Timpul, august 1890 (nr. 210-233)
1890-08-01 / nr. 210
MERCUR! I AUGUST abonamentele 40 lei 20 „ MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARDTI In toată țara, pe an . . j» „ pe 6 luni . ., pe 3 luni . , 10 l[entru streinatate pe, a.n. . ., 60 pril?esc la Administrație UN EXEMPLAR 19 BANI EDIȚIA A DOUA IX. |||1)MPU ZIAR COTIDIAN VI și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. Aim XI VI p. *210 offlJMIDR! SI IKSEETIDM Lima 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III . . . . . 1.60 „fi.........................0.50 ANUNGIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse» SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC ADMINISTRAȚIA ACTUALA Este adevărat că administrația térei noastre nu poate fi socotită drept un ideal de administrație și nici dată ca model celorlalte mici națiuni vecine. Neajunsurile sunt numeroase, fie cu privire la personalul intrebuințat, fie la sistemul ce s’a urmat și se urmează. Pricinele esențiale, cari au adus și au contribuit la menținerea acestei stări nemulțumitoare de lucruri, sunt două: vicisitudinele politice prin cari a trecut poporul român și cari n’au permis o mai susținută desvoltare intelectuală, — și, apoi, nesiguranța și nestabilitatea funcționarilor, care a depărtat de la funcțiunile publice o mare și insemnată parte din productul școlilor. Fatalmente, funcțiunile publice au trebuit fi incredintate nu tocmai celor mai meritoși cetățeni, dar unei clase mijlocii, împinsă la slujbă nu atâta de dorința de a servi patria cât mai cu seamă de necesitățile materiale ale traiului. Negreșit, guvernele cari s’au succedat in acești din urmă treizeci de ani, nu pot fi făcute responsabile de această dar firească situațiune , căci in sociologie mai cu seamă și găsește o perfectă aplicatiune formula ex nihilo ni hil. Decretele nu sunt in stare să creieze materialuri sociale; guvernele se slujesc de acelea cari există și prin acestea sunt datoare să influențeze in mărginile posibilului înaintarea generală. Ei bine, nu astfel privesc lucrurile înverșunații noștri adversari din lagărul colectivist. Ei acuză guvernul actual de toate relele esistente și inchipuite, și scapă din vedere tocmai că el este care s’a hotărât cel d’anteiü să inlăture motivele stărei actuale. Câteva zile după venirea sa la cârmă, d. General Manu a depus proiectul de lege pentru admiterea și inaintarea in funcțiunile publice, proiect de atâta vreme așteptat și care, asigurând soarta funcționarilor cinstiți și muncitori, va fi in stare să ridice considerabil starea administrativă a terei. Când se lucrează la realizarea celei mai esențiale îmbunătățiri, ar fi elementar ni se pare ca critica să’și modereze tonul, cel puțin față cu micile neajunsuri ce se ivesc intr’un colț sau intr'altul al terei. Nu vreți să dați laude pentru binele ce face, fie; nu’l acuzați insă pentru relele al cărui autor nu este el. In orice caz, cu toate acestea, nu colectiviștii sunt in drept să ridice acuzațiunile pasionate și ridicole, cu cari zilnic se împodobesc ziarele lor. Ei sunt obligați la rezervă și la moderațiune când e vorba mai cu seamă de administrațiune, căci e dificil să nu ni se redeștepte suvenirea despre nenorocitul lor regim... Unde se mai ivesc astăzî in administrația torei, prefecți ca Simulescu care își transporta mașinile trebuincioase la viă pe câmptul județului, ca Tache Anastasiu care 'și permise să expulzeze din Tecuciu pe un adversar politic, ca celebrul Kirițescu adunătorul de covoare și de păuinte pentru casa d-lui Ion Brătianu,... etc.?... Intre starea de erî a administrațiuneî publice și intre cea de astăzî distanța e imensă,— progresul este cu ochi și cu sprâncene mari. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungaria Viena, 11 August. — Princesa Clementina a plecat azi la moșia fiului său Filip din Ungaria. După ce principele Ferdinand va pleca mâine la Sofia, Princesa se va reitoarce la Viena. Bulgaria Sofia, 11 August. — Miniștrii Stambuloff, Jivkoff și Tontchefî s'au reîntors la Sofia cu un tren special venind de la Burgas, după ce au inspectat mai toată provincia. Belgia Bruxelles. 11 August. — O adunare compusă din delegații partidelor liberale și uvbere a decis să adreseze Regelui o telegramă prin care să ceară sufragiul universal dorit de țara întreagă. Adunarea a mai decis să convoace pentru 10 și 15 Semptembre un Congres in care să se prezinte o propunere de grevă generală. Mai mulți oratori au stăruit asupra faptului că poporul fiind suveran trebue să fie și el consultat. Enghitera Londra. 11 August.—Sir Fergusson declară in Camera comunelor că guvernul nare de gând pentru moment să facă nici un demers privitor la memoriul adresat patriarhului Achilkian de către adunarea eclesiastică armeană. 11 August. — Ziarele declară că remiterea Helgolandei este ultimul act al convențiunei anglo-germane prin care s-a smprit relațiunele de prietenie intre două națiuni unite prin legături de rudenie. 11 August.Ofițerii escadrei austroungare au fost invitați azi la dejunul dat de Regină la Osborne. Germania Berlin, 11 August.—«Monitorul Imperiului» reproduce toastul ridicat de impărat pentru Regina Victoria la prânzul de la Helgolanda. împăratul a zis că este mândru că a putut câștiga Helgolanda pe cale pacifică. Prin această dobândire a realizat o dorință hrănită de mult timp. Redarea insulei către patria germană se datorește Reginei care pune mult preț pe amiciția sa și a Germaniei . Boetticher a luat apoi „cuvântul exprimându-șî încrederea feeare că populațiunea ”insulei va fi supusă și credincioasă împăratului. Amândouă discursurile au fost primite cu entusiasm Helgolanda, 11 August. După sosirea împăratului, d. Boeticher a cerut persoanelor cari asistau la ceremonia luărei in posesiune, o proclamațiune imperială prin care amintește faptul că Helgolanda se înapoiază patriei germane pe cale pacifică; împăratul o ia in stăpânire pentru dânsul și urmașii lui; el are incredere in sentimentele încercate ale locuitorilor cari vor rămânea credincioși patriei germane; împăratul promite locuitorilor ocrotire, respectând drepturile lor, legile și obiceiurile locale și de a menține incă pentru câțiva ani tarifele vamale in vigoare , geneațiunea actuală va fi scutită de serviciul militar obligator, împăratul adresându-se apoi către soldații de marină le a spus că incorporează Helgoanda patriei ca cea din urmă parte din teritoriul german. Insula este chemată să devie un loc întărit care să servească la apărarea patriei in Marea germană. Grecia Atena, i1 August.Cabinetul a fost complectat prin numirea d-lui Tzankade la resbel și a d lui Ganacaris la instrucție. Desbinarea crește in sânul oposiției; ministerul se întărește pe fiecare zi AMENINȚE asupra Lamitei electrice le CuDești _ ____ * Am făcut la timp cuvenit darea de seamă a solemnităței inaugurărei luminei electrice la stațiunea balneară de la Călimanești. Credem interesant acuma a da amănunte interesante asupra instalarei luminei electrice. S-a instalat o mașină Westinghouse care umblă cu o viteză de 400 investituri pe minut fără cel mai mic zgomot și cu o putere de 25 de cai. Dynamo care produce electricitatea e de sistem en roulager de vidtiöri. Tensiunea curentului e de 120 Volts pentru lampele de incandescență și de 110 și ICO pentru lampele cu arc Voltaic. . Numărul de lămpi este Împărțit in modul următor: Sunt instalate 3 lampe cu arc in fața stabilimentului, de putere de 12 ampere, o lampă in mijlocul curței; in sala de bal sunt instalate 2 lămpi cu arc de 6 ampere fiecare. 58 lampe de incandescență sunt instalate in localurile Otelului, in pavilionul muzicei și apelor de băut. In insulă sunt 12 lampe cu arc de putere de 12 ampere. Lămpile cu arc sunt așezate pe eatarte elegante și vopsite cu alb. Casa cu care s’a contractat instalarea e casa Siemense Halske din Viena, represintată prin Arbenz și Wolf. Instalațiunea s’a făcut de d. inginer Gabriel al casei Siemens & Halske și d. H. Hillmer al casei Arbenz- Wolff Costul instalațiunei e de 35.500 lei plătibili in 4 termene in timp de 4 ani. Aflft tot man, n’avem teatru original, n’avem nici Un curent, nici o mișcare artistico-literară, presa e singurul răspânditor de lumină, Și face! ASUPRA PRESE! Fondarea societate! Presei a dat ocazie tuturor, publicului din afară ca și ziarelor, să se ocupe de influența Presei, de rolul ei, de situația ziaristului la noi. Acestui lucrător neobosit pe tărâmul intelectual i se aruncă mulțime de invinuiri, î se pretinde atâtea și atâtea calități, incât, dacă le ascultăm pe toate, ni se pare că cetitorii noștri sunt la un nivel cultural potrivit cu al Statelor apusene. In fond, lucrul nu e așa. Ziaristul, produs fatal al societăței in care trăește, nu poate fi decât oglinda ei. Intr’o societate in care majoritatea mare are destule cunoștințe, firește că ziaristul nu se poate recruta decat din oameni relativi superiori. Dar când din 5 000.000 de locuitori, nu poți avea in timpuri normale de cât 2.000 maximum de cetitori,— cum vroiți să avem ziariști ca in Franța, unde sunt ziare cu un tmragiu de aproape un milion ? Și să nu ni se spună, că comparațiunea cu Franța e imposibilă, căci și noi pretindem ziaristului român să aibă toate calitățile celui francez. Mai mult, Grecia are un număr de locuitori pe jumătate cât România: pe când noi avem 5.000.000, ea n’are decât 2.500.000. Ei bine, știți ce tiraj are Nea Efemeris ? Nu mai puțin de 6.000 foi și e un ziar a 5 parale, iar Acropolis, cel mai insemnat organ de publicitate al lor, care se vinde cu 10 bani, are tiragiul normal de 8.000 foi. Apoi, cum vroiți să fim noi in situațiunea astor țări ? Căci e o colosală legătură intre una și alta. Când ai un tiraj de 8.000 foi, îți poți permite luxul unui număr insemnat de colaboratori și aceia bine retribuiți, deci aleși d intre oamenii cari n’au nevoe să facă ziarul printre picături. Ne vom da osteneala să publicăm in curând o statistică de tirajul și cheltuelile diferitelor ziare din Europa și America și atunci se va vedea deosebirea nespus de mare dintre țara noastră și celelalte. Figaro ’și-a publicat deunărî bilanțul. Regretăm că nu’l avem la indemână; dar știți că acolo se plătește 1000 de frână un singur articol ? Apoi?! seamănă 1000 de franci cu 5, 10 sau 25 maximum, cât se plătesc articolele literare la țara noastră ? Și vroiți să aveți pentru 5, 10 sau 25 de lei, aceea ce Franța are pentru 1600. Dar când v’ași spune că avem in București o revistă literară, al cărui director e plătit de editor (vezi: negustor de litere) cu 50 (citește : cincizeci) de lei lunar!! Asupra acestei chestiuni e mult de zis. Pentru astăzi mă mărginesc a spune că față cu situațiunea sa și față cu spiritul onor. p. t. public, ziaristul român — aceasta fără spirit de corp—e destul de muncitor, destul de capabil, prea... nenorocit. Să’l lăsăm dar in pace, atunci când el nu e un Emil de Girardin, cu care mulți ne scot ochii. Aceluia, vedeți, nu i s’a dat nici o dată 50 lei pe lună ca să fie director și n’a fost nici o dată flămând. Și apoi, la noi, unde n’avem lo HELGOLANDA GERMANA Cedarea de fapt.—Vizita împăratului german.—Importanța ediției. — Știre de sensație— Administrarea insulei. In ziua de 9 August st. n. a trecut in sfârșit insula Helgolanda și de fapt in stăpânirea germană. Vizita făcută a doua zi, alaltă ori, de Împăratul german, intors din Enghițera, nouei posesiuni germane, a fost ca o consacrare a ceremoniei. Telegramele ne-afi comunicat aceste știri. Ziarele străine ce ne sosesc azi, consacră toate articole acestui eveniment. Helgolanda e azi incă la ordinea zilei. De mâine încolo cine știe pentru cât timp numele acestei mici insule va fi dat iar uitărei in politica generală. In adevăr, prin sine, Helgolanda, după mărturisirile tuturor celor desinteresați in afacere, nu este de vr’un mare preț pentru Germania, ințelegându-se sub preț contingentul de forțe de ori ce fel ce ar aduce imperiului; —este numai un petec de pământ, o stație de băi de mare, și alt nimic, însemnătatea invoielei in urma căreia această insulă a ajuns in posesia Germaniei, residă in altceva. Fester Lloyd o spune : Importanța cea mare e deslegarea unor chestii pendinte intre Germania și Englitera, chestii cari ar fi putut foarte ușor să măsprească relațiile dintre aceste două State. O rivalitate se iscase in Africa intre Germania și Englitera , acea rivalitate a Încetat acum in urma nuvoelor care a dat Helgolanda Germaniei și a fixat limitele de influență germană și engleză in Africa. împrietenirea aceasta a Germaniei cu Englitera are o mare importanță. Si importanța aceasta e mare nu numai pentru aceste două State, ci cum observă oficiosul pestăn, și pentru intreita alianță. In legătură cu ordinea de idei exprimată de ziarul «Pester Lloyd» și resumată mai sus, este această telegramă a aceluiași ziar. «Die Post» din Berlin afirmă că impăratul Wilhelm și regina Victoria au incheiat invoeli cari vor surprinde lumea poate tot atât de mult ca și invoiala relativă la Helgolanda. La convorbirea suveranilor in astă privință au asistat și prințul de Wales și lordul Salisbury. * Până in Noembre, când Reichstaîl german va hotărî in ce chip se va alipi Helgolanda la imperiul german, adică cum se va administra, —administrația insulei e provizorie. Cancelarul e șeful acestei administrații și are ajutoare un căpitan de marină cu titlul de «guvernor» și un consilier guvernial, cu titlul de «comisar imperial».