Timpul, mai 1891 (nr. 97-120)

1891-05-02 / nr. 97

la război, ca la singurul mijloc de a ridica prestigiul compromis al imperiului. Cei cari o atribuesc d­lul de Bismarck au însă pe partea lor faptul că prințul mai ales avea un interes politic să bruscheze lucrurile, căci el mai bine decât ori­cine știa că Germania era pregătită, iar Fran­ța nu. In tot cazul, dacă faptul e adevărat, nu d. de Bismarck a fost cel d’întâi om de Stat care s’a folosit de telegraf pentru ca să strâmbe adevărul, în folosul politicei sale. Și e de temut,—termină Journal de Geneve că nu va fi nici cel din urmă. Eastern. ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Menu et C­une, 88, pe ziua de 1 Miezul nopții . . . 7 ore dimineața. . . Amiazi.......................... înălțimea barometrică. Starea Cerului: senin. * * Lume foarte multă azi dimineață în Cișmigiu. E 1 Mai­ încă pe la orele 5, încep a se aduna. Muzica regimentului de linie a început a cânta de la 7, ur­mând a cânta regulat de acum nainte în fie­care Joi și Duminică. * * * La ministerul de rezbel se lucrează deja la confecționarea decretelor de îna­intări ce sunt a se face în armată pe ziua de 10 Mai. Ministrul de interne nu a luat încă nici o rezoluțiune asupra demisiunea d-lui Io­­nescu, din funcțiunea de primar al co­munei Ploiești. * * D. I. Kalinderu, administratorul dome­nelor coroanei s’a întors în Capitală, ve­nind din streinătate. * * * Consiliul comunal al Capitalei a ținut erî seară ședința. Consiliul a numit pe d. inginer Tămă­­șescu ajutor șef al serviciului podurilor și șoselelor. * ** D. Plesoianu, prefectul județului Gorj a sosit erî seară în Capitală. * * ■X­Un congres de bacteriologie se va ține la Londra în cursul lunei August. va vo V­a fi reprA-zentata. Nfi. fifiGat congres prin eminentul nostru bacteriolog, d. dr. Babeș. * * * Comitetul societăței Presei a acordat un ajutor de 200 lei d-lui Septimiu Albini, redactorul ziarului tribuna. D. Albini care și-a făcut pedeapsa de șase luni închisoare, acum e bolnav.* * * D. G. Ionescu Gion, bibliotecarul so­­cietăței presei demisionând, s’a încredin­țat această sarcină a­lui I. Popescu mem­bru în comitet. * * * Concursul pentru ocuparea catedrei de patologia generală de la facultatea de medicină din Iași, va începe mâine, Joi. * Corpul profesorilor universitari din Bel­grad a trimis o telegramă de mulțumir­e regelui Carol pentru primirea ce s’a fă­cut studenților șerbi la T.­Severin. * * # Erî la orele 3 s’a celebrat căsătoria civilă a d-lui Dimitrie Ozon Șuțu, su­pleant la Tribunalul Ilfov, cu d-ra Zoe Lahovari, fiica d-lui Grigorie Lahovari, președinte la înalta Curte de Casație. Felicitările noastre. ** * La 12 Mai se va inaugura Spitalul construit la Filaret de d. C. Zerlenti. *­­ * * Duminică se va pune piatra funda­mentală a școalei pe care o construește colonia israelită­ spaniolă în strada Negru Vodă. ** * Direcțiunea generală a poștelor și te­legrafelor aduce la cunoștința publicului că, cu ocazia serbărei jubileului de 25 ani al domniei M. S. Regelui, oficiile poș­tale din țeară vor debita timbre și cărți poștale numai din emisiunea specială a­­vând culorile și valorile celor esistente și înscripțiunea comemorativă împrejurul ei sigieî M. S. „Jubileul de 25 ani al dom­niei Regelui Carol I“ prin urmare publi­cul este rugat a avea în vedere că in intervalul celor 3 zile ale serbărei jubi­leului pentru corespondențele ce ar voi să le plătească la presentare, numai ace­lora li se vor da curs, în interiorul țarei, care vor fi flancate cu timbrele arătate mai sus. Observatiunile Casei A­­opticianl. Calea Victoriei Mal . * * * * * * +9,3 . +11 . +17, 759. DIN JUDEȚE Unele strade din Ploiești, vor fi lumi­nate în curând cu electricitate. Primele experiențe se vor face la 10 Mai. DE PESTE MUNȚI O frumoasă manifestație s’a făcut la Sibiu redactorului ziarului Tribuna, d. Septimiu Albini, care a ieșit deunăzi din închisoarea în care s-au­ aruncat jurații șoviniști din Cluj. S’a presintat vredni­cului nostru coleg un album plin cu is­căliturile tinerimei române ardelene re­cunoscătoare a zelului și sacrificiilor ce d. S. Albini depune pentru cauza româ­nă de peste munți. STRĂINĂTATE D-na Blavatski, întemeetoarea socie­­ții teosofice, adică budistă, a murit a Londra. Ziarul Daily News comentând aceată moarte atribuită „influenței“ compliată cu alte boale, zice că religiunea d nei Blavatski făcuse puțini adepți. Secițele sale de spiritism, unde juca rolul d me­diu erau foarte criticate dar foarte cer­cetate. D-na Blavatski avea servicii în aristocrația engleză. Ea a publicat lucrări asupra misterelor neo-budismului în care fusese inițiată de către un înțe­pt as­cet din Tibet. * * • Emin-Pașa e amenințat să-și piardă cu desăvîrșire vederea ochiul drept e ame­nințat de albeață și cel stâng de cata­ractă.* * * Don Carlos, celebrul pretendent la tro­­nul Spaniei, a plecat zilele trecute din Veneția la Lemberg, unde are de gând să petreacă mai mult timp. Pe­ drum, se va opri la Graz ca să vază pe mamă-sa care e în mănăstirea Car­­melitelor de la Graben, precum și la Vi­­ena, unde se află fiul său, Don Jaime, care tocmai își sfirșește studiile în școala de cădeți. DIN SOFIA Aseară „Union Club“ a oferit un mare prânt de adio în onoarea d. Djuvara, a­­polat vii României, care părăsește mâine Sofia. Ministrul Grecoff, președintele clubului a exprimat regretele sale personale pre­­­cum și acelea ale guvernului de pleca­rea d. Djuvara; el a terminat prin câte­va cuvinte simpatice la adresa României prietena Bulgariei. Contele Sonwaz, agentul Italiei, decanul corpului diplomatic a arătat într’o alo­cuțiune călduroasă calitățile d. Djuvara și regretele colegilor săi de a ’l vedea plecând; ’i-a urat acelaș succes ca în timpul celor 3 ani de șederea sa la Sofia. D. Stambuloff, președintele Consiliului a rostit apoi în limba bulgară un discurs elocinte, foarte aplaudat, plin de cea mai vie simpatie pentru România și pentru dem­nul său reprezentant. D. Stambuloff a rea­mintit amiciția tradițională a României pentru Bulgari. Mulți din aceștia și chiar el însuși este unul din numărul acelora cari au găsit în România o ospitalitate de care ei își aduc aminte cu recunoș­tința El a terminat printr’un toast în sănătatea d Djuvara și a României. Plecarea de Djuvara este regretată de toată societatea în care el lasă cele mai bune amintiri. Alaltă­ieri d. Djuvara a fost primit în audiență de concediu de către prințul la Filipopoli. # * * Cu ocaziunea inaugurărei statu­ei lui Garibaldi la Nizza, în ziua de 7 Iunie, municipalitatea locală va învita pe miniș­trii și pe membrii familiei Garibaldi. Peste 150 societăți franceze și Italiene vor trimite delegațiuni. Numeroși deputați sunt așteptați la a­­ceastă mare serbare patriotică. Vor fi ban­chete populare, etc. * * * Mica comună Mansigné (Mans, Francia) a fost teatrul unei drame foarte mișcă­toare a­le cărei amănunte sunt în ade­văr extraordinare. Niște cultivatori de pământ de această comună, soții G... aveau un băiat, care chemat fiind la recrutare, fu clasat în rândurile auxiliare, din cauză de infirmități corporale. Tânărul regretă mult că a fost eliminat din armata activă, și glumele proaste din partea camarazilor făcură să-i mărească regretele. Venind acasă, se a­­rătă foarte desnădăjduit și povesti că la­ ­ TIMPUL 2 MAI cauntă unde fusese poftit toți își bă­­tseră joc de el. — Numai pot merge nică erî, zise el.. 'oțî fug de mine. Chiar prietenii mă iau o bătae de joc. De­cât așa traia, mai line să mor. Tatăl și mama, desnădăjduiți la rân­dul lor, se hotărîră îndată să moară îm­preună cu el. Cu un sânge rece nemai­pomenit luară imediat lustrei câte o clașcă de ciocolată în care puseseră o o­­travă violentă. Apoi, se întinseră pe a­­celași pat după ce aprinseră mai întăi și un lighean cu mangal. Trecură ^i alte ceasuri. De­și în j>.­­..L ,!> $r mai îngrozitoare dureri pro­voc , are otravă, moartea nu venea. Mama se ridică atun­­ci ada fuga la puțul din curte, adânc de 15 metri, și se azvârli în el. Fiul său făcu același lucru. Se îneca­seră deja când veni tatăl la rîndul lui, dar vederea celor două cadavre îl țintui locului. Chemă în ajutor. Vecinii alergară la strigătele nenorocitului părinte, care poate anevoie va scăpa cu viață, din pri­cina otrăvei luate. *** " Ex-împărăteasa Eugenia care se afla la Menton, s’a îndreptat spre Italia unde a cumpărat un loc de 18,000 metri. Pe acest loc a hotărît să-și construiască o vilă. * * Guvernul din Cap a proclamat suve­ranitatea Reginei asupra unui teritoriu anexat coloniei din Besunaland. Acest te­ritoriu se întinde de la fluviul Oranj până la fluviul Nosole pe de o parte, și de cea­­l­altă de la Besunaland până la Dama­­raland, adică până la hotarele germane UN ULTIM CUVÂNT D-na Z... iese de­ acasă în­tot­deauna după prânz. Intr’o zi, nu știu cum se în­tâmplă, dar nu se duse nicăeri, remâ­­nând între cele doua fetițe ale ei, una de opt ani și cea’l­altă de șapte. — Spune-mi mamă, întreabă cea mai mare, când s’a născut sora mea ? — La trei ceasuri după prânz. — La trei ceasuri ? Atunci, tu nu erai acasă! DIN STRĂINĂTATE Serbia și Bulgaria Pester Lloyd de Luni publică următoarea notă: Știrile ce s’au răspândit în timpul din urmă despre o nouă încredere în relațiile Sârbiei cu Bulgaria, se desmint din partea guvernului sârbesc Acest guvern este ocupat prea mult în acest moment de afaceri interne, în special de afacerea reginei, și e ușor de înțeles că nu poate voi să se expună la neplăceri în chestii exterioare. Bulgaria poate fi liniș­tită; cel puțin în timpul cel mai apropiat nu are să se teamă de dușmănii din parte­a Sârbiei. Cum că Bulgaria, din parte­r, nu să poate gândi la dușmănii împotriva Serbiei, despre aceasta,—termina gazeta pestană,—nu poate fi nici o îndoială. Dacă o așa afirmare s’ar ridica, ea nici n’ar avea nevoe de o desmin­­țire din partea guvernului bulgar. Diferendul ruso-turc După Mün­chener Algemeine Zeitung a­­cest diferend poate fi socotit acum înlătu­rat cu desăvârșire. Sfirșitul acestui conflict, zice ziarul german a fost un mare suc­es al Rusiei în chestia Dardanelelor. Poarta, întocmai după cererea d. de Nelidor, a fă­cut concesia ca vasele flot­e rusești să poată trece de acum înainte neîmpedicate prin strîmtorile de mare, câtă vreme nu vor pur­ta pavilioanele de comerci. Autoritățile tur­cești renunță la dreptul de a i­econvinge prin propriele ei organe desprechipagiul și marfa de pe acele vase, " nnțumindu-se în încredințarea Rusiei că vor fi încunoș­­tiințate când pe bordul acelor vase vor fi soldați sau material de războiu. Prin această însemnată concesiune zice ziarul din Mü­nchen. Poarta a încredințat realităței rusești siguranța militară a Dar­­danelelor și Bosforului și prin aceasta și siguranța Constantinopolului; în acelaș timp ea ali deschis un nou­ isvor de nesfirșite în­­să a fost nevoită ad­acă aceasta, dov­adă că n’a mai gost la cele­l­alte ritm­ul necesar pentru ca să se îm­­b­a pretențiilor rusești. Conspirația din Petersburg Despre conspirația descoperita de curănd la Petersburg, ziarele străine ne mai aduc următoarele amănunte: Aso­ciația descoperită, afiliată nihiliștilor, era foarte numeroasă; membrii ei pretin­deau a nu urmări de­cât un singur scop literar. Numeroase arestări s’au făcut și se vor mai face și altele. Luna trecută șase- Zeci de studenți au­ fost dați afară din u­­niversitate și aruncați în închisoare. Aceiași soartă așteaptă pe alți opt-zeci, un scriitor bine cunoscut, d. Vergerof, a primit ordinul să părăsească orașul în 12 ore, el a fost silit să plece lăsând în urmă-i nevasta și copii. Un alt scriitor, d. Mihanovski a fost de asemenea expulzat; profesorul Tracevski, unul din cei mai buni ai universității, a fost destituit din catedra sa de istorie. O mare escitare domnește în toată ca­pitala Rusiei. DIM IAȘI (De la corespondentul nostru special) 30 Aprilie 1891. Junimiștii au avut zilele trecute o con­sfătuire privitoare la atitudinea grupului în alegerile județiene și comunale. In urma oare­căror discuți­uni s’a decis ca grupul să se abție la alegerile județene, să lupte în alegerile comunale cu totul separat de cele­lalte grupări politice din localitate. Cu chipul acesta reușita liberalilor uniți și a liberalilor conservatori la ambele alegeri e mai mult decât sigură, căci la alegerile pentru județ nu vor avea de adversar de­căt lista radicalo-socialistă, care chiar dacă va întruni un număr mai mare de voturi, totuși acel număr va atinge de abia ’/a din totalitatea votanților. La alegerile comunale avantagjele gu­vernamentalilor uniți vor fi și mai mari din cauza aflărei față în față a 3 liste separate. * * * r< Luni am avut două procese mari, am­bele însă au fost amânate. Primul proces era, o reminiscență a guvernului colectivist sau mai bine zis a oamenilor acelui partid. Era procesul abuzurilor de la Creditul Ur­ban, amânat de atâtea ori. După facerea apelului­ nominal al inculpaților, primul-pro­­curor cere din nou amânarea din cauză că Corpurile legiuitoare s’au deschis și unul dintre inculpați fiind și senator e nevoe de autorizațiunea prealabilă a maturului corp. D. C. Climescu—persoana în chestiune—a declarat că e gata să stea în judecată, în caz dacă Tribunalul crede de cuviință ca procesul să se judece. După o scurtă deli­berare Tribunalul a admis incidentul mi­nisterului public arătând această nefericită afacere pentru alt timp. Al doilea proces, supranumit al milioa­nelor, urma să se judece tot în aceeași zi de Curtea de Apel secț. II-a. In momentul când avocații erau să înceapă pledoariele sosește o telegramă d-lor Sturza și Stă­­tescu din București din partea d-lui Stoi­­cescu prin care li se anunță că d. I. Bră­­tianu e grav bolnav, și că prezența d-lor în București e imperios cerută. Se suspendă atunci ședința pentru câte­va minute, ca părțile să convie la o amânare. însuși d. Stătescu a intervenit pe lângă Principele Grigorie Hurza ca să convie la o amâ­nare. Ast­fel că de comun acord părțile au amânat procesul pentru 23 Mai. A. TRIBUNALELE STREINE Turnul Eiffel în cufăr.­­judiciare -Noutăți Secțiunea II a Curței de apel din Pa­ris a dat o hotărîre, care părea la înce­put, imposibilă de ex­cutat. In adevăr, a ordonat luarea și sigilarea turnului Eiffel, care, conform acestei ho­­tărîri e închis acum în cufărul cu numă­rul 167, la creditul Lionez. Să ne lămurim. E vorba de turnul Eiffel în diamante înalt de un metru, care a fost expus în 1889 și trimis la Londra în anul următor, după ce șahul Persiei era cât pe aci sâ’l cumpere ca o amintire din călătorie. Dar n’a avut noroc turnul să fie cumpărat, și D. Posno, constructorul său, a fost decla­rat în stare de faliment. Creditorii sunt în cea mai mare parte bijutieri și n gustori de diamante cari au procurat pietre și mateâaluri prețioase. Pa­sivul e de aproape un milion. D Martin Posno făcu apel contra sen­tinței care-l declarase falit. Avocatul său, d. Fremard, a susținut înaintea Secțiune­ II a Curței de apel că obținuse înaintea jude­că­ței un concordat și că nu putea fi declarat falit. Dar Curtea, după ce a auzit pe avoca­tul sindicului și al creditorilor, a confir­mat judecata și a menținut sechestrul tur­nului, până când vre­un amator milionar îl va scoate din captivitate. * * * Curtea cu jurați din Jenne a condamnat la cinci­spre­zece ani de muncă silnică pe Pierre Merle, cultivator la Montigny la Resle acuzat că a asasinat pe fratele său Eugene Merle. Avar și cupid, Pierre Merle se uita cu ochii lacomi la mica avere a fratelui său, rămas neînsurat până la vârsta de 53 ani. El credea să hotărască pe frate-său ca să-i dea tot ce are, și în schimb să-i plăteas­că o rentă viageră. Dar Eugène la 53 ani se hotărî să se însoare. Fratele său se ne­căji grozav de asta. Intr’o seară îl suprinse în casa sa, îl culcă la pământ cu șase lo­vituri de ciomag în cap, și apoi îi dădu trei lovituri de cuțit în gât. Nu fură nimic In odaia victim­ă se găsiră trei mii lei. Pierre Merle a susținut că e nevinovat , acuzat de crimă pe toți membrii fami­liei la rând, pe frații și nepoții victimei. La urmă pretinse că se înțeleseseră cu toți ca să se curățe de el printr’o crimă. Jurații, du­ând indulgența pân’la ulti­mele limite, a înlăturat premeditare acor­dând circumstanțe ușurătoarea fratricidului. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Sinuciderea unui copil. — Eri, pe la orele 10 și jumătate seara, băiatul Nae Constantinescu din strada Lucaci No. 1, ucenic la ce prăzăria d­lui Nicu Mincovici din calea Victoriei Noi 3­96, și-a tras un foc de pistol în tâmplă și a încetat ime­diat din viață. Parchetul a fost anunțat; cadavrul s-a transportat la spitalul Colțea. Nenorocire.­­ Tot era și exact la a­­ceiași oră, căruțașul Ioniță Brâzoiu din strada Fundătura Fântănichii No. 8, fiind amețit de băuturi spirtoase, a căzut din căruță pe șoseaua Ștefan­ cel-mare. Rănit grav la cap, nenorocitul a fost tranportat acasă unde, pe la ora unu după miezul nopții, a înce­tat din viață. Sâmbătă, servitoarea d-lui Reihman co­merciant din strada Mavromol din Galați, în etate de 19 ani, în lipsa stăpânilor­ de acasă a luat­ revolverul ce era atârnat în perete și și-a dat o lovitură la tâmpla dreaptă, rămânând pe loc moartă. Această hotărîre, pe cât a putut să trans­pire, ar fi consecința unei dragoste. Tânărul Alexandru Gheorghiu, fiul sim­paticului profesor Grigore Gheorghiu, s-a găsit ieri, Luni, sinucis pe malul Ciricului, din Iași,­ având o rană făcută cu o armă de foc drept în inimă. Arma nu s’a găsit, probabil că a fost furată. S’a găsit lângă cadavrul nenorocitului tânăr, lupte, o mare mulțime de foi pe cari erau note filosofice. Tânărul Gheorghiu era elev în clasa a VII a liceului. Anul trecut fusese bolnav de nervi. De­și se îndreptase, rămase însă melancolic, și cânta necontenit marșuri fu­nebre. S’a găsit o carte de visită adresată familiei, prin care o ruga să nu ’i mai caute ; cerea ertare de supărarea pe care le-o face, plecând din această lume care îi umplea inima de necazuri. Roman de dragoste,—S’a vorbit mult la Pesta deunăzi despre aventura tânăru­lui conte George Karolyi care a fugit în­­tr’una din zile la America cu o actriță, anume Boriska Frank. Contele Stefan Karolyi, tatăl tânărului și fost ambasador al Austro-Ungariei la Lon­dra, îngrijat de soarta fiului său, despre care pretinde că a fost răpit de actriță în înțe­legere cu un întreg consorțiu de exploa­tare, a plecat pe urma amanților la America. In zadar l-a urmărit însă prin toate păr­țile. Tânărul conte, ren informat despre in­tențiile tatălui ‘său, l’a evitat cu cea mai mare îngrijire și printr’o scrisoare s-a dec­larat că renunță și la titlu și la moștenire și vrea mai bine să trăiască cu femeia pe care și-a ales-o. Bătrânul conte Karolyi s-a întors la Pesta și a cerut o audiență la împăratul ca să-i ceară sfatul, ce trebue să facă față cu a­­ceastă purtare a unicului său fiu. Familia Karolyi este una din cele m­ai vechi și mai bogate din Ungaria. Sinucidere ciudată.—In strada Tour­­nelles, No. 12 (Paris) locuesc soții !... Băr­batul e slujbaș la compania de gaz; ne­vasta lui e bucătăreasă. Bețiv și buclucaș. J... își bătea des ne­vasta și de multe ori ea fugise de a­casă, ducându-se la părinți. Acum câte­va zile în urma unei noui scene, fugi iarăși, înfuriat de plecarea ei, J... află în ace­lași timp că voia să-l părăsească pentru tot­deauna. Se hotărî atomi să-și pună ca­păt zilelor și Vineri de dimineață, pe la ș­ase ore, își execută planul într’un mod foarte îngrozitor: udând cu gaz prostirea și plapuma, se întinse pe pat și dădu foc. Peste câte­va minute, vecinii zărind flă­cări, voiau să pătrundă în lăuntru, ușa fi­ind închisă, unul din ei intră pe fereastră cu ajutorul unei scări. Focul fu repede stins.­­... care nu mai era de cunoscut, respira încă. Transportat la spital, nenorocitul muri peste câte­va ceasuri. =C= Sinuciderea unui deputat ungur la Paris. — In ziua de 4 i. c. s’a găsit pe malul stâng al Senei, afară din Paris, ca­davrul unui necunoscut. Dus la Morgă, corpul a fost recunoscut de coresponden­tul parizian al ziarului Poster Lloyd, era al deputatului ungur Béla Grümwald. D. Grümwald a fost unul din cei mai de căpetenie membri ai parlamentului din Pesta. Reforma legei administrative care se discută actualmente în parlamentul ma­ghiar, a fost în mare parte opera lui. D. Grümwald suferea de o boală de gât; după părerea medicilor din Paris, această boală era fără gravitate ; deputatul însă se credea atins de cancer și se vede că ipo­hondria l-a împins la sinucidere. FELURIMI Greșeala unui farmacist. — In ziua de 24 Martie trecut, un copilaș de trei ani fiul d-lui Côme, veterinar din Mans, se îm­bolnăvi. Doctorul Bourdy, chemat ca să’i dea îngrijiri, declară că era atins de bron­șită și prescrise mai multe vomitive care nu produseră nici un rezultat. Doctorul se gândește atunci să’i facă o injecție hipodermică de apomorfină. Pres­crise ordonanța următoare: „Apă destilată, 6 grame; apomorfină, 12 centi-grame“. Farmacistul Harrouet, la care fu dusă ordonanța, se înșelă. N’avea apomorfină și

Next