Timpul, august 1890 (nr. 210-233)

1890-08-01 / nr. 210

MERCUR! I AUGUST abonamentele 40 lei 20 „ MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARDTI I­n toată țara, pe an . . j» „ pe 6 luni . ., pe 3 luni . , 10 l[entru streinatate pe, a.n. . ., 60 pril?esc la Administrație UN EXEMPLAR 19 BANI EDIȚIA A DOUA­­ IX.­ |||1)MPU ZIAR COTIDIAN VI și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. Aim XI VI p. *210 offlJMIDR! SI IKSEETIDM Lima 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III . . . . . 1.60 „fi.........................0.50 ANUNGIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse» SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC ADMINISTRAȚIA ACTUALA Este adevărat că administrația térei noastre nu poate fi socotită drept un ideal de administrație și nici dată ca model celorla­l­te mici națiuni vecine. Neajunsurile sunt numeroase, fie cu privire la personalul intrebuințat, fie la sistemul ce s’a urmat și se ur­mează. Pricinele esențiale, cari au adus și au contribuit la menținerea acestei stări nemulțumitoare de lucruri, sunt două: vicisitudinele politice prin cari a trecut popo­rul român și cari n’au permis o mai susținută desvoltare intelec­tuală, — și, apoi, nesiguranța și nestabilitatea funcționarilor, care a depărtat de la funcțiunile pu­blice o mare și insemnată parte din productul școlilor. Fatalmente, funcțiunile publice au trebuit fi incredintate nu tocmai celor mai meritoși cetă­țeni, dar unei clase mijlocii, îm­pinsă la slujbă nu atâta de do­rința de a servi patria cât mai cu seamă de necesitățile mate­riale ale traiului. Negreșit, guvernele cari s’au succedat in acești din urmă trei­zeci de ani, nu pot fi făcute res­ponsabile de această dar firească situațiune , căci in sociologie mai cu seamă­­ și găsește o perfectă aplicatiune formula ex nihilo ni hil. Decretele nu sunt in stare să creieze materialuri sociale; gu­vernele se slujesc de acelea cari există și prin acestea sunt datoare să influențeze in mărginile posi­bilului înaintarea generală. Ei bine, nu ast­fel privesc lu­crurile înverșunații noștri adver­sari din lagărul colectivist. Ei acuză guvernul actual de toate relele esistente și inchipuite,­­ și scapă din vedere tocmai că el este care s’a hotărât cel d’anteiü să inlăture motivele stărei actuale. Câte­va zile după venirea sa la cârmă, d. General Manu a depus proiectul de lege pentru admi­terea și inaintarea in funcțiunile publice, proiect de atâta vreme așteptat și care, asigurând soarta funcționarilor cinstiți și munci­tori, va fi in stare să ridice con­siderabil starea administrativă a terei. Când se lucrează la realizarea celei mai esențiale îmbunătățiri, ar fi elementar ni se pare ca critica să’și modereze tonul, cel puțin față cu micile neajunsuri ce se ivesc intr’un colț sau in­­tr'altul al terei. Nu vreți să­­ dați laude pentru binele ce face, fie; nu’l acuzați insă pentru re­lele al cărui autor nu este el. In ori­ce caz, cu toate acestea, nu colectiviștii sunt in drept să ridice acuzațiunile pasionate și ridicole, cu cari zilnic se împo­dobesc ziarele lor. Ei sunt obligați la rezervă și la moderațiune când e vorba mai cu seamă de administra­­țiune, că­ci e dificil să nu ni se redeștepte suvenirea despre ne­norocitul lor regim... Unde se mai ivesc astă­zî in administrația torei, prefecți ca Simulescu care își transporta mașinile trebuincioase la viă pe câmptul județului, ca Tach­e A­­nastasiu care 'și permise să ex­pulzeze din Tecuciu pe un ad­versar politic, ca celebrul Kiri­­țescu adunătorul de covoare și de păuinte pentru casa d-lui Ion Brătianu,... etc.?... Intre starea de erî a admi­­nistrațiuneî publice și intre cea de astă­zî distanța e imensă,— progresul este cu ochi și cu sprâncene mari. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungaria Viena, 11 August. — Princesa Cle­mentina a plecat azi la moșia fiului său Filip din Ungaria. După ce prin­cipele Ferdinand va pleca mâine la Sofia, Princesa se va reit­oarce la Viena. Bulgaria Sofia, 11 August. — Miniștrii Stam­­buloff, Jivkoff și Tontchefî s'au reîn­tors la Sofia cu un tren special ve­nind de la Burgas, după ce au in­spectat mai toată provincia. Belgia Bruxelles. 11 August. — O adunare compusă din delegații partidelor li­berale și uvb­ere a decis să adreseze Regelui o telegramă prin care să ceară sufragiul universal dorit de țara în­treagă. Adunarea a mai decis să con­voace pentru 10 și 15 Semptembre un Congres in care să se prezinte o pro­punere de grevă generală. Mai mulți oratori au stăruit asupra faptului că poporul fiind suveran trebue să fie și el consultat. Enghitera Londra. 11 August.—Sir Fergusson declară in Camera comunelor că gu­vernul nare de gând pentru moment să facă nici un demers privitor la memoriul adresat patriarhului Achil­­kian de către adunarea eclesiastică armeană. 11 August. — Ziarele declară că re­miterea Helgolandei este ultimul act al convențiunei anglo-germane prin care s-a smprit relațiunele de priete­nie intre două națiuni unite prin le­gături de rudenie. 11 August.­Ofițerii escadrei austro­­ungare au fost invitați azi la dejunul dat de Regină la Osborne. Germania Berlin, 11 August.—«Monitorul Im­periului» reproduce toastul ridicat de i­mpărat pentru Regina Victoria la prânzul de la Helgolanda. împăratul a zis că este mândru că a putut câș­tiga Helgolanda pe cale pacifică. Prin această dobândire a realizat o dorință hrănită de mult timp. Redarea insulei către patria germană se datorește Re­ginei care pune mult preț pe amiciția sa și a Germaniei . Boetticher a luat apoi „cuvântul exprimându-șî în­crederea fee­are că populațiunea ”insu­lei va fi supusă și credincioasă împă­ratului. Amândouă discursurile au fost primite cu entusiasm Helgolanda, 11 August.­­ După so­sirea împăratului, d. Boeticher a ce­ru­t persoanelor cari asistau la cere­monia luărei in posesiune, o procla­­mațiune imperială prin care amintește faptul că Helgolanda se înapoiază pa­triei germane pe cale pacifică; împă­ratul o ia in stăpânire pentru dânsul și urmașii lui; el are incredere in sen­timentele încercate ale locuitorilor cari vor rămânea credincioși patriei ger­mane; împăratul promite locuitorilor ocro­tire, respectând drepturile lor, legile și obiceiurile­ locale și de a menține incă pentru câți­va ani tarifele vamale in vigoare , gene­ațiunea actuală va fi scutită de serviciul militar obligator, împăratul adresându-se apoi către sol­dații de marină le a spus că incorpo­rează Helgo­anda patriei ca cea din urmă parte din teritoriul german. In­sula este chemată să devie un loc în­tărit care să servească la apărarea patriei in Marea germană. Grecia Atena, i1 August.­Cabinetul a fost complectat prin numirea d-lui Tzan­­kade la resbel și a d lui Ganacaris la instrucție. Desbinarea crește in sânul oposiției; ministerul se întărește pe fie­care zi AMENINȚE asupra Lamitei electrice le Cu­Dești _ ____ * Am făcut la timp cuvenit darea de seamă a solemnităței inaugurărei lu­­minei electrice la stațiunea balneară de la Călimanești. Credem interesant acuma a da a­­mănunte in­teresante asupra ins­talarei luminei electrice. S-a instalat o mașină Westinghouse care umblă cu o viteză de 400 inves­­tituri pe minut fără cel mai mic zgo­­mot și cu o putere de 25 de cai. Dynamo care produce electricitatea e de sistem en roulage­r de vidtiöri. Tensiunea curentului e de 120 Volts pentru lampele de incandescență și de 110 și ICO pentru lampele cu arc Voltaic. . Numărul de lămpi este Împărțit in modul următor: Sunt instalate 3 lampe cu arc in fața stabilimentului, de putere de 12 ampere, o lampă in mijlocul curței; in sala de bal sunt instalate 2 lămpi cu arc de 6 ampere fie­care. 58 lampe de incandescență sunt in­stalate in localurile Otelului, in pavi­lionul muzicei și apelor de băut. In insulă sunt 12 lampe cu arc de pu­tere de 12 ampere. Lămpile cu arc sunt așezate pe ea­­tarte elegante și vopsite cu alb. Casa cu care s’a contractat instala­rea e casa Siemens­e Halske din Viena, represintată prin Arbenz și Wolf. Instalațiunea s’a făcut de d. inginer Gabriel al casei Siemens & Halske și d. H. Hillmer al casei Arbenz- Wolff Costul instalațiunei e de 35.500 lei plătibili in 4 termene in timp de 4 ani. Aflft tot­ man, n’avem teatru original, n’avem nici Un curent, nici o mișcare artis­­tico-literară, presa e singurul răspân­­ditor de lumină, Și face! ASUPRA PRESE! Fondarea societate! Presei a dat o­­cazie tuturor, publicului din afară ca și ziarelor, să se ocupe de influența Presei, de rolul ei, de situația ziaris­tului la noi. Acestui lucrător neobosit pe tărâmul intelectual i se aruncă mulțime de invinuiri, î se pretinde atâtea și atâtea calități, in­cât­, dacă le ascultăm pe toate, ni se pare că cetitorii noștri sunt la un nivel cultural potrivit cu al Statelor apusene. In fond, lucrul nu e așa. Ziaristul, produs fatal al societăței in care tră­­ește, nu poate fi de­cât oglinda ei. Intr’o societate in care majoritatea mare are destule cunoștințe, firește că ziaristul nu se poate recruta de­cat din oameni relativi superiori. Dar când din 5 000.000 de locuitori, nu poți a­­vea in timpuri normale de cât 2.000 maximum de cetitori,— cum vroiți să avem ziariști ca in Franța, unde sunt ziare cu un tmragiu de aproape un milion ? Și să nu ni se spună, că compara­­țiunea cu Franța e imposibilă, căci și noi pretindem ziaristului român să aibă toate calitățile celui francez. Mai mult, Grecia are un număr de locuitori pe jumătate cât România: pe când noi avem 5.000.000, ea n’are de­cât 2.500.000. Ei bine, știți ce tiraj are Nea Efemeris ? Nu mai puțin de 6.000 foi și e un ziar a 5 parale, iar Acropolis, cel mai insemnat organ de publicitate al lor, care se vinde cu 10 bani, are tiragiul normal de 8.000 foi. Apoi, cum vroiți să fim noi in si­­tuațiunea astor țări ? Căci e o colo­sală legătură intre una și alta. Când ai un tiraj de 8.000 foi, îți poți per­mite luxul unui număr insemnat de colaboratori și aceia bine retribuiți, deci aleși d­ intre oamenii cari n’au nevoe să facă ziarul printre picături. Ne vom da osteneala să publicăm in curând o statistică de tirajul și cheltuelile diferitelor ziare din Europa și America și atunci se va vedea deo­sebirea nespus de mare d­intre țara noastră și cele­lalte. Figaro ’și-a pu­blicat deună­rî bilanțul. Regretăm că nu’l avem la indemână; dar știți că acolo se plătește 1000 de frână un singur articol ? Apoi?! seamănă 1000 de franci cu 5, 10 sau 25 maximum, cât se plătesc articolele literare la țara noastră ? Și vroiți să aveți pentru 5, 10 sau 25 de lei, aceea ce Franța are pentru 1600. Dar când v’ași spune că avem in București o revistă literară, al că­rui director e plătit de editor (vezi: negustor de litere) cu 50 (citește : cinci­zeci) de lei lunar!! Asupra acestei chestiuni e mult de zis. Pentru astă­zi mă mărginesc a spune că față cu situațiunea sa și față cu spiritul onor. p. t. public, zia­ristul român — aceasta fără spirit de corp—e destul de muncitor, destul de capabil, prea... nenorocit. Să’l lăsăm dar in pace, atunci când el nu e un Emil de Girardin, cu care mulți ne scot ochii. Aceluia, vedeți, nu i s’a dat nici o dată 50 lei pe lună ca să fie director și n’a fost nici o dată flămând. Și apoi, la noi, unde n’avem lo­ HELGOLANDA GERMANA Cedarea de fapt.—Vizita împăratului german.—Importanța e­diției. — Știre de sensație­— Admi­­nist­rarea­­ insulei. In ziua de 9 August st. n. a trecut in sfârșit insula Helgolanda și de fapt in stăpânirea germană. Vizita făcută a doua zi, alaltă­ ori, de Împă­ratul german, intors din Enghițera, nouei posesiuni germane, a fost­ ca o consacrare a ceremoniei. Telegramele ne-afi comunicat a­­ceste știri. Ziarele străine ce ne sosesc azi, consacră toate articole acestui eve­niment. Helgolanda e azi incă la ordinea zilei. De mâine încolo cine știe pentru cât timp numele acestei mici insule va fi dat iar uitărei in politica generală. In adevăr, prin sine, Helgolanda, după mărturisirile tuturor celor de­­sinteresați in afacere, nu este de vr’un mare preț pentru Germania, ințelegându-se sub preț contingentul de forțe de ori­ ce fel ce ar aduce imperiului; —este numai un petec de pământ, o stație de băi de mare, și alt nimic, însemnătatea invoielei in urma căreia această insulă a­ ajuns in po­sesia Germaniei, residă in alt­ceva. Fester Lloyd o spune : Importanța cea mare e deslegarea unor chestii pendinte intre Germania și Engli­­tera, chestii cari ar fi putut foarte ușor să m­ăsprească relațiile dintre aceste două State. O rivalitate se iscase in Africa intre Germania și Englitera , acea rivalitate a Încetat acum in urma nuvoelor care a dat Helgolanda Ger­maniei și a fixat limitele de influență germană și engleză in Africa. împrietenirea aceasta a Germaniei cu Englitera are o mare importanță. Si importanța aceasta e mare nu numai pentru aceste două State, ci cum observă oficiosul pestă­n, și pentru intreita alianță. In legătură cu ordinea de idei exprimată de ziarul «Pester Lloyd» și resumată mai sus, este această telegramă a aceluiași ziar. «Die Post» din Berlin afirmă că impăratul Wilhelm și regina Vic­toria au incheiat invoeli cari vor surprinde lumea poate tot atât de mult ca și invoiala relativă la Hel­golanda. La convorbirea suverani­lor in astă privință au asistat și prințul de Wales și lordul Salisbury. * Până in Noembre, când Reichsta­­îl german va hotărî in ce chip se va alipi Helgolanda la imperiul ger­man, adică cum se va administra, —administrația insulei e provizorie. Cancelarul e șeful acestei adminis­trații și are ajutoare un căpitan de marină cu titlul de «guvernor» și un consilier guvernial, cu titlul de «comisar imperial».

Next