul Camerei ra­portul asupra creditului pentru for­tificații. D. Chr. Negoescu depune o petițiune a comercianților din Ploiești cari cer a * a nu se vota conventiunea cu Serbia. ” D. dr. S. Ștefănescu interpelează pe ministrul instrucțiune! asupra si­­tuațiunei profesorilor de la facultatea de medicină din Iași. D. M. B­ilș cere dosarul relativ la fondul de reservă al căilor ferate. La ordinea f­nlei discuțiunea asupra proiectului pensiunelor civile, D. M. Cogalniceanu, raportor, dă citire raportului. Luarea in considerațiune a proiec­tului se votează fără discuțiune. D. M. Cogălniceanu dă cetire art I, care recunoaște dreptul la pensiune diferiților funcționari ai Statului. A . D. Gr. Crisenghi propune un a­­mendament prin care cere ca un cas de cumul să se ia in considerare nu­mai o funcțiune, și anume acea mai bine retribuită. D. M. Tzoni propune un amenda­ment prin care cere ca funcționarii Statului plătiți din credite extra­ordi­­nare să fie autorizați a plăti Statului reținerile ce trebuia să li se facă, și să poată in urmă beneficia de legea pensiunilor. D. M Ghermani, ministru de fi­nance, declară că primește amenda­­mentul d-lui Crisenghi. D. N. Va mov combate amendamen­tul d-lui Tzoni. D-sa spune că mulți din funcțio­narii pe cari îi vizează amendamentul d-lui Tzoni, erau funcționari ai Sta­tului, ei au părăsit serviciul Statului pentru a se angaja la serviciuli plă­tite gras din credite extra­ordinare. Trebuiau să știe când au părăsit ser­viciul Statului ce-i așteaptă. Ar fi ne­drept azi a le acorda pesiuni, de­oare­ce ei au beneficiat de salarii mari. D. I­. Ghermani ministru de finanțe, declară că nu poate primi amenda­mentul d-lui Tzoni. Motive sunt multe. Ași intreba de ce inginerii cari au primit funcțiuni plătite din fonduri extraordinare, n’au pus ca condițiuni atunci când s’au constituit bi­rourile de lucrări extra­ordinare ca să nu li se intrerupă anii pentru pensiune și să li se facă reținerile cuvenite ? Au crezut atunci că e mai bine să pue reținerile in buzunar de­cât să le verse in casa Statului. (Aplause, Ilaritate). Azi vin și ne dau 5 la sută, pentru ca in schimb să primească 10. (Ila­ritate). Ar fi fost mult mai bine ca ase­menea chestiuni să nu fi venit înaintea Camerei. D. Ion Rădulescu propune un amen­dament prin care cere ca foștii direc­tori de prefectură cari au fost atașați ca secretari pe lângă consiliele jude­țene, să fie admiși a vărsa in casa Statului reținerile ce trebuia să li se facă atunci când ocupau numitele func­țiuni și in urmă să se bucure de be­­neficiele legei pensiunilor. D. general Manu președintele con­siliului de miniștri combate amenda­mentul. Numiții funcționari trebuia de mult să ceară să li se facă rețineri ei insă ca și inginerii de care s’a vor­bit mai inainte, au făcut și azi cer să beneficieze de noua lege a pensiunilor. Cererea lor e nedreaptă și de aceia ve rog să o respingeți. D. Aug. Peșacov propune un amen­dament in același sens ca și d. Radu­­lescu, cu deosebire numai că d-sa cere să nu se facă nici o reținere numi­ților funcționari. D. Popovici Răcăciuni exprimă te­merea că peste 30 de ani nu o să avem de­cât pensionari și nici un funcționar. D-sa zice că un funcționar trebue să fie o arh­ivă vie. D. Popovici propune 30 (!) de ani de serviciu pentru a avea dreptul la pensiune ! D. M. Ghermani ministru de finanțe, zice că nu trebue să se complice con­­dițiunile pentru a dobândi dreptul la pensiune. Funcționarii cei buni nu se retrag după 30 ani de serviciu; dacă mai pot funcționa ei nu părăsesc serviciul. Se inșeală d. Popovici când spune că peste 30 de ani nu vom mai avea funcționari; legea veche prevede 24 ani de serviciu pentru pensiune, s-a sporit funcțiunile acum și funcționari avem destui. D. Dobrescu (Argeș) propune a se da pensiuni și funcționarilor comunali și județeni. D. M. Ghermani combate acest amendament. D-sa zice că Statul nu poate să ia in sarcina sa funcționarii comunali și ai județelor. D. Ion Miclescu propune un amen­dament prin care cere a nu se recu­noaște dreptul la pensiune de­cât funcționarului care are cel puțin 15 ani de serviciu. D. Ion Lahovary se asociază la amendamentul d-lui Miclescu. D-sa cere insă ca in cazul când un func­ționar moare și nu are de­cât 10 ani de serviciu, femeia și copiii lăi să aibă dreptul la pensiune. D. M. Kogălniceanu combate amen­damentul d-lui Miclescu. D. G. Tocil­escu propune un amen­dament prin care cere ca să se acorde o pensiune de 15 la sută și funcțio­narilor cari au un serviciu de 6 până la 10 ani fără o zi; afară de acesta d-sa mai propune un amendament prin care cere ca funcționarii cari n’au 10 ani de serviciu să poată avea dreptul de a reclama reținerile ce li s’a făcut. D. M. Ghermani, ministru de finanțe combate amendamentele d-l or Miclescu și Tocilescu. D-sa zice că personal ’i-ar conveni amendamentul d-lui Tocilescu, căci ’î dă speranța de a avea peste 2 și junătate dreptul la pensiune. (Mare ilaritate). Am admis la 10 ani minimul de serviciu, de­oare­ce la noi situațiunea funcționarilor e foarte precară. D. N. Ionescu. susține amendamentul d-lui Peșacov. La orele 6 se ridică ședința publică, legi prevăzute in cel trecut. Așa le­gea tocmelilor agricole, legea instruc­ții etc. D. general Manu arată că mai toate aceste legi fiind in legături cu buge­tul, ele trebuiau votate ăntâi de Ca­meră, dar Camera s’a ocupat mult timp cu constituționalitatea guvernului, cum și darea in judecată a fostului guvern Era deci natural că cât­va timp Senatu să n’aibă ce face. Sunt insă unele proecte necesare depuse la Senat cu cari Senatul se va putea ocupa până se va aduce proec­­tele de la Cameră. D. Fleva cere dosarul relativ la a­­legerea comunală de la Craiova. D. general Manu spune că dosaru­l la d. Pallade, se va da d-lui Fleva in urmă. D. Al. Lahovari cere Senatului să lucreze doue­­ jile in secții. Propunerea se admite. Ședința se ridică la orele 3 și­­ 10. Comitetul pentru ridicarea unul monument pe mormântul lui Eminescu. Persoanele cari au primit liste de subscriere pentru monumentul lui Emi­nescu, sunt rugate să bine-voiască a le inapoia la adresa d-lui A. Chibici Rîvneanu, din București str. Esculap No. 5, până cel târziu la sfârșitul In­nei lui Maiü a. c. dimpreună cu su­mele ce s’au putut colecta până acum, spre a se putea incepe cu comanda­­rea lucrărilor acelui monument fu­nerar. ULTIME IN FORMAȚIUNI SENATUL Ședința de Miercuri 18 Aprilie 1890. Ședința se deschide la orele 2 sub președința d-lui N. Krețulescu. Pre­zenți 64 senatori. Se fac formalitățile obicinuite. D. Esarcu observă că in mesa­­j­ul de deschidere a acestei ședințe nu s’a prevăzut și legea pentru con­servarea monumentelor naționale. D-sa cere urgența pentru acest proiect de lege. D. Al. Lahovari spune că guvernul nu se opune ca acest proiect să se voteze. D. P. Grădișteanu, cere ca guver­nul să se explice in această chestie. D. general. Manu spune că dacă Senatul vrea să cunoască opinia gu­vernului să i se adreseze o interpe­­are. D. Mârzes­cu observă că in mesa­­giul actual nu se prevăd mai multe D. G. Mârzescu a declarat ori că nu poate să se alieze cu co­lectiviștii așa cum voesc ei, cari ’î pretind să sacrifice independența sa de acțiune, punendu-l sub comanda d-lui Vizanti. La Botoșani se va ține o in­­trunire p­ublică a colectiviștilor nu s’a fixat incă nici termenul nici cine să vorbească din ora­torii colectivităței. Pentru Dumineca viitoare este fixată data intrunirei colectiviste. Camera de punere sub acu­zație a discutat ori opozițiunea făcută de d. i procuror­ general in contra hotărîrei ordonanței de­finitive a d-lui judecător de ins­trucție in afacerea clădirei spi­talului Colțea. Se știe că d. jude instructor Pretorian in ordonanța sa a dat cas de neurmărire in contra d-lor Schiffelers, Kohl și Barbu. Camera a respins opoziția d-lui procuror­ general, achitând ast­fel pe cei trei arc­itecți. D. Dimitrie Moruzi, fost pre­fect de poliție, indrăsnesce să ne respundă la cele ce am scris in privința sa in cestiunea ale­gerii de Duminecă. D. Moruzi ar fi trebuit să ta­că de­cât a se exhiba publicu­lui, căci presei sale de eri i se poate respund­e cu acele faimoa­se ordonanțe polițienesce, prin care călca și constituția, și li­bertatea și buna cuviință. ȘTIRI TEATRALE Teatrul Național ne prepară una din acele serburi, care nu se dau de­cât la zile mari. E vorba de benevolul lui Nottara, cel mai distins și simpatic al nostru artist de dramă. Se va juca Amicil Falși (Nos In­times), cea mai strălucită piesă a lui Victorien Sardou. Lumea bucureșteană, care a știut in­tot­deauna să aprecieze pe artiștii cei mai valoroși, va da și de astă dată prinosul ei de recunoștință crea­toru­lui celor mai dificile roluri. Nottara, care atinge ades culmea in artă, are dreptul la entusiasmul ce ’i acordăm cu toții. Să nu uităm dar seara de Sâmbătă 21 Aprilie. EFORIA SPITALELÖE CIVILE PUBLICA ȚIUNE Se va ține in­­ ziua de 25 Maiü a. c., la ora 1 a. m., in localul Eforiei, licitațiune pentru repa­­rațiunile ce sunt de făcut la spi­talele Philantropia, Maternitatea, Colțea, spit, de copii și monas­­tirea Sinaia. Doritorii pot vedea planurile și devisele in toate filele lucră­toare in cancelaria Eforiei, la serviciul respectiv. Șeful serviciului, M. Nicolau. No. 393. EFORIA SPITALELOR CIVILE PUBLICAȚIUNE Se va ține in­­ ziua de 28 Mai, a. c., ora 11 a. m., licitațiune pentru rufăria și obiectele de serviciu necesare spitalelor. Doritorii pot vedea modelele in toate zilele lucrătoare la orele cancelariei, in magazia ce se gă­sește in loca­ul Eforiei. Șeful serviciului, M. Nicolau. No­ 406. PRIMĂRIA COMUN­T.­MĂGURELE Condițiuni de licitație. In ziua de 12 Maiü la orele 10 a. m. se va ține licitațiune prin oferte conform art. 51 din legea comptabili­tăței generale a Statului, in localul Mmăriei T­urnu-Măgurele, pentru da­rea in întreprindere a lucrărilor ce sunt a se efectua la construcțiunea marșeului din piața Libertăței, cuprin­­zând 46 compartimente sau prăvălii, esceptându-se clădirea de adminis­­trație. Valoarea aproximativă a acestei lu­­rări este de lei ș­ase­zeci și cinci de mii. Pentru admiterea la licitație se cer următoarele condițiuni: 1. Concurentul va trebui să justifice că posedă titlul de arh­itect sau ingi­ner constructor, ori cel puțin să cer­tifice că a efectuat asemeni lucrări publice , de ori­ce însemnătate , in mod satisfăcător, in cei din urmă zece ani. Aceste certificate trebue să fie li­berate de oameni speciali, cari vor fi dirigiat asemenea lucrări. Certificatele se vor presenta cu două zile înaintea zilei licitațiunei și vor fi vizate de către inginerul-arh­itect al comunei, care va stabili lista concu­­enților. 2. Concurenții sunt obligați să de­pună o garanție provisorie de 5 la sută din suma totală aproximativă a­ucrărilor arătate mai sus; această ga­ranție se va depune la casierul co­munei, a cărui recipisă se va presenta­­a licitațiune. Ofertele se vor face in scris și se vor depune sigilate in pretoriul­­ Pri­măriei, purtând pe copertă in față nu­mele concurentului. Ofertele vor trebui să arate adaosul sau scădâmântul ce concurenții vor propune la sută, dupe deviz. 3. In urma deschiderea ofertelor, rimăria își reservă dreptul de a pro­cede la o din n­ou licitație, chiar in acea ședință, prin strigări repetite de trei ori, la intervale de câte cinci mi­nute, și numai intre concurenții cari au depus ofertele lor, in modul arătat mai sus. 4. Lucrările se vor executa dupe cantul de sarcini. 5. Termenul pentru terminarea tu­turor lucrărilor date in antreprisă, se fixează la un an din ziua aprobărei li­­citațiunei. 6. Comuna își reservă dreptul de a spori sau reduce cantitățile de lucrări, cu 20 la sută, fără prelungirea sau re­ducerea termenului stipulat la art. 5. 7. Plata se va face treptat cu ina­­intarea lucrărilor și dupe situațiuni întocmite de inginerul arh­itect al co­munei insărcinat cu dirigearea lucră­rilor , reținându-se, pentru lucrările executate, zece la sută din valoarea lor ca garanție a bunei execuțiuni. 8. Pentru tot ce privește garanția definitivă, execuțiunea și recepțiunea lucrărilor, se va urma conform condi­­țiunilor generale pentru intre­prinderi de lucrări publice. Devisul, caetul de sarcini și planu­rile se pot vedea in toate zilele de lu­cru, in biuroul teh­nic al Primăriei, unde se poate lua ori­ce alte informa­­țiuni. Primar: A. D. Mavrodineanu. Secretar, G. Petreanu. No. 1,171. BIBLIOGRAFIE REVISTA NOUĂ Sumarul No. I-Iü, Anul III-lea G. I. Ionnescu-Gion, Marele Ban Const. Năsturel-Herescu. (Biografie). Arthur Stavri: In codru. (Poesie). Dim. Sturdza: Insula Volcano. T. D. Speranția: Fiul țiganului. (A­­necdotă populară.) Lazăr ,Șăineanu : Starea țârilor ro­mâne. x • N. Iorga: Serenadă. G. I. Ionnescu-Gion: Călătoria lui Carol XII. Al. Vlahuță. Studii critice. Const. Ioniță . Cronică lunară. Jiquidi: Bețivul. (Heliografie). Portret: Goest. Năsturel-Herescu. Gravure : Regele Lear și Bufonul. Wernyhora. DOCTOR SRL­EICHENBAUM Doctor in medicină și chirurgie Anunță pe onor­ public c­l insta­­lându-se in Capitală, dă consultațiuni pentru ori­ ce specie de maladii. La domiciliu de la 2 — 4 p. m. Strada Lipscani No. 84 vis-a-vis de biserica Sf. Gheorghe. PRIMUL MAGAZIN DE COLONIALE SI DELICATESE PETRA CHE IO AN Calea Victoriei colț, vis-a-vis de Palatul Regal Am onoare a aduce la cunoștința onor. public si in general onor, mele clientele ca pentru Sfintele Serbatori, ’mi-am a­­sortat magazinul, mai mult ca ori­când, cu MEZELURILE DE CEA MAI BUNA CALITATE, PRECUM SI CU BRANZETURILE CELE MAI­ DISTINSE, STREINE SI INDIGENE MARE DEPOSIT DE VINURI­­L ® r Albe si negre indigene si streine (Calitate superioară) Sper că Onor, mei clienți mă vor onora cu vizitele D-lor, promtitudinea și prețu­rile moderate ale magazinului meu fiin­­du-le deja de mult cunoscute. Cu stimă, Petrache loan. COFETĂRIA: Gr. MEGLELI ELEVUL CASEI SIUAUDIN DIN PARI in fac­a Teatrului National Anunță pe onorata sa clientelă că a adus un mare asortiment de dife­rite cadouri pentru sărbătorile Paș­­telui 51 VIVIl­­l íl I 1^91 săB 0.L üli Ildu­ Gheorghe, Salu­cula și Mereni de Jos din Vlașca 3126 pogoane. Adresa Scaune 49. Dristoreanu A.NUNCIU Fiind a se face demolițiunea unor clădiri se face cunoscut celor ce ar voi să ia asemenea antreprisă. Ama­­torii se pot presinta str. Batiste 11 casele Blaramberg nU lAjmiß I t^elTsT^orgl­e lift I­­ LIN­Hi 11 prăvălia și aparta­mentele de sus a Casei d-lui Laho­vari situat in calea Victoriei vis-a-vis de Oteteleceanu. A se adresa in str. Romană No. 9 D»TM» GEORGE CIURCU elev al d-lor Profesori Wecker, Panaș, Galezowski (Paris), Fuchs, Politzer, Schrotter (Viena), Manolescu (București). Specialist în balete de ochi și de urechi Consultațiuni de la 4—6 p. m. —Pentru săraci gratis. Strada Coltei No. 62.

Next