Timpul, iulie 1890 (nr. 186-209)

1890-07-01 / nr. 186

DUMINECĂ 1 IULIE EDIȚIA A DOUA Abonamentele se priimesc la Administrație­­ IN EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE AROTIMPUL I ZIAR COTIDIAN Redacția Administrația: Calea Victoriei, No. 54. abonamentele In­ toata tara, pe an . . „ „ Pe 6 luni . „ M Pe 3 luni . Pentru streinătate pe an. 40 lei 20 .­10 „ 60 „ ANUL XI No. 186 ANUNCIURI SI INSERTIUNI ■ Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 i, ,, II..................2.50 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse« SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC CIRCULARA D-LUI ISTRA AL Trebue să-și fi aducând bine aminte toți cei ce au urmărit de aproape desbaterile Camerei, credința care o expunea d. Ko­­gălniceanu, cum că legea conce­pută și votată de partidul con­servator, tinzând a da țăranilor rămași fără pământ mijlocul de a dobândi porțiunea trebuin­cioasă, era o lege nepractică, ce nu se va putea aplica Nu este de tăgăduit intr’adever, că, judecându-se numai pe d’a­supra variile dificultăți ce se cereau a fi invinse, in aplicarea ei, soarta zisei legi putea inspira serioase ingrijiri. In fond insă dracul nu era tocmai așa de negru, după cum se înfățișa in mintea contradictorilor noștri, ca adversari firești a unei concep­țiuni ce nu era a lor proprie. Grație stăruințelor depuse de d. Peucescu, preocupat de a îm­bunătăți soarta muncitorului de pământ, opera concepută s’a putut pune pe cale de îndeplinire Putem dovedi aceasta cu o recentă circulare adresată la 27 iuni­, inginerilor dependenți de ministerul domniei­ sale, in care sunt consemnate o sumă de ob­­servațiuni, pe baza cărora li­ se da nioi instrucțiuni despre mo­dul cum cată să procedeze spre a urma inainte cu pași siguri, la executarea operei inceputa. Asupra acestei circulări che­măm cea mai serioasă atențiune a lectorilor noștri. Ea infățișază un sistem de aplicare a legei studiată in toate amănuntele sale. Ministrul se preocupă in același timp, de a da proprietate sigură in mâna cumpărătorului țăran, îngrijind a bine lămuri împre­jurările fie­căreia moșii, față cu vecinii cari ar putea ridica verm pretenție de hotare, de a fixa in mod exact categoriile de teren și prețul lor relativ; de a precisa prețul hectarului in ra­port cu chiriile din fie­care lo­calitate, și dupe mijloacele de transport mai lesnicioase sau mai anevoioase; de a se face parce­larea cu băgare de seamă, ast­fel ca loturile să fie și de egală întinderea și de egală valoare ; de a se deosebi loturile mici de câte 5 hectare in două di­­vișiuni, pentru ca sătenii să 'și aibă osebite locuri pentru arătura de toamnă de cea de primă­vară și să se poată folosi pe rând de densele la pășunatul vitelor dupe ridicarea recoltei; de a se da loturile individual, indestulându-se mai ânteia cei ce n’au pământ, și numai din prisos să se dea celor ce le lip­sește partea spre complectare până la cinci hectare; de a se preferi cei ce se găsesc pe mo­și­a ce se vinde, de a nu se mai vinde un lot la mai multe per­soane, spre insiturarea nemul­țumirilor ce adesea au decurs dintr’aceasta. Mai presus de toate, este de remarcat preocuparea d-lui Peu­cescu, de a se folosi de faptul că se găsesc mulți țărani, dintre cei in drept de a cumpăra câte un lot mic, cari sunt bucuroși să primească a cumpăra ori­unde, in cazuri de incăputare a lotu­rilor de vândut, spre a face n­oi grupări de populațiune, strămu­tând săteni din locurile unde ei sunt prea deși, in locuri mai puțin populate, creând ast­fel n­oi comune, și prin urmare favori­­zând întocmirea unor centre de populațiune in condițiunile de estetică și de higienă, care le dic­tează experiența dobândită, prin timp.­ In­­ cât privește activarea lu­­crării, circulara d-lui Peucescu este de o minuțiositate exem­plară. Ea cere inginerilor pre­­zența la fața locului in tot mo­mentul; ea le prescrie cum să preintâmpine intârzierile, cum să suplinească persoanele colabora­toare in toate cazurile de ane­­voințe sau îndărătnicie, cum să verifice totul și să nu mai facă omisiuni regretabile și intârzie­­toare. Cu modul acesta de ministru al Domentelor, face să fie cât de apropiată ziua in care ne vom putea felicita cu toții, că s’a dat satisfacție uneia din cele mai ur­gente necesități, că s’a resolvat o cestiune socială de care se re­simțea Statul vntreg , cu alte cu­vinte, că muncitorul de pământ a scăpat din starea de proleta­riat, și, prin bucata sa proprie de pământ, își va fi înjghebat de acum inainte, in patria sa ideală, impersonală, și o patrie reală, personală, va face d’intrânsul un apărător cu atâta mai aprig al erei­ semnatare, și se știe că Rusia nu a­­șteaptă de­cât ca o putere să nu ia in samă această clausă pentru a denunța tractatul. Poarta se va feri să dea vr’o urmare notei bulgare pentru ca situa­­țiunea să se complice din n­oű. 10 iunie.—«Neue Freie Presse» află din Constantinopol că consiliul de mi­niștri s’a ocupat de nota bulgară; el a recunoscut in principii­ că câte­va din plângerile formulate sunt înte­meiate dar n’a luat nici o decisiune. In ceea­ ce privește chestiunea reli­gioasă se zice ca s’a și inceput nego­cierile cu Exarcul. 11 Iulie. — D. Simicî, ministru Ser­biei, a făcut o visită șefului de sec­țiune, Szpegényi.­­«La Politische Cor­­respondenz» crede a ști că d. Simicî va remite in curând ministrului afa­cerilor străine din Austro-Ungaria o notă relativă la importul porcilor. 11 Iulie.—«Neues Wiener Tagblatt care vorbise era despre asasinarea d-lui Stambuloff, desminte azi această știre. ENGLITERA Londra, 16 Iulie.—Intrevorbirile con­tinuă in vederea unei modificări a ca­binetului. Se asigură că­­ Smith va fi numit Pair. Sir Randolph Churchill va fi numit lord al tezaurului, lord Hartington refuzând acest portofoliu. «Times» află din Buenos­ Aires că majoritatea comisiunei Camerei a a­­probat declarațiunile ministrului de Finanțe prin care a zis că se opune la cursul forțat al biletelor de bancă și la o nouă emisiune de bilete alta de­cât acea propusă de el. In Iulie.— Camera Lorzilor.—Lordul Salisbury a propus să se treacă la a doua cetire a proiectului pentru ceda­rea insulei Helgoland; el a asigurat că aranjamentul anglo-german înlă­tură ori­ce conflict și iata ca pnoto­șugul intre aceste două națiuni să fie mai strâns. După o discuțiune de două ore, proectul este adoptat in a doua cetire. TELEGRAME Serviciu Ag­entiei Române AUST1EM UNGARIA Viena, in Iulie.—­.«Politische Corres­­pondenz» publică o scrisoare din St. Petersburg care zice că, afară de e­­xecutarea lui Panitza care a provocat in Rusia o indignare generală, toate cele­l­alte evenimente din Bulgaria lasă indiferente cercurile politice din Ru­sia Cea din urmă notă bulgară este considerată și ca nefolositoare și ca indrăsneață din moment ce, conform cu tractatul din Berlin, chestiunea re­cunoașterei Principelui de Coburg e supusă aderărei unanime a puterilor ! CLUBUL CARPATIN In Elveția, țara munților din care cea mai mare parte sunt primejdioși și înghit, un mare num­ăr de călători cari se aven­turează și se rătăcesc prin acele locuri, sunt inființate de mult timp cluburi numite Alpine. Scopul acestor cluburi este ca din cotizațiile membrilor să se înființeze prin punctele cele mai Lolate și mai primejdioase, loca­luri (cabane) de adăpost in cari să se găsească tot­dea­una un loc de dormit, uscat, lemne de incălzit și ceva provizii de mân­care. Aceste adăposturi sunt de un mare folos pentru turiștii din munții Alpi și mulți datoresc viața acestor adăposturi. Munții noștrii au început să fie și ei vizitați de un mare număr de persoane, mai cu seamă munții Sinaei, Câmpu­ Lungului, de la Piatra, munții Bacăului și alții aproape de localitățile pe unde lumea petrece sezonul de vară. Prin urmare, o societate care să aibă același scop ca și cele din Elveția ar fi fost de mare folos și pentru țara noastră. Inițiativa unui asemenea club ce se va numi clubul Carpatin a fost luată de d. Gr. Peucescu, ministrul Domentelor, care in tot timpul verei se va ocupa pentru adunare de membrii. Clubul Carpatin va fi p’us sub patronagiul A. S. Regale, Prin­cipele Ferdinand. In curând vom da amănunte. Află tot. CUM JUDECĂ EI ȚARĂ In ochii colectiviștilor sau, mai co­rect, in vorbirea lor, conservatorii ai cea mai proastă opiniune și cel ma suveran dispreț pentru națiune. I greu să treacă o zi fără să citești ci­­­ guvernanții actuali tratează pe ro­mâni ca pe niște slugi boerești,» sar fără să nu li­ se asvîrle in sarcini trasa «mitralliez moi cette canaille...». Și aceste calomnii ordinare ei le debitează, doamne!... cu atâta inter­­bințeală și cu așa violență,—in­cât ai crede, dacă ai veni astă­zi din China că nu există pe lume alt partid po­litic care să venereze mai mult de­cât colectiviștii națiunea lor. Ei ar avea absolută încredere in cumințenia și in virtuțile maselor populare, ei cultivă ca o dogmă indiscutabilă prin­cipiul nețărmuritei suveranități na­ționale, — pe când noi am socoti pe români inapți de a se guverna ei pe sine și și le-am impune epitropia noastră; ei democrații, noi infamii aristocrați cu tot cortegiul tradițional de privilegii și de viții. Ei bine, o asemenea pretențiune este revoltătoare, mai cu osebire in gura domnilor colectiviști, cari—dacă au avut tristul prilej de a batjocori țara de fapt— nu s’au sfiit apoi nici de a’și da pe față adevărata opiniune ce au despre țara românească. Mai întâi și de toate, printr’o sin­gură mișcare ii vom despuia de falsul democratism, cu care vor să se îm­podobească . Colectiviștii sunt contra sufragiului universal și pentru ac­tualul corp electoral răstrîns și cu duue categorii de capacitate politică. Se știe că in ultima constituantă, nimeni de cât liberalii brătieniști nu s’au opus cu mai multă furie la pro­punerea lui C. A. Rosetti, in mani­festele lor apoi, nici o alusiune măcar la o viitoare cerere de vot universal!... Asta este așa; asta nu deosibește intru nimic pe liberali de conservatori, cari și ei admit votul ast­fel cum este îngrădit de Constituțiune; asta insă nu se potrivește de loc cu formula «poporul suveran.» Dar iată acum, care este reala opi­niune a partidului colectivist asupra poporului român. Majoritatea «păturei» care face po­­­litică in țară, dar care a isgonit pe colectiviști de la putere, a fost numită de insuși Delfinul partidului, nu mani­­festu­l către Buzoeni, drept «venală,­ slugarnică și conruptă.» Această ma­joritate e compusă astă­zi din «ban­diți politici,» din «trădători ai națiunei», din «străini de țară,» din «spioni mus­­călești», din «inculți și din nemernici», precum ne spune Voința Națională. Comercianții au devenit, nu numai­­ inutili, dar «periculoși pentru intere­sele naționale»,... imediat ce ei n’a­l mai ales colectiviști la oamerile de comer­ciu. Magistrații... sute de magistrați...­­ sunt aleși din tot ce e mai conrupt in­ societate, precum a spus’o la Severin «omul providențial.» Magistratura ac­tuală se afundă din ce in ce mai mult in servilism și infamie, precum o I spune organul de frunte al partidului. Dar, țăranii ? Fără să pomenim de legea liberală prin care se propunea numirea pri­­­marilor la sate, iată memorabilele cu­­­vinte ale d-lui Ion Brătianu rostite in Camera de la 1885 : «Eu nu voesc să dau păment la le­­­neșî și la derbedei.» Or, acești leneși și derbedei cari­­ n’au pământ, nu sunt de­cât 400,000 de țărani din România, cari consti­t­tuesc talpa’ casei... ! Așa­dar: clasa guvernantă... o «clasă lecazută și păcătoasă,» clasa munci­­toare...­­­leneși și derbedei»! Aci se r­­ezum­ă judecata "colectiviștilor asupra , lațiunei, și numai o asemenea opiniune poate să explice oare­­­cum nerușinarea si obrăsnicia de care uzează dumnealor ară grije in lupta politică de toate i­dtele.­I UCIDEREA CONSULULUI SERBESC DE LA PRISTINA Nota Serbiei.—Satisfacție.­—Omorul a fost politic.—Ancheta zadar­nicii.—Dovezi­­ le I­I- Ministrul președinte al Serbiei, cl. țl I Sava. Gruici, a trimis o notă cir­­­culară tuturor representanților Sâr­­é­biei in străinătate, prin care se ir­espune in toate amănuntele cu nos­­iascuta intamplare a asasinărei consu­­li­lului sârbesc Luka Marinkovici din­­­ Pristina, precum și ancheta rămasă ie­s până astă­zi fără resultat, asupra de acestei întâmplări. Guvernul sârbesc invită pe repre­­zi­zentanții săi, să roage guvernele pe lângă cari sunt acreditați, să in­el demne, prin influința și sfaturile­­ lor pe Poartă, să dea Serbiei sauis­­ă factia cerută, a­c­­e I rea Se e spune in circulară că ucide­­consulului Luka Marinkovici n’a fost nici­decum !un act de res­­tuna­re personală. A fost,—zice d. [Sava Gruici — un act de fanatism a­politic al arnăuților și al Turcilor, »­ un atentat, brutal in contra insti­ui­tuției consulatului sârbesc din Pris­­­­tina. u­i. I Ast­fel fiind, această întâmplare­­­ nu­ ar fi numai o afacere intre Serbia­­ și Turcia, ci o afacere de insemnă­­e­­­tate internațională. In ce privește stadiul actual al i­ecercetărilor incepute de autoritățile e turcești, nota cu regret constată ă I lipsa ori­cărui rezultat cât de puțin a I mulțămitor.­­ Se zice, in adevăr, că omorul ar­­ fi fost comis de niște țigani. Dar se știe acum că acei țigani erau deja i arestați in momentul când s’a­m­­­întâmplat omorul.­­ iNota dă, la sfârșit, motivele pentru ’[cari d. Gruicí e îndemnat să creadă că un adevăr omorul a fost o crimă­­ politică și nu o crimă de drept . j comun. >1 Intre aceste motive, cel mai prin­­­­cipal e acela că, de mult mureșa­­­­riful din Pristina căuta să se scape­­ de consulul sârbesc de acolo. Chiar­­ cu câte­va săptămâni mai înainte, acest mureșalif a cerut, prin mijlo­­­­cirea legațiunei otomane de la Bel­grad, rechemarea d-lui Luca Marin­­­­covici. D. Sava Gruici a și promis că-l va rechema, fiind informat, afară de aceasta, că populația ma­homedană din Pristina e in așa mă­sură dușmană a instituției consula­tului sârbesc in acel oraș, in cât [rechemarea consulului era, in tot cazul, un act prudent. Dar, înainte de a se lua măsura [care era menită să evite o nenoro­­­cire, nenorocirea se întâmplase. Nota vorbește apoi de starea de­­ lucruri nesuferită ce domnește in­­ vilaietul Kosovo. Se speră la Belgrad că puterile [vor sprijini cererea de satisfacție a Serbiei. ---------------------------sain*­*—........—■=-----------------­

Next