Timpul, noiembrie 1891 (nr. 241-265)
1891-11-01 / nr. 241
2 că neliniștile și amenințările contra păcii au luat sfârșit. Guvernul a mărginit budgetul armatei și al marinei la cheltuelile care nu pot fi înlăturate, amânând mai multe din cele mai însemnate. Bosnia și Hercegovina se desvoltă din zi în zi. Discursul mai cu seamă în pasagiile relative la pace a fost viu aplaudat. Fremdenblatt zice că din pasagiul discursului imperial, care urează Europei o eră mai frumoasă, se poate conchide că pacea nu are amic mai sincer ca Frantz Iosef. Noua Mresă Liberă zice că discursul imperial se deosebește, în ceea ce privește tratarea situațiunei Europei, dej declarațiunile recente ale lordului Salisbury și ale d-lui di Rudini, arată că această situațiune este serioasă și reduce, la proporțiuni mai adevărate un optimism, care nu este justificat. Discursul împăratului este mai sincer decât declarațiunile lordului Salisbury și ale d-lui di jrtudini. ^ȘTIRILE ZILE SI Temperatura : Observațiunile Casei A. Menuet C-mne, optician, Calea Victoriei 88, pe ziua de 31 Octombre. Miezul nopții.....................—0,37 ore dimineața . . . +1 Amiaza............................... +2 înălțimea barometrică . . 761 Starea cerului. . acoperit Monitorul de azi publică regulamentul pentru aplicarea legei din 1 Iulie 1891 pentru combaterea filoxerei. * * * Pe ziua de 1 Octombre s’au înscris între pensionarii Statului 162 persoane cu pensie lunară de 23 mii 224 lei 72 bani. * * * * Direcțiunea generală a poștelor și telegrafelor ne trimite următoarea comunicare: Conform regulamentului sancționat cu decretul regal No. 2820 din 28 Octombre a. c., se aduce la cunoștința publicului că, de la 1 Noembre 1891, oficiile telegrafice nu vor mai percepe taxa suplimentară de 50 bani la telegramele destinate sau espediate prin stațiunile căilor ferate române. * * * In urma concursului depus, d. dr. Constantinescu a fost numit cu titlu definitiv în funcția de medic al spitalului din Oltenița. * * * Consiliul de miniștri a aprobat modificările ce s’au propus a se introduce în regulamentul școalei superioare de farmacie. De asemenea a aprobat și modificările de adus în organizarea serviciului portului Constanța. * * * Astăzi la 10 ore dimineața s’a întrunit comisiunea pentru studiul filtrelor. Apa în capitală fiind suficientă pentru alimentarea populațiunei, comisiunea se va ocupa numai de modul cum ea va putea fi mai bine filtrată. * * * Academia Română va ține ședință publică Vineri 1 Noembre la ora 1 p. m. în noul ei local Calea Victoriei 135. D. Gr. G. Tocilescu va citi un memoriu despre cetățile și castrele romane din Oltenia și județele de munte ale țărei României. Aflăm că mai mulți deputați și senatori români cari au plecat să ia parte la congresul păcii din Roma, sunt hotărîți de a merge la Pallanza, spre a prezenta omagiile lor M. S. Reginei. * * * Ministerul de rezbel va trimite ofițeri speciali la fabricele de postav, cari au obținut ultimele comenzi, spre a supraveghea fabricarea lui. * * * Cu părere de roț înregistrăm încetarea din viață a tînărului și distinsului profesor Theodor Ionescu. Regretatul decedat s’a ocupat cu scrierea Istoriei medie, istoria nouă și istoria contimporană, singurele, putem zice, introduse în clasele secundare de ambe sexele, lucrări serioase cari ni-’l vor aminti totd’auna. I * * * * ♦ * TIMPUL 1 NOEMBRE D. Agathe Vasiliu, primarul orașului Pitești, a fost revocat din funcțiunea sa. * * * In curând [se vor deschide încă două spitale rurale, din care unul în comuna Plăginești din județul Râmnicu-Sărat și cel de al douilea în comuna Negrești din județul Vaslui. D-nii doctori în medicină, doritori a ocupa postul de medic la vero-unul din aceste spitale, provizoriu până la concurs, pot să adreseze cererile d-lor direcțiune generale a serviciului sanitar. Aceste două posturi de medic de spital rural sunt retribuite fiecare cu lei 500 din casa Statului, având și locuință, luminat și încălzit. In Craiova a apărut un nou ziar politic, Orientul, „organ liberal democrat, cu tendințe radicale, dar posibile“. El va apare de trei ori pe săptemânä. Urăm viață lungă noului nostru confrate. * * * Din tabelele întocmite de biuroul statistic al ministerului domeniilor vedem că în anul 1890 s’au înregistrat în toată țara: 38,664 căsătorii 204,669 nașteri 150,757 morți Excedentul nașterilor a fost deci 53,912. —In cifra de 150,757 morți se cuprind 2342 născuți morți. Cifrele de mai sus se repartizează astfel: Populația urbană 5559 căsătorii, 33,002 nașteri, 28,138 morți. Populația rurală 33,095 căsătorii, 171,667 nașteri, 122,623 morți. * * * DIN JUDEȚE La 15 Noembre a. c. va reapare Gazeta Dobrogei. străinătate a depeșă din Münich anunță că generalul baron de Freyschleg, aghiotant al prințului regent, a murit ori subit, fiind lovit de un atac de apoplexie. * * * Eli s’a făcut la Moscova botezul marelui duce Dimitrie Pavlovici, fiul marelui duce Paul și al marei ducese Alexandra, care a murit de curând. UN ULTIM CUVÂNT X. se întoarce de la țară. — Ei, ai petrecut bine, îl întreabă un prieten , ai avut ceva societate ? — Da, două surori. — Trebue să te fi plictisit—în familie! — Dar nu ți-am spus că erau ale mele ! Moș Neagu. DIN IAȘI Crearea unui institut de pharmacologie și terapeutică experimentală cu o secțiune antirabică pune lașul mai presus chiar în această ramură, decât orașe mai înaintate în civilizație, precum, de pildă, sunt Lemberg, Krakau, Viena. In întreaga Moldovă precum și prin vecinătate, această instituție de o absolută nevoe, aduce cele mai reale și mai surprinzătoare foloase. Cu privire la organizația acestui însemnat institut, Voința Națională primește din Iași o corespondență în care se arată imensele foloase pe care el le aduce. Organizația admirabilă și perfect corespunzătoare cu toate cerințele științei moderne ce s’a dat acestei instituții, merită admirația tuturor. De o lună de abia, de când instituția funcționează și avem deja de înregistrat succesele cele mai lăudabile cari î n scurt timp vor da un mare avânt desvoltărei acestui așezământ. Oprindu-ne numai la secția antirabică, vom constata foloase adevărat surprinzătoare, pe care lumea le consideră ca niște binefaceri. Toate autoritățile administrative și medicale, din Moldova și împrejurimi, au deja cunoștință despre funcționarea institutului antirabic și imediat ce se ivește vre-un caz, persoana mușcată de un animal turbat este trimisă în căutarea secției antirabică din Iași De o lună de zile s’au înfățișat aproape 20 cazuri și toate sunt încoronate de cel mai deplin succes. Actualmente 2 cazuri grave: o femee din Cucuteni (jud. Iași) mușcată de un câne turbat, căreia i s’a făcut în 10 zile vr’o 25 de inoculațiuni, iar unei femei din Dorohoiu mușcată cu o lună în urmă de un cățeluș, căreia i se face câte șase inoculațiuni pe zi, fiind cazul foarte grav. Operațiunea inoculăre prezintă un mare interes: persoana radiată se află în tot timpul tratamentului în perfectă stare normală; inoculația, precum se știe, constă în introducerea virusului antirabic obținut de la un epure turbat. In acest scop se trepanează zilnic două epuri, cărora li se infectează în creer virus rabic, astfel că după 8 zile mor de turbare și măduvele lor se păstrează pentru inoculațiuni. Dar această operațiune a fost deja popularizată prin diferite scrieri. Ceea ce voim să punem în evidență, este ordinea ce domnește în această instituție și lăudabila activitate ce desfășur direguitorii ei. La aceste operațiuni, se sa Vrecială abilitate și o circumspecií^În cele mai conștiincioase și numaf.B se cere și o abnegație personală a optorilor, căci sunt expuși, în timpul operațiunilor, la intoxicațiuni periculoase. De aceea chiar d-rul Puscariu s’a inoculat încă în institutul doctorului Babeș și acest exemplu a fost urmat și de d-rul Leheli, actual asistent al cursului și laboratorului de therapeutică. --------------$i............................ ..... Cronica judiciară Curtea de apel din București, secția 1.-^Atentat la bunele moravuri. a'ț de la Staosândit de tribună de zile asupra să mai plădespăgubire, pentru bunele moravuri, ora 'ă ste. Ghiță Stănică) din Ilești de lângă Cibunalul corecțional la închisoare și pe trască și ceva părăsuit delictul de atentat la Nemulțămit de asprimea judecătorilor de la tribunal, craidonul a făcut apel, și eri, foarte smerit, strângându’și dulama la piept se înfățișă înaintea Curții de apel, călcând în vârful opincei ca să nu supere pe judecători." pe ușa sălei Maria țreie voinică și roșie la imînare, face câțiva spând greu cu de anunți de două degete ppuns la chemarea aisputeri. După el năvălește lui Ion a Babei, iej față, dreaptă ca pași către bară eqtregul galenților tij și de d-data,drept prodului, strigă dim Zent. Se uită apoi de jur împrejur cu nedumerire, se întoarce către aprod și’l strigă: — Du-de’l ad-mneata și p’ăl-l’alt, că uite-acu se dete jos pe scări. Cel l’alt e Petre Mușat, care intră îndată pe ușă, furișându-se ca să nu facă sgomot. — Tăcere! strigă aprodul. Grefierul citește actele din dosar și apoi președintele dă cuvântul lui Ghiță Stănică. Inculpațid. Păi, veneam de la bâlciu cu soția. La o samă de vreme cam pe la amurg am auzit sgomot în laturea drumului, în porumbiște. M’am dus într’acolo și femeia asta se întindea cu Petre... Eu i-am luat barișul ca să’l dau lui bărbatu-său. Președintele (către Maria). Ce ai de spus femeie ? Maria lui Ion a Bibei. Iaca, la shor la Sfântă-Măria mare, în tîrg la Craiova m’am dus cu alde bărbatu-meh. După ce am târgu...!...i, către seară mi-am perdut românii prin tîrg... de, ca oamenii. Dacă am vâzut că nu’l găsesc am pornit singură spre casă. Pe drum mi-a eșit înainte ăl d'întâia, de, că e aci față (arată pe Petre Mușat). Și după ce mi-a eșit înainte mi-a zis așa, ci că să nu mergi în porumbiște că am să’ți spun o vorbă. Ptiu, firea’i al dracului, am zis către el — da ce păcatele am eh cu tine. Dacă i-am zis așa m’a apucat cu forița și m’a băgat în porumbiște, ăl d'întăiă. Eh mă hărțuiam cu el când, uite, a venit și Ghiță. Dacă a venit a zis așa către ăl d'întăiU, cică nu poți tu răpune o muere ca asta ? Ai s’o legăm amândoui. Și m’a luat de coade. Mi-a rupt și cerceii de parale și zevelința și hainele de pe mine, că noi, de, o haină avem. N’avem ca boierii mai multe haine. Spune și tu mă Ghiță—că eh un copil am. N’ai vrut să mă trântești în porumbiște?... Pe urmă, domnișorul p ăl d'întăiu s’a lăsat și a plecat. (Către inculpat). Da tu măi Ghiță nu te-ai luptat cu mine și mi-am zis... (rostește o înjurătură pe de-a’ntregul). Pe urmă mi-a smâncit barișul cu păr cu tot și a plecat... Iaca m’am dus de-am spus „soției“ acasă și el s’a dus la premar și premarele.. Președintele. Dar nevasta omului ăsta era cu el? Maria. Eraaa... eraa, da se dusese cu căruța înainte. Președintele. Era beat Ghiță? Maria. De, nici beat, nici treaz, cum e omul la chef. Da de ce nu s’a dus să se arunce în puț? Președintele. Ca să zică altceva nu ți-a mai făcut? Maria. Nu, că nu m’am lăsat... Curtea admite în parte apelul și reduce osânda inculpaților la câte zece zile închisoare, menținând suma despăgubirilor civile la cifra de a sufli de lei. Președintele. Duceți-vă acasă, faca femeie ah să’ți plătiască hainele ! Maria. Să plătiască că doar și pe omul meu îl ține parale. (Către inculpat). De, măi Ghiță, zi și tu... îs femeie cu copil... Ghiță Stănică are aerul d’a nu pricepe ce s’a petrecut și stă înlemnit până când aprodul îi ajută să iasă din sală. Petre Mușat eșise de mit, tot pe furiș, precum intrase. Bac. ȘTIRI MÍILITARE Sunt înaintați la gradul de sub-locotenent în arma infanteriei, pe ziua de 16 Octombre 1891, elevii școalei sub ofițerilor de la Bistrița, din al dicilea an de studiu, al căror nume urmează: Serba Ștefan, Budachievici Ion și Lișcu Thoma, în regimentul 5 Ialomița No. 2?.. Dimitriu Vasile și Pascu Ion, în regimentul Vlașca No. 5. Vlădescu Mihail, în regimentul Teleorman No. 20. Mărășescu Mateiu și Mihăilescu Mina, in regimentul Războeni No. 15. Vasilescu Stefan, în regimentul Dolj No. 1. Cernea Panait, în regimentul Mircea No. 32. Lipan George, în regimentul Radu Negru No. 28. Petrescu Grigore, în regimentul 3 Dâmbovița No. 22. Toescu Dimitrie, în regimentul 6 Tecuciu No. 24. Dimitrescu George, în regimentul Argeș No. 4. Stătescu Nicolae, in regimentul Muscel No. 30. Țânțu Constantin, in reg. Vâlcea No. 2. Florescu Nicolae, în regimentul Calafat No. 31. * * * Următorii sub-ofițeri cari au depus examen la școala Bistrița, o dată cu elevii anului al douilea din acea școală, au fost de aseminea înaintați pe ziua de 16 Octombre la gradul de sub-locotenent în arma infanteriei; Boțea Gheorghe, din regimentul 1 geniu subofițer de la 20 Iunie 1889, în regimentu Gorj No. 18, Zăgănescu Gheorghe, din regimentul 6 artilerie, subofițer de la 8 Aprilie 1889, în regimentul 2 Romanați No. 19, Socolescu Octavian, din trupa școalei subofițerilor, subofițer de la 10 Ianuarie 1888, în regimentul Gorj No. 18. Popescu Vasile, din regimentul Vâlcea No. 2, subofițer de la 1 Octombre 1887, în regimentul Dobrogea No. 33. Popescu Ioan, din regimentul Vâlcea No. 2, subofițer de la 28 iunie 1887, în același regiment.* * * Pe viitor, ca consecință a unificărei infanteriei, saloanele regimentelor de infanterie vor avea varga și flama de culoare roșu deschis, purtând în negru inscripția regimentului și păstrând dimensiunile actuale. ÎNTÂMPLĂRILE zilei „Crimă monstruoasă“. — Sub acest titlu ziarul Galații pe care-l primim astăzi publică în prima pagină următoarele rânduri cu caractere compacte: „Aflăm că doar bătrâni libidinoși, am atras prin viclenie în firajele lor o nenorocită minoră, pe care ah deflorat’o in via d-lui C.... „Această oribilă crimă, a fost urmată, se ștce, chiar de un asasinat! Parchetul e sesizat. Ne mirăm că acești mizerabili nu sunt încă încarcerați.“ Noi ne mirăm de acel „se zice“ intercalat de ziarul Galații care dă alarma acestei „crime monstruoase“ de săvârșirea căreia nu e încă sigur. —— Foc în tren.—Din Temișoara se anunță că în noaptea de Joi spre Vineri, în săptămâna trecută, în gara de la Caransebeș a ars un vagon de restaurațiune de la trenul accelerat ce plecase în acea zi la amiazi de la Budapesta spre Orșova. Focul provenit probabil din vre-o sebânteie de la locomotivă sau din vr-o țigară aruncată încă arzând, a fost observat însă prea târziu și nu mai a putut fi stins Vagonul a fost prefăcut scrum, numai părțile de fer au mai rămas. —x— Banditismul în Turcia.— Ziarul Salpings (Trompeta) din Lariza anunță, că niște bandiți au răpit deunăzi pe fica unui grec bogat,și cerură pentru răscumpărarea ei 5000 de lire otomane. Banda compusă din 24 de tâlhari, era comandată de căpitanul Karanastasie. Tatăl victimei nu fu în stare să plăteasă decât 1000 de lire, dar bandiții refuzară să primească aceată sumă și amenințară că dacă până în trei zile nu vor primi suma cerută vor împușca pe prizonieră. De atunci a trecut termenul hotărît fără ca grecul să fi putut plăti suma de răscumpărare. E teamă că bandiții și-au împlinit amenințarea și că au omorât pe menorocita căzută în mâinele lor. —— Furtună pe marea la Manche. —Pe marea la Manche domnește o furtună teribilă care a cauzat până acum mari nenorociri iată telegramele ce primim în această privință: Paris, 11 Noembre. Depe și din orașele de pe coasta sa Manche semnalează numeroase pierderi de vapoare. Londra, 11 Noembre. Furtunile de pe coasta N. E. a Engliterei au întârziat cu mult comunicațiile telegrafice cu continentul. Pachebotul de la Dover la Ostenda n’a îmbarcat decât poșta. Un vapor de pescuit s’a răsturnat lângă Lowestol; sunt 7 înecați. Paris, 11 Noembre. Depeși din Rouen, din Guiberon, etc. semnalează violente vijelii; sunt câteva pagube materiale. .La Paris de asemenea bântue o adevărată furtună, totuși nu este de însemnat nici un accident grav. Hamburg, 11 Noembre. In urma unei furtuni violente în canalul La Manche 3 vapoare s’au scufundat intre Folkeston și Hythe. Deraiare în Rusia.O depeșă din Petersburg nei anunță că un tren de mărfuri a deraiat lângă Melitopol. Au ars 8 vagoane. Personalul trenului e grav rănit. ȘTIRI MĂRUNTE -------O telegramă din Washington spune că procurorul general, d. Miller, a făcut să se publice că puntele în litigiu pentru pescuitul din marea de Bering vor fi supuse unui arbitragiu. Engliteza și Statele Unite s’ah înțeles asupra condițiunilor arbitragiului. — x —-------Herald anunță că la Guyaquil cu ocazia alegerilor municipale ts’ah întâmplat bătăi pe stradă între partidele adverse; poliția a trebuit să tragă. Sunt mulți răniți. Afacerile stagnează. —-— ------- O depeșă din Roma a ziarului Pester Lloyd spune că ministerul de finanțe italian a ajuns într’o încurcătură momentană din pricina unui câștig de 1/2 milioane la loteria mică. Norocosul câștigător e un țăran din Gravina. FELURIMI Dreptul la lene.—Telegramele ne-au vestit toate peripețiile triumfului d-lui Lafargue, cunoscutul anarhist și candidat la alegerea de deputat care s’a făcut deunăzi la Lille. Acest fapt reîmprospătează actualitatea unei broșuri pe care alesul cetățenilor din Lille a publicat’o sub titlul Dreptul la lege, și în care iată cum își expune între altele, deputatul nostru ideile: „O nebunie ciudată a cuprins clasele muncitoare. Această nebunie e dragostea de muncă. Munca e cauza orcărei degenerări intelectuale și oricărei deformări organice. Munca e degradarea omului liber. Agricultura e cea dintâia manifestație a muncii servile în omenire. Iehova e exemplul suprem al lenei ideale. Cristos propovăduește lenea : „uitați-vă, zice el, la crinii câmpului, ei nu lucrează nici nu țes“. Proletariatul, trădându-și instinctele, necunoscându-și misiunea istorică, s’a lăsat pervertit de dogma muncii. Lenea este care dă naștere sentimentelor de mândrie și de neatârnare. Rușine proletariatului francez! Fiii eroilor Teroarei s’au lăsat degradați de religia muncii! Proletarii sau dat cu trup și suflet vițtului muncii. Proletariatul trebue să calce în picioare prejudecățile moralei creștine, economice liber-cugetătoare; trebue să se reîntoarcă la instinctele sale firești, să proclame drepturile lenei, de o mie de ori mai nobile și mai sfinte decât drepturile omului. Proletarul trebue să se silească să nu lucreze decât trei ceasuri pe zi, iar restul zilei și nopții să nu facă nimic sau să petreacă, să guste plăcerile pământului, să benchetuiască Vesel în cinstea marelui Dumnezeu al lenei“ HVFORMAȚIUNI Nimic definitiv nu s’a făcut în privința remanierii ministeriale. Se poate ca criza să ia o nouă întorsătură. Cauza ar fi cea următoare. După ce d. Vernescu convenise asupra unor puncte precise și după ce chiar d. general Florescu în ultima sa călătorie la Sinaia comunicase Regelui aceasta, ministrul de finance a revenit în urmă asupra celor convenite și a făcut noui propuneri pentru remaniarea ministerului. Astăzi se întoarce M. S. Regele împreună cu președintele consiliului și mâine se va ține la Palat un consiliu de miniștri. Până atunci nu se va hotărî nimic definitiv. D. D. Sturdza, după întoarcerea sa din străinătate, a avut o lungă întrevedere cu d. Eug. Stătescu. Cu această ocaziune d. Sturdza a întrebat pe d. Stătescu dacă este adevărat că d-sa ar fi intrat în negocieri cu junimiștii și în urma răspunsului d-lui Stătescu că n’a avut nici o negociere de asemenea natură și că nici n’are de gând să încerce asemenea negocieri, o înțelegere deplină s’a stabilit între d. Dim. Sturdza și Eug. Stătescu. Iată pe de altă parte ce citim în România de aseară: Știrea scornită din cercurile colectiviste că, în urma întrevederei d-lui D. Sturdza cu d. D. Brătianu, acesta ar fi recunoscut temeinicia argumentelor date cu privire la chestia politicei exterioare și că o înțelegere ce se va proclama sus și tare printr’ un manifest este cu desăvârșire falsă. Suntem în pozițiune a afirma că d. D. Sturdza nici n’a fost la Wiesbaden unde se află d. D. Brătianu și că prin urmare n’a putut să aibă vreo întrevedere cu șeful nominal al partidului național-liberal. M. S. Regele va fi întâmpinat la gară de toți miniștrii, de întreg corpul diplomatic, de toate autoritățile civile și militare din capitală. Trenul regal va pleca din Sinaia la 12 și