Timpul, iulie 1890 (nr. 186-209)

1890-07-24 / nr. 204

— Armenii din Cnita. Discuție­iu bisericii. — Patriarh­ul bătut. — Revolvere și cuțite. — Lupta cu soldații. — Trei morți. — Ancheta. — Arestările. O depeșă ne spunea era că Poarta pregătește o notă către reprezentan­ții săi din străinătate, prin care se explică «incidentul» de Duminica trecută de la biserica armeană. «Incidentul» nu pare a fi fost de loc blajin . «Agenția română» a dat câte­va amănunte asupra lui. Iată și nota cunoscutei «Politische Cores­­pondenz» in această privință: Patriarh­ul ortodox armean Ași­­chian, a fost obiectul unei mani­festații insoțite de bătăi sângeroase, in catedrala armeană din mahalaua Kum-Kapu. Din diferite rapoarte venite de la Constantinopol s’ar putea reconsti­tui următorul tablou al celor intâm­­plate : In decursul serviciului divin, un armean se urcă de­o­dată pe amvon și incepu să cetească de pe niște fițuici o cuvântare prin care pa­triarh­ul era provocat să dea lămu­riri complecte despre intâmplările din urmă din Erzerum precum și despre situația afacerilor armene in general. Acest individ se zice că e un om cunoscut, care a mai fost pedepsit pentru provocare de tulburări in public. După ce el­­ și-a sfîrșit cuvânta­rea, patriarh­ul a găsit de cuviință să răspundă: «Locul acesta sfînt, — a zis el,— nu este potrivit pentru manifestații de acest fel... Abia incepuse să vorbească, din toate părțile se ridicară strigăte de : «Jos patriarh­ul! afară ! Asikian voi să vorbească mai de­parte, dar câți­va armeni se repe­ziră la dânsul, îl traseră jos de pe amvon și-l și loviră. Văzând că nu e de glumit, patriarh­ul o rupse la fugă și se ascunse intr’o casă par­ticulară din vecini. In biserică scandalurile urmară. Armeanul care se urcase mai in­­tâiu pe amvon, trase cu revolverul asupra unui preot care, de jos, îl blestema. In același moment mai mulți alți armeni scoaseră cuțitele. Un tumult infricoșat urmă după aceasta. Soldați, poliție și gendarmerie so­siră la fața locu­lui și inconjuraseră biserica. Armenii, o parte se repe­ziră la‘dânșii cu cuțitele, alții ’i im­­­proșează cu pietre de pe ferestrele bisericei. Mai mulți soldați au fost răniți greu. Cu toate acestea ei isbutiră să împrăștie pe tulburători și să ares­teze dintre dînșii pe doi cari pareau a fi capii mișcării. Alți trei, de ase­menea dintre cei mai furioși, au fost uciși in luptă. O sentinelă din a­­propierea bisericei a tras cu pușca in mulțimea imprăștiată, dar n’a nimerit pe nimeni. Ancheta acestei afaceri s’a încre­dințat unui tribunal militar. E vorba evident de o conspirație in contra patriarh­ului armean. Depeșa din urmă a ,,Agenției ro­mâne“ spune că s’au făcut deja mai bine de 300 de arestări printre ar­meni. CURIERUL PROVINCIEI Corespondența particulară din Iași Consiliul de administrație al Credi­­­tului Funciar Urban a ținut alaltă­ seară ședință. S'a autorizat direcțiunea să scoată in vinzare mai multe imobile din Iași și din provincie, imobile luate in posesiune de câți­va ani și a căror venit nu acoperă ratele arterate. * * * D. Constantin Romanescu, absolvent al facultăței de științî, in urma reco­­manda liunea rectorului Universităței, a fost numit pe ziua de 1 Septembre su­plinitor la catedra de matematici de la școala normală Vasile Lupu, in locul d-lui Vasile Fraja, licențiat in mate­matici, care a trecut la liceu, la aceiași catedră de la secțiile divisionare infiin­­t­at acum. Căldurile cele mari fac ca Unghenii să fie foarte vizitat anul acesta, nu numai in zilele de Dumineci și sărbă­tori ca in alți ani, dar zilnic. In zilele de sărbătoare mai ales trenurile nu pot dovedi. Dacă ar circula trenul la fie­care oră tot n’ar fi de ajuns, insă fiind­că nu circulă de­cât de 3 ori pe zi, de aceea nu e dată in care să nu fie gă­lăgie pe peronul gării. Mulți ne­găsind locuri sunt nevoiți a aștepta trenul ur­mător, când se întâmplă același lucru altora. Ieri fiind sărbătoare, o lume imensă a vizitat Unghenii, aproape 2000 de persoane au plecat de aici pentru a petrece sărbătoarea acolo. S’a simțit insă și era lipsa de vagoane, multă lume s’a reîntors in oraș, ne având locuri in deajuns. Apropos de Ungheni, Portărelul A­­lexandru Giurcăneanu cât pe ce era să facă ieri cunoscință intimă cu Pru­tul. Noroc de câți­va Ruși, care ni au venit intr’ajutor. Iată ce s’a întâmplat: Pariase cu un prieten, că va trece Prutul iunot. Ce e drept, trecuse pe malul rusesc, când vezând că se apro­pie termenul de plecarea trenului, fu nevoit a se reîntoarce vidată fiind des­tul de obosit. In mijlocul răului, forțele părăsindu-l a început a da din mâni și a striga ajutor. Câți­va funcționari ruși care făceau baie, se grăbiră a-i veni in ajutor. Ast­fel scăpă de o moarte sigură. A. Corespondență part. din Giurgiu «Telegraful român» vorbind despre o pretinsă răscoală a țăranilor din co­muna Vieru jud. Vlașca, denaturează in modul cel mai sfruntat faptele. Iată insă lucrul la ce se reduce : In ziua de Duminică 15 curent cinci ță­rani și tot atâți isprăvnicei, beți cu toții, s’au luat la ceartă pentru afacerile lor cu totul personale. Isprăvnicei! d-lui Grigoriu, in beția lor, se reped la cireada satului, spre a o închide in ograda armanului mo­șiei, depărtat de casa stăpânului. Ne­greșit că o altercațiune a trebuit să intervină intre amândouă părțile, care ceartă s’a resolvit prin aceea că țăra­nii ’și-au­ luat vitele la ei acasă și is­­prăvnii ceiî, reduși la neputință in fața mulțimea, s’au dus să raporteze eșecul loc stăpânului, care indignat de starea in care se aflau slugile sale și de fapta ce comiseseră ei, a gonit pe ducă din serviciu. Țăranii de­­ la Vieru, in loc să se gândească că stăpânul fusese străin de tot ce se întâmplase, cei cu gura mai mare incep să vocifereze amenin­țări nedemne, dară indată ce zăresc din depărtare pe primarul care venea de la reședința sa din Hodioaia, se grăbesc a sparge rândurile și a se duce fie­care pe acasă. După odihnă și precum noaptea aduce consilii, cei cari depă­șiseră măsura, cugetară ca ceea ce zi­seseră seara poate fi luat in serios și­­ de aceea — vierenii deochiați in alte două rânduri—socotesc, ca să scape de răspundere, de a o lua ei înainte cu plângere. * Ast­fel au și făcut. Luni dimineața, cei compromiși se adună la Giurgiu să reclame cărmuirei, mai nainte ca aren­dașul să facă acest lucru. Ast­fel o ceată de vr’o sută de țărani au presintat d-lul Prefect al județului o suplică prin care se plâng că doi din isprăvnicei au bă­tut pe unul dintre dânșii, pentru a-i forța să iasă la ogoarele de toamnă, ■jeful administrațiunea promițând satis­­facțiu­ne locuitorilor, cari s’au retras in cea mai perfectă ordine, a trimis in a­­cest scop dupe dănșii pe sub-prefectul le Margine, care ajuns la față locului, abia a strâns de pe câmp 5—6 țărani dintre toți cari ’și reluaseră ocupațiu­­nile lor. Indalăj dupe sub-prefect, a des­cins la Vieru și d. Gentilii, cărui lo­­cuitorii chemați, i-au mărturisit ca plângerea privește numai pe cei, doui isprăvnicei cu cari s' au bătut, că des­pre acest lucru ei nu au spus nimic d-lui arendaș Grigoriu, cu care au trăit in cea mai perfectă armonie, mai ales că d-sa i-a ajutat și-î ajută in toate împrejurările, precum: le-a dat 2000 lei pentru reparația biseri­cei, le-a împrejmuit cimitirul, le-a dat in­tot­deauna grâu de semănță și po­rumb de hrană, ajută cu bani fără interese pe toți cari au nevoie să-și cumpere vite, unelte, ect. că le a sa­tsfăcut ori­ce dorințe l-au exprimat, și in fine că departe de vr'o nemul­țumire datoresc d-lui Grigoriu toată recunoștința lor. Acestea sunt căușele și fasele pre­tinsei revolte țârănești in Vlașca, fără ca ci­ne­va să fi întrebuințat revolve­rul, fără ca cine­va să fi fost bătut crunt și de moarte, fără ca arendașul să fie nevoit a se închide in casă și fără ca primarul și notarul comunei,— cari erau la Hodivoaia pe când țăranii se certau la cârciuma cu isprăvnicei­i— să fi fost siliți de a se ascunde, să scape de vr’o primejdie, pe cari nici nu o cunoșteau. Acesta e adevărul. Dela daia Faptele zilei DIN BUCUREȘTI Sesonul atentatelor la pudoare.— la săptămâna aceasta, d. dr. Minovici, a avut de constatat zece atentate la pudoare comise, cea mai mare parte die evrei și asupra unor copile de la 4—7 ani. Intre aceste crime, una făptuită de un anume Marcovici,evreiă, asupra unei copile de 4 ani tot evreică. Ce chestii! * •* * Afacerea cu iarba fiarelor.—Fran­gulea, soția lui Elena și tovarășii lor in această afacere au fost dați judecați pentru tâlhărie. Ei vor fi judecăței in sesiunea de Septembre a curței cu jurați. ★* * Crima de la Curcani.—Ilie Lăpșu­­neanu autor al acestei îngrozitoare crime a fost nevoit, in fața probelor, să măr­turisească comiterea asasinatului asupra lui Berbecu din comuna Curcani. Intre aceste probe este și toporul cu care Lăpșuneanu a comis crima și care s’a constat că ’i aparține. * ★ * Hoția din calea Grivița No. 91.— Acumŭ patru zile o îndrăzneață hoție s’a comis in prejudiciul lui Dumitru Ion Cârciumarul din calea Gri­viței 91. Pe când acesta dormea in camera d’ală­­turi de prăvălie, hoții s’au introdus in cârciumă și i’au furat din teșgheaua pe care au spart’o, bani in sumă de peste 1700 lei in diferite monede și mai multe bijuterii. Se arestase un soldat ordo­nanță la un căpitan din calea Griviței, dar nevinovăția lui s’a constatat ușor •­­ și a fost pus in libertate. Cercetările continuă cu mare activitate. * * * Afacerea Renter a fost trimeasă la reguizitor definitiv. Vitriolistul va fi trimes înaintea curtei cu jurați. v­ ** Nuntă cu bătaie.—Duminica trecută, se nuntea cu mare vaselie la d. Stan, aprod la tribunal și locuind in strada Țepeș-Vodă. Cheful și entusiasmul era la culme, când șease inși dau năvală in sala de petrecere și purced la o bătaie in toată regula cu nuntașii. Beteala, floarea de lămâiță din piep­turile nuntașilor sboară pe sus, urmate de pantofi de damă Lu­chenz. Acești musafiri nu fuseseră poftiți la nuntă și și-au zis că dacă ei nu pot pe­trece și cânta , Taci mireasa nu mai plânge, cel puțin să strice petrecerea și celor—l’alțî. Musafirii nepoftiți au avut insă avan­­tagiul d’a fi poftiți la secție, d’aci la parchet, la instrucție și d’aci cine­mai TIMPUL 24 Iulie INFORMAȚIUNI Lumina electrică la Călimă­­nesci Ieri s’a inaugurat lumina elec­rică la Călimănești, precum anun­țasem in articolul nostru de infor­­mațiune din numărul precedent. Iată depeșa ce primim de la tri­misul nostru special ca să asiste la această serbare: .,Aseară la orele 8 seara s’a inau­gurat lumina electrică la Călimă­­nești in presența d-lui Gr. Păucescu ministrul Domeniilor, a d-lui Bottea directorul serviciului Apelor, a nu­meroșilor vizitatori ai stați­unei și a unui mare număr de public venit pentru această serbare.Reușita a fost deplină, lumina este curată și con­stantă , stabilimentul, parcul, in­sula și inconjurimele prezintă un aspect feeric. S’a făcut o primire strălucită d-lui Păucescu, ministrul Domeniilor, căruia s’au adus vii mul­țumiri pentru solicitudinea ce pune spre a ridica stațiunile noastre bal­neare la nivelul celor mai reputate și confortabile din străinătate. D. Păucescu a fost aclamat cu entu­­­siasm. La banchetul ce s’a dat in onoarea d-lui Păucescu, s’au ridi­cat mai multe toasturi in sănătatea Majestăților lor Regele și Regina precum și a principelui moștenitor, d. Florian a ridicat un toast pentru guvern și in special pentru d. ge­neral Manu, președintele consiliului care reprezintă, a zis d. Florian, munca și onestitatea. D. Păucescu a fost oaspete d-lui prefect Herăscu, care impreună cu notabilitățile orașului au luat parte la banchet. Astă-seară, d. ministru al Dome­­niilor va fi la monastirea Horez și mâine va fi la Târgul-Jiu. Cabry. D. General Manu se întoarce mâine dimineață de la Sinaia. Contrariu știre­ date de unii confrați, d. General Vlădescu n’a fost la Pitești. Iată resultatul alegerei de la Calarași : D. Mihail Skina candidatul d-lui Poenaru Bordea și a colectiviști­lor a căzut cu 103 voturi in con­tra d-lui Vasile Vineș care a reu­șit cu 104 glasuri. 7 buletine au fost anulate. Azi dimineață s’au intors toți știe unde vor mai fi poftiți. DIN JUDEȚE Sinuciderea unui comerciant. — Barbu Cuțiu, comerciant din Severin in etate de 60 de ani,’și-a tras ieri trei focuri de revolver. Cauza acestei des­perări a fost că Duțin pierduse tot capitalul și era gata de faliment. El a preferat gloanțele revolverului, pece­­ților portăreilor și­­ și-a f­ăcut seamă. Imediat a fost transportat la spitalul județean unde a doua zi la ora 7 și jun. dimineața a încetat din viață. * * * Crima din județul Olt. — Femeia Maria Păun Doagă a fost găsită moartă in niște pogoane cu porumb din co­muna Șerbănești, județul Olt. Moartea ’i-a provenit, după cercetările făcute, din lovitura de cutit ce ’î—a dat in­­­dividul Mihail Turlea. Parchetul in­­struește. ■* ** Spânzurat de frica portăreilor. — Locuitorul Gheorghe Banea, din comuna Huruești, județul Tecuciu, plecase la Tecuciu ca să depue la portărei o sumă de bani ce datora. Bețiv de felul lui insă, Gheorghe Banea, pe unde trecea se abătea la cârciumă și se răcorea necontenit cu oare­cari ocale de vin și rachiu. Când ajunse in pădurea Corcioveni­-Vladnic din comuna Brăhășești, Gheorghe Ba­nea băgă de seamă că ’și cheltuise maî toate paralele pe la diferitele popasuri ce făcuse la cârciumi și portăreii re­­mâneau iar neplătițî, ceia ce ’i-ar fi supărat reui și ’î-ar fi adus să execute secquestrul. Atunci Gheorghe Banea, de desperare, se spânzură de un copac din pădurea sus numită unde a fost găsit a doua zi de trecători, colectiviștii cari merseseră la Ca­­prași pentru a susține candida­­­­tura d-lui Skrina. D. D. Sturdza și Paladi erau plouați. D. colonel Algiu a plecat azi dimineață la Sinaia. La 25 i. c. va apare in Capi­tală ziarul Asimilarea, organul tinerilor evrei, cari vor asimi­larea neamului lor cu Românii. Vor colabora și mai mulți ti­­neri români. Ii urăm viață lungă. Numărul pe Iulie al «Revis­tei None» de­și este de mult gata, totuși va apare o­dată cu numărul pe August, majoritatea abonaților lipsind din Capitală și din țară. Cuplul număr pe iulie-August cuprinde 80 pagine, 6 ilustrațiuni, 2 portrete, etc­­intre alți articole, este un studiu JE al d-lui D. A. Sturza, Europa, Rusia și România, și un studiu d A al d-lui B- P. Hasdeu: Armenii " in. România. DIN LUMEA ÎNTREAGA — Electro-phonoscopul. — Patru electriciani englezi foarte cunoscuți, d-nii Slughes, Preece, Stroh și Roberts, au inventat un aparat căruia­­ i-au dat numele de electro-phonoscop și care va resolva, pe cât se vede, problema vederei la distanță. Prin mijlocul electro-phonoscopului, te afli in comunicație telefonică cu un corespondent căruia nu numai că -i auzi glasul, dar li vezi și figura ; co­respondentul devine vizibil și se poate urmări chiar jocul fisionomiei lui. Electro­phonoscopul va fi presentat la viitoarea întrunire a Post-Oficiului. Dacă se va ține de cuvânt, electro­­phonoscopul va fi cea mai strălucită descoperire a secolului acesta. — O floare curioasă.—S’a desco­perit și regiunea istmului Tehuantepe­­cului, o floare care iși schimbă culoa­rea de trei ori pe zi. Ast­fel dimineața TELEGRAME Egipt Alexandria, 3 August. — Un caz de holeră a fost constatat la Moria. Co­răbiile care vin din­ marea Roșie vor fi supuse unei carantine la Formator și la Fântânele lui Moise. Francia Paris. 3 August — Senatul a votat legea asupra regimului zahărului ast­fel cum fusese admisă și de Cameră. D. Carnot a iscălit azi decretul de amnistie totală sau parțială a condam­naților pentru grevă. 3 August. — Starea sănătăței gene­ralului Saussier, in urma operațiunei făcute, este mai bună. Italia Bom­a, 3 August. — Ziarul «Capitan Fracassa» anunță că generalii Pianell și Pelloux sunt insărcinat anul acesta cu inspecția frontierelor in locul ge­neralului Cosenz. Portugalia Lisabona, 3 August.­­ Un raport ofi­cial constată că holera a isbucnit la Badajoz. S-a luat toate măsurele de precauțiune. Rusia St. Petersburg, 3 August.—Ministrul de rezbel, general Wanowski, a pri­mit din par­ea împăratului o scrisoare de felicitare cu ocaziunea a 50-a ani­versare a intrărei sale in serviciu, împăratul zice că patria are trebuință de o armată bine organizată, nu pen­tru a urmări scopuri agresive dar pentru a păstra onoarea Rusiei nea­tinsă și bunurile prețioase ale păcii, pe cari speră, cu ajutorul lui D-zeu, a le conserva incă mult timp, floarea aceasta e albă, la amează roșie și seara albastră. Această curioasă plantă face parte din familia lianelor. — Premii pentru copii mulți.— D. Briot consiler județean de la Jussey -Haute-Saône, Franța) a instituit pre­mii de 20 de franci pentru fie­care co­pil ce va trece peste cinci. S’au pre­sentat 121 de mame ca să primească recompensa. Ele impreună aveau 816 copii. Ele reclamau retribuțiunea pen­tru 221 de copii. D. Briot le a dat 221 de piese de câte 20 fr. și le a fe­licitat, incurajându-le să mai facă și alți copii. Un ultim cuvânt La masă: Se aduc niște prune de toată fru­musețea și se dă done lui Bubi. — Oh ! ce prune frumoase ! exclamă el, mai dă’mî. — Dar dacă mai mănânci te îmbol­năvești. — Ei bine, atunci mai dă-mî doué și trimete după doctor. Nea-Veche

Next