Timpul, iulie 1890 (nr. 186-209)
1890-07-24 / nr. 204
— Armenii din Cnita. Discuțieiu bisericii. — Patriarhul bătut. — Revolvere și cuțite. — Lupta cu soldații. — Trei morți. — Ancheta. — Arestările. O depeșă ne spunea era că Poarta pregătește o notă către reprezentanții săi din străinătate, prin care se explică «incidentul» de Duminica trecută de la biserica armeană. «Incidentul» nu pare a fi fost de loc blajin . «Agenția română» a dat câteva amănunte asupra lui. Iată și nota cunoscutei «Politische Corespondenz» in această privință: Patriarhul ortodox armean Așichian, a fost obiectul unei manifestații insoțite de bătăi sângeroase, in catedrala armeană din mahalaua Kum-Kapu. Din diferite rapoarte venite de la Constantinopol s’ar putea reconstitui următorul tablou al celor intâmplate : In decursul serviciului divin, un armean se urcă deodată pe amvon și incepu să cetească de pe niște fițuici o cuvântare prin care patriarhul era provocat să dea lămuriri complecte despre intâmplările din urmă din Erzerum precum și despre situația afacerilor armene in general. Acest individ se zice că e un om cunoscut, care a mai fost pedepsit pentru provocare de tulburări in public. După ce el și-a sfîrșit cuvântarea, patriarhul a găsit de cuviință să răspundă: «Locul acesta sfînt, — a zis el,— nu este potrivit pentru manifestații de acest fel... Abia incepuse să vorbească, din toate părțile se ridicară strigăte de : «Jos patriarhul! afară ! Asikian voi să vorbească mai departe, dar câțiva armeni se repeziră la dânsul, îl traseră jos de pe amvon și-l și loviră. Văzând că nu e de glumit, patriarhul o rupse la fugă și se ascunse intr’o casă particulară din vecini. In biserică scandalurile urmară. Armeanul care se urcase mai intâiu pe amvon, trase cu revolverul asupra unui preot care, de jos, îl blestema. In același moment mai mulți alți armeni scoaseră cuțitele. Un tumult infricoșat urmă după aceasta. Soldați, poliție și gendarmerie sosiră la fața locului și inconjuraseră biserica. Armenii, o parte se repeziră la‘dânșii cu cuțitele, alții ’i improșează cu pietre de pe ferestrele bisericei. Mai mulți soldați au fost răniți greu. Cu toate acestea ei isbutiră să împrăștie pe tulburători și să aresteze dintre dînșii pe doi cari pareau a fi capii mișcării. Alți trei, de asemenea dintre cei mai furioși, au fost uciși in luptă. O sentinelă din apropierea bisericei a tras cu pușca in mulțimea imprăștiată, dar n’a nimerit pe nimeni. Ancheta acestei afaceri s’a încredințat unui tribunal militar. E vorba evident de o conspirație in contra patriarhului armean. Depeșa din urmă a ,,Agenției române“ spune că s’au făcut deja mai bine de 300 de arestări printre armeni. CURIERUL PROVINCIEI Corespondența particulară din Iași Consiliul de administrație al Creditului Funciar Urban a ținut alaltă seară ședință. S'a autorizat direcțiunea să scoată in vinzare mai multe imobile din Iași și din provincie, imobile luate in posesiune de câțiva ani și a căror venit nu acoperă ratele arterate. * * * D. Constantin Romanescu, absolvent al facultăței de științî, in urma recomanda liunea rectorului Universităței, a fost numit pe ziua de 1 Septembre suplinitor la catedra de matematici de la școala normală Vasile Lupu, in locul d-lui Vasile Fraja, licențiat in matematici, care a trecut la liceu, la aceiași catedră de la secțiile divisionare infiintat acum. Căldurile cele mari fac ca Unghenii să fie foarte vizitat anul acesta, nu numai in zilele de Dumineci și sărbători ca in alți ani, dar zilnic. In zilele de sărbătoare mai ales trenurile nu pot dovedi. Dacă ar circula trenul la fiecare oră tot n’ar fi de ajuns, insă fiindcă nu circulă decât de 3 ori pe zi, de aceea nu e dată in care să nu fie gălăgie pe peronul gării. Mulți negăsind locuri sunt nevoiți a aștepta trenul următor, când se întâmplă același lucru altora. Ieri fiind sărbătoare, o lume imensă a vizitat Unghenii, aproape 2000 de persoane au plecat de aici pentru a petrece sărbătoarea acolo. S’a simțit insă și era lipsa de vagoane, multă lume s’a reîntors in oraș, ne având locuri in deajuns. Apropos de Ungheni, Portărelul Alexandru Giurcăneanu cât pe ce era să facă ieri cunoscință intimă cu Prutul. Noroc de câțiva Ruși, care ni au venit intr’ajutor. Iată ce s’a întâmplat: Pariase cu un prieten, că va trece Prutul iunot. Ce e drept, trecuse pe malul rusesc, când vezând că se apropie termenul de plecarea trenului, fu nevoit a se reîntoarce vidată fiind destul de obosit. In mijlocul răului, forțele părăsindu-l a început a da din mâni și a striga ajutor. Câțiva funcționari ruși care făceau baie, se grăbiră a-i veni in ajutor. Astfel scăpă de o moarte sigură. A. Corespondență part. din Giurgiu «Telegraful român» vorbind despre o pretinsă răscoală a țăranilor din comuna Vieru jud. Vlașca, denaturează in modul cel mai sfruntat faptele. Iată insă lucrul la ce se reduce : In ziua de Duminică 15 curent cinci țărani și tot atâți isprăvnicei, beți cu toții, s’au luat la ceartă pentru afacerile lor cu totul personale. Isprăvnicei! d-lui Grigoriu, in beția lor, se reped la cireada satului, spre a o închide in ograda armanului moșiei, depărtat de casa stăpânului. Negreșit că o altercațiune a trebuit să intervină intre amândouă părțile, care ceartă s’a resolvit prin aceea că țăranii ’și-au luat vitele la ei acasă și isprăvnii ceiî, reduși la neputință in fața mulțimea, s’au dus să raporteze eșecul loc stăpânului, care indignat de starea in care se aflau slugile sale și de fapta ce comiseseră ei, a gonit pe ducă din serviciu. Țăranii de la Vieru, in loc să se gândească că stăpânul fusese străin de tot ce se întâmplase, cei cu gura mai mare incep să vocifereze amenințări nedemne, dară indată ce zăresc din depărtare pe primarul care venea de la reședința sa din Hodioaia, se grăbesc a sparge rândurile și a se duce fiecare pe acasă. După odihnă și precum noaptea aduce consilii, cei cari depășiseră măsura, cugetară ca ceea ce ziseseră seara poate fi luat in serios și de aceea — vierenii deochiați in alte două rânduri—socotesc, ca să scape de răspundere, de a o lua ei înainte cu plângere. * Astfel au și făcut. Luni dimineața, cei compromiși se adună la Giurgiu să reclame cărmuirei, mai nainte ca arendașul să facă acest lucru. Astfel o ceată de vr’o sută de țărani au presintat d-lul Prefect al județului o suplică prin care se plâng că doi din isprăvnicei au bătut pe unul dintre dânșii, pentru a-i forța să iasă la ogoarele de toamnă, ■jeful administrațiunea promițând satisfacțiune locuitorilor, cari s’au retras in cea mai perfectă ordine, a trimis in acest scop dupe dănșii pe sub-prefectul le Margine, care ajuns la față locului, abia a strâns de pe câmp 5—6 țărani dintre toți cari ’și reluaseră ocupațiunile lor. Indalăj dupe sub-prefect, a descins la Vieru și d. Gentilii, cărui locuitorii chemați, i-au mărturisit ca plângerea privește numai pe cei, doui isprăvnicei cu cari s' au bătut, că despre acest lucru ei nu au spus nimic d-lui arendaș Grigoriu, cu care au trăit in cea mai perfectă armonie, mai ales că d-sa i-a ajutat și-î ajută in toate împrejurările, precum: le-a dat 2000 lei pentru reparația bisericei, le-a împrejmuit cimitirul, le-a dat intotdeauna grâu de semănță și porumb de hrană, ajută cu bani fără interese pe toți cari au nevoie să-și cumpere vite, unelte, ect. că le a satsfăcut orice dorințe l-au exprimat, și in fine că departe de vr'o nemulțumire datoresc d-lui Grigoriu toată recunoștința lor. Acestea sunt căușele și fasele pretinsei revolte țârănești in Vlașca, fără ca cineva să fi întrebuințat revolverul, fără ca cineva să fi fost bătut crunt și de moarte, fără ca arendașul să fie nevoit a se închide in casă și fără ca primarul și notarul comunei,— cari erau la Hodivoaia pe când țăranii se certau la cârciuma cu isprăvniceii— să fi fost siliți de a se ascunde, să scape de vr’o primejdie, pe cari nici nu o cunoșteau. Acesta e adevărul. Dela daia Faptele zilei DIN BUCUREȘTI Sesonul atentatelor la pudoare.— la săptămâna aceasta, d. dr. Minovici, a avut de constatat zece atentate la pudoare comise, cea mai mare parte die evrei și asupra unor copile de la 4—7 ani. Intre aceste crime, una făptuită de un anume Marcovici,evreiă, asupra unei copile de 4 ani tot evreică. Ce chestii! * •* * Afacerea cu iarba fiarelor.—Frangulea, soția lui Elena și tovarășii lor in această afacere au fost dați judecați pentru tâlhărie. Ei vor fi judecăței in sesiunea de Septembre a curței cu jurați. ★* * Crima de la Curcani.—Ilie Lăpșuneanu autor al acestei îngrozitoare crime a fost nevoit, in fața probelor, să mărturisească comiterea asasinatului asupra lui Berbecu din comuna Curcani. Intre aceste probe este și toporul cu care Lăpșuneanu a comis crima și care s’a constat că ’i aparține. * ★ * Hoția din calea Grivița No. 91.— Acumŭ patru zile o îndrăzneață hoție s’a comis in prejudiciul lui Dumitru Ion Cârciumarul din calea Griviței 91. Pe când acesta dormea in camera d’alături de prăvălie, hoții s’au introdus in cârciumă și i’au furat din teșgheaua pe care au spart’o, bani in sumă de peste 1700 lei in diferite monede și mai multe bijuterii. Se arestase un soldat ordonanță la un căpitan din calea Griviței, dar nevinovăția lui s’a constatat ușor • și a fost pus in libertate. Cercetările continuă cu mare activitate. * * * Afacerea Renter a fost trimeasă la reguizitor definitiv. Vitriolistul va fi trimes înaintea curtei cu jurați. v ** Nuntă cu bătaie.—Duminica trecută, se nuntea cu mare vaselie la d. Stan, aprod la tribunal și locuind in strada Țepeș-Vodă. Cheful și entusiasmul era la culme, când șease inși dau năvală in sala de petrecere și purced la o bătaie in toată regula cu nuntașii. Beteala, floarea de lămâiță din piepturile nuntașilor sboară pe sus, urmate de pantofi de damă Luchenz. Acești musafiri nu fuseseră poftiți la nuntă și și-au zis că dacă ei nu pot petrece și cânta , Taci mireasa nu mai plânge, cel puțin să strice petrecerea și celor—l’alțî. Musafirii nepoftiți au avut insă avantagiul d’a fi poftiți la secție, d’aci la parchet, la instrucție și d’aci cinemai TIMPUL 24 Iulie INFORMAȚIUNI Lumina electrică la Călimănesci Ieri s’a inaugurat lumina elecrică la Călimănești, precum anunțasem in articolul nostru de informațiune din numărul precedent. Iată depeșa ce primim de la trimisul nostru special ca să asiste la această serbare: .,Aseară la orele 8 seara s’a inaugurat lumina electrică la Călimănești in presența d-lui Gr. Păucescu ministrul Domeniilor, a d-lui Bottea directorul serviciului Apelor, a numeroșilor vizitatori ai stațiunei și a unui mare număr de public venit pentru această serbare.Reușita a fost deplină, lumina este curată și constantă , stabilimentul, parcul, insula și inconjurimele prezintă un aspect feeric. S’a făcut o primire strălucită d-lui Păucescu, ministrul Domeniilor, căruia s’au adus vii mulțumiri pentru solicitudinea ce pune spre a ridica stațiunile noastre balneare la nivelul celor mai reputate și confortabile din străinătate. D. Păucescu a fost aclamat cu entusiasm. La banchetul ce s’a dat in onoarea d-lui Păucescu, s’au ridicat mai multe toasturi in sănătatea Majestăților lor Regele și Regina precum și a principelui moștenitor, d. Florian a ridicat un toast pentru guvern și in special pentru d. general Manu, președintele consiliului care reprezintă, a zis d. Florian, munca și onestitatea. D. Păucescu a fost oaspete d-lui prefect Herăscu, care impreună cu notabilitățile orașului au luat parte la banchet. Astă-seară, d. ministru al Domeniilor va fi la monastirea Horez și mâine va fi la Târgul-Jiu. Cabry. D. General Manu se întoarce mâine dimineață de la Sinaia. Contrariu știre date de unii confrați, d. General Vlădescu n’a fost la Pitești. Iată resultatul alegerei de la Calarași : D. Mihail Skina candidatul d-lui Poenaru Bordea și a colectiviștilor a căzut cu 103 voturi in contra d-lui Vasile Vineș care a reușit cu 104 glasuri. 7 buletine au fost anulate. Azi dimineață s’au intors toți știe unde vor mai fi poftiți. DIN JUDEȚE Sinuciderea unui comerciant. — Barbu Cuțiu, comerciant din Severin in etate de 60 de ani,’și-a tras ieri trei focuri de revolver. Cauza acestei desperări a fost că Duțin pierduse tot capitalul și era gata de faliment. El a preferat gloanțele revolverului, peceților portăreilor și și-a făcut seamă. Imediat a fost transportat la spitalul județean unde a doua zi la ora 7 și jun. dimineața a încetat din viață. * * * Crima din județul Olt. — Femeia Maria Păun Doagă a fost găsită moartă in niște pogoane cu porumb din comuna Șerbănești, județul Olt. Moartea ’i-a provenit, după cercetările făcute, din lovitura de cutit ce ’î—a dat individul Mihail Turlea. Parchetul instruește. ■* ** Spânzurat de frica portăreilor. — Locuitorul Gheorghe Banea, din comuna Huruești, județul Tecuciu, plecase la Tecuciu ca să depue la portărei o sumă de bani ce datora. Bețiv de felul lui insă, Gheorghe Banea, pe unde trecea se abătea la cârciumă și se răcorea necontenit cu oarecari ocale de vin și rachiu. Când ajunse in pădurea Corcioveni-Vladnic din comuna Brăhășești, Gheorghe Banea băgă de seamă că ’și cheltuise maî toate paralele pe la diferitele popasuri ce făcuse la cârciumi și portăreii remâneau iar neplătițî, ceia ce ’i-ar fi supărat reui și ’î-ar fi adus să execute secquestrul. Atunci Gheorghe Banea, de desperare, se spânzură de un copac din pădurea sus numită unde a fost găsit a doua zi de trecători, colectiviștii cari merseseră la Caprași pentru a susține candidatura d-lui Skrina. D. D. Sturdza și Paladi erau plouați. D. colonel Algiu a plecat azi dimineață la Sinaia. La 25 i. c. va apare in Capitală ziarul Asimilarea, organul tinerilor evrei, cari vor asimilarea neamului lor cu Românii. Vor colabora și mai mulți tineri români. Ii urăm viață lungă. Numărul pe Iulie al «Revistei None» deși este de mult gata, totuși va apare odată cu numărul pe August, majoritatea abonaților lipsind din Capitală și din țară. Cuplul număr pe iulie-August cuprinde 80 pagine, 6 ilustrațiuni, 2 portrete, etcintre alți articole, este un studiu JE al d-lui D. A. Sturza, Europa, Rusia și România, și un studiu d A al d-lui B- P. Hasdeu: Armenii " in. România. DIN LUMEA ÎNTREAGA — Electro-phonoscopul. — Patru electriciani englezi foarte cunoscuți, d-nii Slughes, Preece, Stroh și Roberts, au inventat un aparat căruia i-au dat numele de electro-phonoscop și care va resolva, pe cât se vede, problema vederei la distanță. Prin mijlocul electro-phonoscopului, te afli in comunicație telefonică cu un corespondent căruia nu numai că -i auzi glasul, dar li vezi și figura ; corespondentul devine vizibil și se poate urmări chiar jocul fisionomiei lui. Electrophonoscopul va fi presentat la viitoarea întrunire a Post-Oficiului. Dacă se va ține de cuvânt, electrophonoscopul va fi cea mai strălucită descoperire a secolului acesta. — O floare curioasă.—S’a descoperit și regiunea istmului Tehuantepecului, o floare care iși schimbă culoarea de trei ori pe zi. Astfel dimineața TELEGRAME Egipt Alexandria, 3 August. — Un caz de holeră a fost constatat la Moria. Corăbiile care vin din marea Roșie vor fi supuse unei carantine la Formator și la Fântânele lui Moise. Francia Paris. 3 August — Senatul a votat legea asupra regimului zahărului astfel cum fusese admisă și de Cameră. D. Carnot a iscălit azi decretul de amnistie totală sau parțială a condamnaților pentru grevă. 3 August. — Starea sănătăței generalului Saussier, in urma operațiunei făcute, este mai bună. Italia Boma, 3 August. — Ziarul «Capitan Fracassa» anunță că generalii Pianell și Pelloux sunt insărcinat anul acesta cu inspecția frontierelor in locul generalului Cosenz. Portugalia Lisabona, 3 August. Un raport oficial constată că holera a isbucnit la Badajoz. S-a luat toate măsurele de precauțiune. Rusia St. Petersburg, 3 August.—Ministrul de rezbel, general Wanowski, a primit din parea împăratului o scrisoare de felicitare cu ocaziunea a 50-a aniversare a intrărei sale in serviciu, împăratul zice că patria are trebuință de o armată bine organizată, nu pentru a urmări scopuri agresive dar pentru a păstra onoarea Rusiei neatinsă și bunurile prețioase ale păcii, pe cari speră, cu ajutorul lui D-zeu, a le conserva incă mult timp, floarea aceasta e albă, la amează roșie și seara albastră. Această curioasă plantă face parte din familia lianelor. — Premii pentru copii mulți.— D. Briot consiler județean de la Jussey -Haute-Saône, Franța) a instituit premii de 20 de franci pentru fiecare copil ce va trece peste cinci. S’au presentat 121 de mame ca să primească recompensa. Ele impreună aveau 816 copii. Ele reclamau retribuțiunea pentru 221 de copii. D. Briot le a dat 221 de piese de câte 20 fr. și le a felicitat, incurajându-le să mai facă și alți copii. Un ultim cuvânt La masă: Se aduc niște prune de toată frumusețea și se dă done lui Bubi. — Oh ! ce prune frumoase ! exclamă el, mai dă’mî. — Dar dacă mai mănânci te îmbolnăvești. — Ei bine, atunci mai dă-mî doué și trimete după doctor. Nea-Veche