Timpul, decembrie 1890 (nr. 309-330)

1890-12-01 / nr. 309

tmMmmammmmmmmBewmHm&eaasBBsms» CURIERUL PROVINCIEI Corespondența particulară din Iași V’am scris la timp cu o casă mare de manufactură de aci «Frații Tenen­­baum»­ au­ incetat plățile. De­oare­ce cea mai mare parte dintre creditorii — din țară si din străinătate — au a­­dresat o petițiune tribunalului comer­cial, declarând că au­ cea mai mare vi­­cidere in conducătorii acestei case, s’a evitat de­o­cam­dată o declarare in faliment și firma Tenenbaum reușise să impace o mulțime de creditori din străinătate dân­d­ cambiî acceptate de un câint"“* * 1 di lor Kauf mare com­er­­ciant din Viena. Nu trecu insă multă vreme și firma Kauf-Nacht-Sehiler a incetat plățile. E deci o mare probabilitate că ambele firme să fie declarate in faliment. Ori­cum ar fi, piața noastră comercială a primit o mare lovitură, băgând groaza in bancherii cari se abțin de­o­cam­dată de a face oare­cari afaceri, pre­ferind a ține banii in ladă. * Cu durere anunțăm încetarea din viață a tânărului Nicolai S. Kapri li­cențiat in drept și sub-șef al servi­ciului contencios de la Creditul Urban. Marți a avut loc inmormăntarea in o­­rașul său natal Roman. Procesul prevaricatorilor de la Cre­ditul Urban s’a sorocit la 8 Ianuarie viitor. Din cauză că in această afacere pe lângă o sumă de colectiviști impli­cați mai e și actualul senator Constan­tin Climescu, și de­oare­ce Senatul a refuzat anul trecut a da cuvenita au­­toritare, e posibil ca să se amâne din nou acest proces celebru, dacă nu se va obține până atunci autoritarea ma­turului corp. După cât aflăm d. prim-procuror a intervenit pe lângă ministerul de jus­tiție. Peste câte­va zile se va sesiza și Senatul. ■ [UNK] Concertul eminentului artist A. Grün­­feld a anunțat pentru Sâmbătă 1 De­cembre. O mulțime de bilete sunt deja vândute.* Duminecă seara s’a dat la noi Mar­tira dramă in cinci acte. Succesul mo­ral era cam slăbuț, cu deosebire rolul principal al Laurenței a fost rea­mar­­tirisat. In schimb insă lumea era ceva mai multă ca de obicei­. Direcția ar face bine, cred, să dea cât se poate de rar drame și să se mulțumească cu comedii cari sunt des­tul de bine interpretate. Elementele pentru dramă sunt puține de lot la noi, pentru ce deci o sforțare radar- TIMPUL 1 Decembre FAMILIA LUI GAMBETTA Amănunte interesante Un amic de copilărie a lui Leon Gambetta, d. Paul Amand, secretar al societăței geografice din Marsilia, publică următoarele amenunțe asu­pra familiei lui Gambetta: «La sfârșitul răsboaielor primului imperiu, trei familii italiane veniră să se stabilească la Cahors, printre care familia Gambetta. Ele erau originare, din Gele, o mică localitate situată in drumul orașului Gorniche, intre Genes­­ și Savonne. Pe la anul 1818, Baptiste Gam­betta, bunicul ilustrului om de Stat sosi la Cahors, unde deschise pe place du March­é, o prăvălie de fa­ianțe, paste, oleiuri, fructe zahari­site și alte obiecte de provenință meridională. El era insoțit de trei copii incă tineri: Michel, Paul și Joseph Gambetta ; acesta din urmă era tatăl lui Leon. Peste cât­va timp, bunicul Bap­tiste se intoarse in Italia, unde fiul său Paul se ducea din când in când și unde își păstrase locuința unde să tragă. Michel și Joseph rămaseră la Ga­bors, asociați la prăvălia tatălui lor, intr’un magazin din rue du Lycée (casa Galdemard). Mai târziu, ei se despărțiră și Jo­sep căsătorindu-se cu d-ra Orazie Massabie, fiica unui farmacist, ori­ginar de la Molières, in departa­mentul Tarn-et Garonne, se așeză cu densa pe piața Catedralei (casa Bessières), unde deschiseră un mare bazar de băcănie care incă și azi poartă numele de Bazar Génois. Din această căsătorie se născu la 2 Aprilie 1838, Leon Gambetta. Ta­tăl său nu s-a îngrijit nici o­dată ca să ceară naturalizarea ; dar, după ce ajunse la majoritate, Leon făcu, la 23 Octom­bre 1859, in fața d-lui Bessières, primar al orașului Cahors, declarațiunea prescrisă de art. 9 din codul civil, act ce’î asigură natu­ralizarea și calitatea de cetățean francez. Considerat ca străin, el nu fu îns­cris pe lista de sorți din anul 1859, dar in anul viitor fu inscris sub No­e. Se știe că din cauză că per­­duse un ochiu, in urma unui ac­cident vulgar intâmplat la un ve­cin, Galtier, Leon Gambetta era impropriu pentru serviciul militar Afară de fiul său Leon, Joseph Gambetta a mai avut și o fiică, Benedetta, care s’a măritat cu u­­nul din compatrioții săi, d. Leris, și care a avut 3 copii. In anul 1869, d. Gambetta tatăl, plecă din Quercy după ce făcuse ceva parale și merse să locuiască la Niza intr’o modestă casă de țară, aproape de mare, pe drumul ce duce la Villefranche. Aci a venit să moară, in anul 186'?, d-na Gambetta. Ea repauzează În cimitirul castelului, lângă soră­­sa, d-șoara Jenny Massabie, acea mătușă devotată care in strada Bo­naparte, făcea menagiul lui Leon pe când acesta își făcea dreptul. In­ același mormânt, la 1S Ianua­­­­rie 1883 a fost pus și marele patriot francez. ZIUA DE 28 NOEMBRE in CAPITALA Ziua de 28 Noembre, aniversarea căderei Plevnei, a fost anunțată Ca­pitalei prin salve de tunuri. La orele 10 dimineața, M. S. Re­gele și A. S. R. Principele Ferdi­nand, insoțiți de casa militară, au mers la biserica de lângă cazarma Alexandria, unde au asistat la ser­viciul divin ce s’a oficiat, in amin­tirea acestei memorabile zile, de către P. S. S. Arh­iereul Inocențiu Ploeșteanu, vicarul sântei Mitropo­lii, incongiurat de un numeros cler. La sosire, Regele a fost întâmpi­nat de d. General M. Vlădescu, mi­nistru de Rezbel, de d. General de divizie A. Gernat, comandantul cor­pului II de armată, și de toți d-nii Generali, precum și de toți ofițerii superiori și inferiori din garnisonă. Asemenea se mai aflau față de locot-colonel Baron de Taube, a­­gent militar al Rusiei; d. maior Mueller, atașatul militar al legațiu­­nei Germane și d. căpitan comte Marenzi, ataș­a­tul militar al lega­ți­unei Austro-Ungare.­­După termin­area serviciului di­vin, care se ținu in fața drapelelor corpurilor din garnizonă, Majestatea Sa priv mi defilarea trupelor cari e­­rau comandate­ de d. General Dona, comandantul diviziei IV infanterie. Defilarea se făcu in modul ur­mător : Masicele tuturor corpurilor, școala militară, câte o companie din bata­lionul 4 vânători, regimentje 4 și 8 linie, regimentele 6 și 21 doro­banți, regimentul 1 geniu, compa­nia gendarmî, regimentele 2 și 6 artilerie, 3 roșiori, 3 călărași, esca­­dronul tren și divisional gendarmî călări. După defilare, Regele Se intoarse la Palat la orele 11. Seara, la orele 6 jum., s’a dat la Palat un prânz de gală, la care Ma­jestatea Sa a intrunit pe d. ministru de Resbel, d-nii Generali aflați in Capitală, d-nii atașați militari ai Le­­gațiunilor ruse, germane și austro­­ungare, d-nii șefi de corpuri și ser­­viciulî din garnisonă, precum și toți ofițerii superiori , in total un număr de 110 persoane. Pe la sfârșitul mesei, M. S. Re­gele ridică un pahar in mn­irul ar­matei, pronunțând următoarele cu­vinte : ((.Numele de Plevna este inscris de­­ 13 ani in victoria Țerek și adânc in­­„tipărit in inimile noastre , ti avem dar o trebuință a aminti acest fapt in­­isemnat. Serbăm incă in fie­care an «aniversările isbândelor din Bulgaria,­­ ca un semn de recunoscință pentru «acei care prin sângele și vitejia­ lor »au­ întemeiat neatârnarea României «și renumele nostru militar și spre a „ arăta generației tinere că numai prin «muncă, stăruință și jertfe se pot do­­­bândi resultate mari. Sigur fiind că «armata, luând ca pildă frumosul «seu trecut, va șei să împlinească și «in viitor falnica sa misiune , ridic­ă acest pahar in onorul armatei. „Să trăiască scumpa mea armată! “ Cuvintele Regelui au fost acope­rite de intreaga asistență cu urări prelungite. Apoi, d. General Vlădescu, mi­nistrul de Resbel, purtă următorul toast : Sire. Amintirile cu totul pio­ ise ce îndrep­tați către aceia cari au căzut pe pă­mântul de onoare, bine-voitoarele cu­vinte rostite cu atâta căldură celor ce le supraviețuesc, deșteaptă și întreține in rândurile noastre un adânc respect și o neperitoare recunoștință. Faptele de arme, petrecute sub ochii Majestăței Voastre, de o parte, iar pe de alta îngrijirile și veghiările de tot momentul acordate celor ce au suferit de cătr Aceea pe orim noi o numim «Ziua de la Peleși, sunt lucruri ce nu se pot uita. Viața noastră. Sire, va fi o viață bine împlinită in ziua când ea se va sfârși pentru Patrie și Tron. Iar voi, tovarăși nedespărțiți de arme, veterani inălbiți sub cutele mândrelor noastre drapele, puneți mâna pe cupele voastre și, golindu-le până la ultima picătură, să strigați împreună cu mine: Trăiască Regele, Trăiască Regina, Trăiască Principele Moștenitor. Acest toast a fost aclamat cu u­­rări nesfârșite și pline de entusiasm de toți cei de față. După săvârșirea prânzului, M. S. Regele și A. S. R. Principele bine­­voită a mai convorbi cu persoanele invitate până la orele 10 fără un sfert, când S’au retras in­­ aparta­­mentele Lor. Cu ocasiunea acestei memorabile zile un mare număr de persoane s’au inscris in registrele de la Pa­lat, și o mulțime de telegrame de felicitări au fost adresate Majestă­­ților Lor din toată țara. Majestățile Lor au primit cu o vie mulțumire aceste dovezi de iu­bire și de devotament ce Li S’au adus și cu această ocasiune din toate unghiurile țarei. Faptele zilei DIN JUDEȚE înfiorătoarea crimă din Vâlcea — Am primit era o scrisoare in care un cetitor al nostru ne comunică că la Râmnicul Vâlcea s’a sevârșit o crimă groaznică. Am telegrafiat numai­de­cât la Râmnic și lucrul ni s’a confirmat, iată ce ni se scrie : și «In ziua de 25 Noembre la orele 8 15 minute am sosit in Râmnicul Vâlcea, mergând pe strada ce’i zice tPe riu in sus» veci in stradă înaintea unei porți lume strânsă; de curiositate m’am dat jos din trăsură și am văzut o femee moartă, cu fața plină de sânge și cu o mică tăetură la gât­­etatea in­tre 24—26 ani; întrebând pe cei mai de inainte sosiți, mi s’a spus c’a im­­pușcat’o un tinăr scriitor de la corpul portăreilor din acel oraș, trăgând asu­pra ei 2 focuri de revolver și făcăndu’î o tăetură cu cuțitul la gât. Crima a făcut-o in casa ucisei, de unde a tărât-o afară din casă și f din curte chiar in drum, ștergând urmele de sânge cu mătura; causa crimei e după unii gelozia; tinerul criminel sus­ține insă că a impușcat-o din greșală pe când umbla cu arma. * * * Crimă.—Văduva Catrina Z. Teodoru, din comuna Florești, jud. Tutova, din causa bălăei suferită de la Gr. Luca, din acea comună a incetat din viață. Cașul i’a comunicat parchetului. * * * înecat.—Individul Ianuș D. Chicet, din com. Hălăucești, jud. Roman, pe­trecând toată ziua la cârciumă și eșind seara pe la orele 8 și jum. spre i, se duce acasă, a căzut intr’o fântână din apropierea casei sale, de unde a fost scos mort de rudele lui. * * * Copil lepădat.—S’a găsit in pridvo­rul bisericei Vovidenia din orașul Bâr­lad, o copilă lepădată, de sex femenin, asupra căreia s’a găsit un bilet scris: «Copila nu este botezată». * * * Ars de VÍI.—Băiatul Gheorghe, in etate de dupî ani, fiul văduvei Anica Dumitru Stângu, din com­. Mitești-Mi­­roslăvești, jud. Suceava, in lipsa ma­m­ei sale de a­casă, apropiându-se de focul ce era pe vatră, i s’au aprins hainele și arzând grav, a incetat din viață. Nenorocire. — Morarul Costică Chi­­rilă, de la moara de apă a d-lui Ioan I. Lupu din comuna Dragomirești, ju­dețul, județul Tutova, voind a bate niște pene la moară, a fost apucat de mă­selele raței și omorât imediat. DIN STRĂINĂTATE Un teatru incendiat la Clermont- Ferand (Franța).­Luni dimineața, pe la trei ceasuri, un incendiu a isbucnit la Teatrul de Variálus, place de la Chapelle-de-Jaude, de sub direcțiunea d-lui Lafond. Focul a luat de la ga­leriile de sus, s’a întins la bănci, apoi decorurile și materialul au devenit in câte­va minute prada flăcărilor. In­cendiul a luat atunci proporții îngri­jitoare și la 6 ceasuri teatrul nu mai era de­cât un schelet calcinat in mijlocul ruinelor fumegânde. Imobilul era asigurat, dar materia­l­u­l și mobilierul nu erau asigurate. Pierderile sunt considerabile.­ ­ * »* Un asasinat din cele mai îndrăz­nețe a fost comis la Mans in Franța. Văduva Joubert, de 63 de ani a fost strânsă de gât, in momentul când în­chidea, seara, obloanele cafenelei du Nouveau-Quai, a căreia proprietară era. Acest stabiliment e situat pe cheul Louis-Blanc, in fața râului Sarthe, in centrul chiar al orașului. Se crede că asasinatul a fost comis de mai mulți indivizi care cunoșteau obiceiurile d-nei Joubert și știau la ce moment putea fi surprinsă singură. In timp ce asasinii luau din casă toți banii, ei auziră pe cine­va că se co­boară din caturile de sus ocupate de mai mulți chiriași și de aceia n’au stat pe gânduri și au pus foc casei pentru a face să dispară orî­ ce urmă de tre­cerea lor pe acolo. Ast­fel in această invălmășeală pricinuită de foc, asasinii au putut fugi. * * * Escrocî ruși. — Poliția din Viena (Austria) au stabilit identitatea a dupî escrocî cari furaseră 250 de mii de lei in cupoane de la ministerul de Finance din Paris. Unul din ei, care se da drept d. Herbert, rentier la Paris, e un rus numit Pochalsky, care a locuit multă vreme la Londra. Tovarășul lui, de a­­semenea rus, care se numea d. de La­­terne, rentier la Cologne, e un numit Noel de Laterner, inginer re­nine la Varșovia. Acești duci indi­v.­­i atrăse­­seră atențiunea asupra lor a poliției o­­ferind cu prețuri scăzute cupoane pe cari le furaseră, și au fost arestați in momentul când era să plece din Viena. întrebați asupra proveninței acelor va­lori ce au fost găsite asupra lor, ei au declarat că le-au cumpărat de la un necunoscut intr’o stradă din Londra. Poliția din Paris a fost prevenită de arestarea acestor escroci. DE PRETUTINDENI Civilizația Euro­>> ’L­a.— Cea d’antein ghilotină a sosit la Saigon (China) cu corabia Comorin ; ea costă 3000 de franci și cântărește 1,049 kilograme. De acum inainte, condamnații la moarte nu vor mai fi decapitulați cu sabia. Doctorul Koch in 1870—71. — In anul 1870—71, doctorul Koch a fă­cut parte din corpul medicilor chi­rurgi cari urmară armata de in­vazie. In calitate de medic voluntar el fu atașat la secția de chirurgie și de ambulanță de résboiu a cor­pului al X-lea care ocupă Metz. La 23 August doctorul Koch sosi la Saint-Privat. La 10 Septembre el era la Ay. Apoi el urmă corpul al X-lea care, după predarea Me­­tzului, se indreptă asupra Parisului asediat. Un ukaz rusesc.­­ Un ukaz mi­nisterial de la St. Petersburg in­terzice întrebuințarea pe teritoriul rusesc a lucrătorilor de naționali­tate austriacă, fie la munca câm­pului, fie in fabrici. In urma aces­tui ukaz, sute de lucrători sunt con­duși din n­oti in fie­care zi la frontiera austriacă. Cârciumile la Geneva.­­ Consiliul de­ Stat de la Geneva a primit o petiție prin care se cerea să se ia măsuri in contra immulțirei numă­rului cârciumilor. In 1888, erau la Geneva 1618 hanuri, cafenele sau cârciumi publice din cari 20 la sută ținute de genevezi, 26 la sută de elvețieni din alte cantoane și 54 la sute de streini. Ceia ce face un de­bit pentru 65 de locuitori pe când in toată Elveția in medie e un de­bit pentru 130 de locuitori. INFORMA­ȚIUNI Mâine se incepe la Cameră dis­­cuțiun­ea generală asupra răs­punsului la Mesagiul Tronului. Starea cetățeanului Mihăescu care a fost bătut intr’un mod foarte grav de cârciumărul co­lectivist Constantinescu, este des­perată. Un ultim cuvent La un teatru, la o piesă plicti­coasă . Un spectator iese inainte de­ sfâr­­șitul representației. Ușierul îi spune: — Dar, mai sunt 2 acte, d-le ! Spectatorul cu cea mai mare po­litețe : — Tocmai pentru aceia plec. Nea Vede

Next