Timpul, mai 1891 (nr. 97-120)
1891-05-02 / nr. 97
la război, ca la singurul mijloc de a ridica prestigiul compromis al imperiului. Cei cari o atribuesc dlul de Bismarck au însă pe partea lor faptul că prințul mai ales avea un interes politic să bruscheze lucrurile, căci el mai bine decât oricine știa că Germania era pregătită, iar Franța nu. In tot cazul, dacă faptul e adevărat, nu d. de Bismarck a fost cel d’întâi om de Stat care s’a folosit de telegraf pentru ca să strâmbe adevărul, în folosul politicei sale. Și e de temut,—termină Journal de Geneve că nu va fi nici cel din urmă. Eastern. ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Menu et Cune, 88, pe ziua de 1 Miezul nopții . . . 7 ore dimineața. . . Amiazi.......................... înălțimea barometrică. Starea Cerului: senin. * * Lume foarte multă azi dimineață în Cișmigiu. E 1 Mai încă pe la orele 5, încep a se aduna. Muzica regimentului de linie a început a cânta de la 7, urmând a cânta regulat de acum nainte în fiecare Joi și Duminică. * * * La ministerul de rezbel se lucrează deja la confecționarea decretelor de înaintări ce sunt a se face în armată pe ziua de 10 Mai. Ministrul de interne nu a luat încă nici o rezoluțiune asupra demisiunea d-lui Ionescu, din funcțiunea de primar al comunei Ploiești. * * D. I. Kalinderu, administratorul domenelor coroanei s’a întors în Capitală, venind din streinătate. * * * Consiliul comunal al Capitalei a ținut erî seară ședința. Consiliul a numit pe d. inginer Tămășescu ajutor șef al serviciului podurilor și șoselelor. * ** D. Plesoianu, prefectul județului Gorj a sosit erî seară în Capitală. * * ■XUn congres de bacteriologie se va ține la Londra în cursul lunei August. va vo Va fi reprA-zentata. Nfi. fifiGat congres prin eminentul nostru bacteriolog, d. dr. Babeș. * * * Comitetul societăței Presei a acordat un ajutor de 200 lei d-lui Septimiu Albini, redactorul ziarului tribuna. D. Albini care și-a făcut pedeapsa de șase luni închisoare, acum e bolnav.* * * D. G. Ionescu Gion, bibliotecarul societăței presei demisionând, s’a încredințat această sarcină alui I. Popescu membru în comitet. * * * Concursul pentru ocuparea catedrei de patologia generală de la facultatea de medicină din Iași, va începe mâine, Joi. * Corpul profesorilor universitari din Belgrad a trimis o telegramă de mulțumire regelui Carol pentru primirea ce s’a făcut studenților șerbi la T.Severin. * * # Erî la orele 3 s’a celebrat căsătoria civilă a d-lui Dimitrie Ozon Șuțu, supleant la Tribunalul Ilfov, cu d-ra Zoe Lahovari, fiica d-lui Grigorie Lahovari, președinte la înalta Curte de Casație. Felicitările noastre. ** * La 12 Mai se va inaugura Spitalul construit la Filaret de d. C. Zerlenti. * * * Duminică se va pune piatra fundamentală a școalei pe care o construește colonia israelită spaniolă în strada Negru Vodă. ** * Direcțiunea generală a poștelor și telegrafelor aduce la cunoștința publicului că, cu ocazia serbărei jubileului de 25 ani al domniei M. S. Regelui, oficiile poștale din țeară vor debita timbre și cărți poștale numai din emisiunea specială având culorile și valorile celor esistente și înscripțiunea comemorativă împrejurul ei sigieî M. S. „Jubileul de 25 ani al domniei Regelui Carol I“ prin urmare publicul este rugat a avea în vedere că in intervalul celor 3 zile ale serbărei jubileului pentru corespondențele ce ar voi să le plătească la presentare, numai acelora li se vor da curs, în interiorul țarei, care vor fi flancate cu timbrele arătate mai sus. Observatiunile Casei Aopticianl. Calea Victoriei Mal . * * * * * * +9,3 . +11 . +17, 759. DIN JUDEȚE Unele strade din Ploiești, vor fi luminate în curând cu electricitate. Primele experiențe se vor face la 10 Mai. DE PESTE MUNȚI O frumoasă manifestație s’a făcut la Sibiu redactorului ziarului Tribuna, d. Septimiu Albini, care a ieșit deunăzi din închisoarea în care s-au aruncat jurații șoviniști din Cluj. S’a presintat vrednicului nostru coleg un album plin cu iscăliturile tinerimei române ardelene recunoscătoare a zelului și sacrificiilor ce d. S. Albini depune pentru cauza română de peste munți. STRĂINĂTATE D-na Blavatski, întemeetoarea socieții teosofice, adică budistă, a murit a Londra. Ziarul Daily News comentând aceată moarte atribuită „influenței“ compliată cu alte boale, zice că religiunea d nei Blavatski făcuse puțini adepți. Secițele sale de spiritism, unde juca rolul d mediu erau foarte criticate dar foarte cercetate. D-na Blavatski avea servicii în aristocrația engleză. Ea a publicat lucrări asupra misterelor neo-budismului în care fusese inițiată de către un înțept ascet din Tibet. * * • Emin-Pașa e amenințat să-și piardă cu desăvîrșire vederea ochiul drept e amenințat de albeață și cel stâng de cataractă.* * * Don Carlos, celebrul pretendent la tronul Spaniei, a plecat zilele trecute din Veneția la Lemberg, unde are de gând să petreacă mai mult timp. Pe drum, se va opri la Graz ca să vază pe mamă-sa care e în mănăstirea Carmelitelor de la Graben, precum și la Viena, unde se află fiul său, Don Jaime, care tocmai își sfirșește studiile în școala de cădeți. DIN SOFIA Aseară „Union Club“ a oferit un mare prânt de adio în onoarea d. Djuvara, apolat vii României, care părăsește mâine Sofia. Ministrul Grecoff, președintele clubului a exprimat regretele sale personale precum și acelea ale guvernului de plecarea d. Djuvara; el a terminat prin câteva cuvinte simpatice la adresa României prietena Bulgariei. Contele Sonwaz, agentul Italiei, decanul corpului diplomatic a arătat într’o alocuțiune călduroasă calitățile d. Djuvara și regretele colegilor săi de a ’l vedea plecând; ’i-a urat acelaș succes ca în timpul celor 3 ani de șederea sa la Sofia. D. Stambuloff, președintele Consiliului a rostit apoi în limba bulgară un discurs elocinte, foarte aplaudat, plin de cea mai vie simpatie pentru România și pentru demnul său reprezentant. D. Stambuloff a reamintit amiciția tradițională a României pentru Bulgari. Mulți din aceștia și chiar el însuși este unul din numărul acelora cari au găsit în România o ospitalitate de care ei își aduc aminte cu recunoștința El a terminat printr’un toast în sănătatea d Djuvara și a României. Plecarea de Djuvara este regretată de toată societatea în care el lasă cele mai bune amintiri. Alaltăieri d. Djuvara a fost primit în audiență de concediu de către prințul la Filipopoli. # * * Cu ocaziunea inaugurărei statuei lui Garibaldi la Nizza, în ziua de 7 Iunie, municipalitatea locală va învita pe miniștrii și pe membrii familiei Garibaldi. Peste 150 societăți franceze și Italiene vor trimite delegațiuni. Numeroși deputați sunt așteptați la această mare serbare patriotică. Vor fi banchete populare, etc. * * * Mica comună Mansigné (Mans, Francia) a fost teatrul unei drame foarte mișcătoare ale cărei amănunte sunt în adevăr extraordinare. Niște cultivatori de pământ de această comună, soții G... aveau un băiat, care chemat fiind la recrutare, fu clasat în rândurile auxiliare, din cauză de infirmități corporale. Tânărul regretă mult că a fost eliminat din armata activă, și glumele proaste din partea camarazilor făcură să-i mărească regretele. Venind acasă, se arătă foarte desnădăjduit și povesti că la TIMPUL 2 MAI cauntă unde fusese poftit toți își bătseră joc de el. — Numai pot merge nică erî, zise el.. 'oțî fug de mine. Chiar prietenii mă iau o bătae de joc. Decât așa traia, mai line să mor. Tatăl și mama, desnădăjduiți la rândul lor, se hotărîră îndată să moară împreună cu el. Cu un sânge rece nemaipomenit luară imediat lustrei câte o clașcă de ciocolată în care puseseră o otravă violentă. Apoi, se întinseră pe același pat după ce aprinseră mai întăi și un lighean cu mangal. Trecură ^i alte ceasuri. Deși în j>...L ,!> $r mai îngrozitoare dureri provoc , are otravă, moartea nu venea. Mama se ridică atunci ada fuga la puțul din curte, adânc de 15 metri, și se azvârli în el. Fiul său făcu același lucru. Se înecaseră deja când veni tatăl la rîndul lui, dar vederea celor două cadavre îl țintui locului. Chemă în ajutor. Vecinii alergară la strigătele nenorocitului părinte, care poate anevoie va scăpa cu viață, din pricina otrăvei luate. *** " Ex-împărăteasa Eugenia care se afla la Menton, s’a îndreptat spre Italia unde a cumpărat un loc de 18,000 metri. Pe acest loc a hotărît să-și construiască o vilă. * * Guvernul din Cap a proclamat suveranitatea Reginei asupra unui teritoriu anexat coloniei din Besunaland. Acest teritoriu se întinde de la fluviul Oranj până la fluviul Nosole pe de o parte, și de cealaltă de la Besunaland până la Damaraland, adică până la hotarele germane UN ULTIM CUVÂNT D-na Z... iese de acasă întotdeauna după prânz. Intr’o zi, nu știu cum se întâmplă, dar nu se duse nicăeri, remânând între cele doua fetițe ale ei, una de opt ani și cea’laltă de șapte. — Spune-mi mamă, întreabă cea mai mare, când s’a născut sora mea ? — La trei ceasuri după prânz. — La trei ceasuri ? Atunci, tu nu erai acasă! DIN STRĂINĂTATE Serbia și Bulgaria Pester Lloyd de Luni publică următoarea notă: Știrile ce s’au răspândit în timpul din urmă despre o nouă încredere în relațiile Sârbiei cu Bulgaria, se desmint din partea guvernului sârbesc Acest guvern este ocupat prea mult în acest moment de afaceri interne, în special de afacerea reginei, și e ușor de înțeles că nu poate voi să se expună la neplăceri în chestii exterioare. Bulgaria poate fi liniștită; cel puțin în timpul cel mai apropiat nu are să se teamă de dușmănii din partea Sârbiei. Cum că Bulgaria, din parter, nu să poate gândi la dușmănii împotriva Serbiei, despre aceasta,—termina gazeta pestană,—nu poate fi nici o îndoială. Dacă o așa afirmare s’ar ridica, ea nici n’ar avea nevoe de o desmințire din partea guvernului bulgar. Diferendul ruso-turc După Münchener Algemeine Zeitung acest diferend poate fi socotit acum înlăturat cu desăvârșire. Sfirșitul acestui conflict, zice ziarul german a fost un mare suces al Rusiei în chestia Dardanelelor. Poarta, întocmai după cererea d. de Nelidor, a făcut concesia ca vasele flote rusești să poată trece de acum înainte neîmpedicate prin strîmtorile de mare, câtă vreme nu vor purta pavilioanele de comerci. Autoritățile turcești renunță la dreptul de a ieconvinge prin propriele ei organe desprechipagiul și marfa de pe acele vase, " nnțumindu-se în încredințarea Rusiei că vor fi încunoștiințate când pe bordul acelor vase vor fi soldați sau material de războiu. Prin această însemnată concesiune zice ziarul din München. Poarta a încredințat realităței rusești siguranța militară a Dardanelelor și Bosforului și prin aceasta și siguranța Constantinopolului; în acelaș timp ea ali deschis un nou isvor de nesfirșite însă a fost nevoită adacă aceasta, dovadă că n’a mai gost la celelalte ritmul necesar pentru ca să se îmba pretențiilor rusești. Conspirația din Petersburg Despre conspirația descoperita de curănd la Petersburg, ziarele străine ne mai aduc următoarele amănunte: Asociația descoperită, afiliată nihiliștilor, era foarte numeroasă; membrii ei pretindeau a nu urmări decât un singur scop literar. Numeroase arestări s’au făcut și se vor mai face și altele. Luna trecută șase- Zeci de studenți au fost dați afară din universitate și aruncați în închisoare. Aceiași soartă așteaptă pe alți opt-zeci, un scriitor bine cunoscut, d. Vergerof, a primit ordinul să părăsească orașul în 12 ore, el a fost silit să plece lăsând în urmă-i nevasta și copii. Un alt scriitor, d. Mihanovski a fost de asemenea expulzat; profesorul Tracevski, unul din cei mai buni ai universității, a fost destituit din catedra sa de istorie. O mare escitare domnește în toată capitala Rusiei. DIM IAȘI (De la corespondentul nostru special) 30 Aprilie 1891. Junimiștii au avut zilele trecute o consfătuire privitoare la atitudinea grupului în alegerile județiene și comunale. In urma oarecăror discuțiuni s’a decis ca grupul să se abție la alegerile județene, să lupte în alegerile comunale cu totul separat de celelalte grupări politice din localitate. Cu chipul acesta reușita liberalilor uniți și a liberalilor conservatori la ambele alegeri e mai mult decât sigură, căci la alegerile pentru județ nu vor avea de adversar decăt lista radicalo-socialistă, care chiar dacă va întruni un număr mai mare de voturi, totuși acel număr va atinge de abia ’/a din totalitatea votanților. La alegerile comunale avantagjele guvernamentalilor uniți vor fi și mai mari din cauza aflărei față în față a 3 liste separate. * * * r< Luni am avut două procese mari, ambele însă au fost amânate. Primul proces era, o reminiscență a guvernului colectivist sau mai bine zis a oamenilor acelui partid. Era procesul abuzurilor de la Creditul Urban, amânat de atâtea ori. După facerea apelului nominal al inculpaților, primul-procuror cere din nou amânarea din cauză că Corpurile legiuitoare s’au deschis și unul dintre inculpați fiind și senator e nevoe de autorizațiunea prealabilă a maturului corp. D. C. Climescu—persoana în chestiune—a declarat că e gata să stea în judecată, în caz dacă Tribunalul crede de cuviință ca procesul să se judece. După o scurtă deliberare Tribunalul a admis incidentul ministerului public arătând această nefericită afacere pentru alt timp. Al doilea proces, supranumit al milioanelor, urma să se judece tot în aceeași zi de Curtea de Apel secț. II-a. In momentul când avocații erau să înceapă pledoariele sosește o telegramă d-lor Sturza și Stătescu din București din partea d-lui Stoicescu prin care li se anunță că d. I. Brătianu e grav bolnav, și că prezența d-lor în București e imperios cerută. Se suspendă atunci ședința pentru câteva minute, ca părțile să convie la o amânare. însuși d. Stătescu a intervenit pe lângă Principele Grigorie Hurza ca să convie la o amânare. Astfel că de comun acord părțile au amânat procesul pentru 23 Mai. A. TRIBUNALELE STREINE Turnul Eiffel în cufăr.judiciare -Noutăți Secțiunea II a Curței de apel din Paris a dat o hotărîre, care părea la început, imposibilă de excutat. In adevăr, a ordonat luarea și sigilarea turnului Eiffel, care, conform acestei hotărîri e închis acum în cufărul cu numărul 167, la creditul Lionez. Să ne lămurim. E vorba de turnul Eiffel în diamante înalt de un metru, care a fost expus în 1889 și trimis la Londra în anul următor, după ce șahul Persiei era cât pe aci sâ’l cumpere ca o amintire din călătorie. Dar n’a avut noroc turnul să fie cumpărat, și D. Posno, constructorul său, a fost declarat în stare de faliment. Creditorii sunt în cea mai mare parte bijutieri și n gustori de diamante cari au procurat pietre și mateâaluri prețioase. Pasivul e de aproape un milion. D Martin Posno făcu apel contra sentinței care-l declarase falit. Avocatul său, d. Fremard, a susținut înaintea Secțiune II a Curței de apel că obținuse înaintea judecăței un concordat și că nu putea fi declarat falit. Dar Curtea, după ce a auzit pe avocatul sindicului și al creditorilor, a confirmat judecata și a menținut sechestrul turnului, până când vreun amator milionar îl va scoate din captivitate. * * * Curtea cu jurați din Jenne a condamnat la cincisprezece ani de muncă silnică pe Pierre Merle, cultivator la Montigny la Resle acuzat că a asasinat pe fratele său Eugene Merle. Avar și cupid, Pierre Merle se uita cu ochii lacomi la mica avere a fratelui său, rămas neînsurat până la vârsta de 53 ani. El credea să hotărască pe frate-său ca să-i dea tot ce are, și în schimb să-i plătească o rentă viageră. Dar Eugène la 53 ani se hotărî să se însoare. Fratele său se necăji grozav de asta. Intr’o seară îl suprinse în casa sa, îl culcă la pământ cu șase lovituri de ciomag în cap, și apoi îi dădu trei lovituri de cuțit în gât. Nu fură nimic In odaia victimă se găsiră trei mii lei. Pierre Merle a susținut că e nevinovat , acuzat de crimă pe toți membrii familiei la rând, pe frații și nepoții victimei. La urmă pretinse că se înțeleseseră cu toți ca să se curățe de el printr’o crimă. Jurații, duând indulgența pân’la ultimele limite, a înlăturat premeditare acordând circumstanțe ușurătoarea fratricidului. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Sinuciderea unui copil. — Eri, pe la orele 10 și jumătate seara, băiatul Nae Constantinescu din strada Lucaci No. 1, ucenic la ce prăzăria dlui Nicu Mincovici din calea Victoriei Noi 396, și-a tras un foc de pistol în tâmplă și a încetat imediat din viață. Parchetul a fost anunțat; cadavrul s-a transportat la spitalul Colțea. Nenorocire. Tot era și exact la aceiași oră, căruțașul Ioniță Brâzoiu din strada Fundătura Fântănichii No. 8, fiind amețit de băuturi spirtoase, a căzut din căruță pe șoseaua Ștefan cel-mare. Rănit grav la cap, nenorocitul a fost tranportat acasă unde, pe la ora unu după miezul nopții, a încetat din viață. Sâmbătă, servitoarea d-lui Reihman comerciant din strada Mavromol din Galați, în etate de 19 ani, în lipsa stăpânilor de acasă a luat revolverul ce era atârnat în perete și și-a dat o lovitură la tâmpla dreaptă, rămânând pe loc moartă. Această hotărîre, pe cât a putut să transpire, ar fi consecința unei dragoste. Tânărul Alexandru Gheorghiu, fiul simpaticului profesor Grigore Gheorghiu, s-a găsit ieri, Luni, sinucis pe malul Ciricului, din Iași, având o rană făcută cu o armă de foc drept în inimă. Arma nu s’a găsit, probabil că a fost furată. S’a găsit lângă cadavrul nenorocitului tânăr, lupte, o mare mulțime de foi pe cari erau note filosofice. Tânărul Gheorghiu era elev în clasa a VII a liceului. Anul trecut fusese bolnav de nervi. Deși se îndreptase, rămase însă melancolic, și cânta necontenit marșuri funebre. S’a găsit o carte de visită adresată familiei, prin care o ruga să nu ’i mai caute ; cerea ertare de supărarea pe care le-o face, plecând din această lume care îi umplea inima de necazuri. Roman de dragoste,—S’a vorbit mult la Pesta deunăzi despre aventura tânărului conte George Karolyi care a fugit într’una din zile la America cu o actriță, anume Boriska Frank. Contele Stefan Karolyi, tatăl tânărului și fost ambasador al Austro-Ungariei la Londra, îngrijat de soarta fiului său, despre care pretinde că a fost răpit de actriță în înțelegere cu un întreg consorțiu de exploatare, a plecat pe urma amanților la America. In zadar l-a urmărit însă prin toate părțile. Tânărul conte, ren informat despre intențiile tatălui ‘său, l’a evitat cu cea mai mare îngrijire și printr’o scrisoare s-a declarat că renunță și la titlu și la moștenire și vrea mai bine să trăiască cu femeia pe care și-a ales-o. Bătrânul conte Karolyi s-a întors la Pesta și a cerut o audiență la împăratul ca să-i ceară sfatul, ce trebue să facă față cu această purtare a unicului său fiu. Familia Karolyi este una din cele mai vechi și mai bogate din Ungaria. Sinucidere ciudată.—In strada Tournelles, No. 12 (Paris) locuesc soții !... Bărbatul e slujbaș la compania de gaz; nevasta lui e bucătăreasă. Bețiv și buclucaș. J... își bătea des nevasta și de multe ori ea fugise de acasă, ducându-se la părinți. Acum câteva zile în urma unei noui scene, fugi iarăși, înfuriat de plecarea ei, J... află în același timp că voia să-l părăsească pentru totdeauna. Se hotărî atomi să-și pună capăt zilelor și Vineri de dimineață, pe la șase ore, își execută planul într’un mod foarte îngrozitor: udând cu gaz prostirea și plapuma, se întinse pe pat și dădu foc. Peste câteva minute, vecinii zărind flăcări, voiau să pătrundă în lăuntru, ușa fiind închisă, unul din ei intră pe fereastră cu ajutorul unei scări. Focul fu repede stins.... care nu mai era de cunoscut, respira încă. Transportat la spital, nenorocitul muri peste câteva ceasuri. =C= Sinuciderea unui deputat ungur la Paris. — In ziua de 4 i. c. s’a găsit pe malul stâng al Senei, afară din Paris, cadavrul unui necunoscut. Dus la Morgă, corpul a fost recunoscut de corespondentul parizian al ziarului Poster Lloyd, era al deputatului ungur Béla Grümwald. D. Grümwald a fost unul din cei mai de căpetenie membri ai parlamentului din Pesta. Reforma legei administrative care se discută actualmente în parlamentul maghiar, a fost în mare parte opera lui. D. Grümwald suferea de o boală de gât; după părerea medicilor din Paris, această boală era fără gravitate ; deputatul însă se credea atins de cancer și se vede că ipohondria l-a împins la sinucidere. FELURIMI Greșeala unui farmacist. — In ziua de 24 Martie trecut, un copilaș de trei ani fiul d-lui Côme, veterinar din Mans, se îmbolnăvi. Doctorul Bourdy, chemat ca să’i dea îngrijiri, declară că era atins de bronșită și prescrise mai multe vomitive care nu produseră nici un rezultat. Doctorul se gândește atunci să’i facă o injecție hipodermică de apomorfină. Prescrise ordonanța următoare: „Apă destilată, 6 grame; apomorfină, 12 centi-grame“. Farmacistul Harrouet, la care fu dusă ordonanța, se înșelă. N’avea apomorfină și