Timpul, noiembrie 1891 (nr. 241-265)

1891-11-01 / nr. 241

2 că neliniștile și amenințările contra păcii au luat sfârșit. Guvernul a mărginit budgetul armatei și al marinei la cheltuelile care nu pot fi înlăturate, amânând mai multe din cele mai însemnate. Bosnia și Hercego­vina se desvoltă din zi în zi. Discursul mai cu seamă în pasagiile relative la pace a fost viu aplaudat. Fremdenblatt zice că din pasagiul dis­cursului imperial, care urează Europei o eră mai frumoasă, se poate conchide că pacea nu­ are amic mai sincer ca Frantz Iosef.­­­­ Noua M­resă Liberă zice că discursul imperial se deosebește, în ceea­ ce privește tratarea situațiunei Europei, dej declara­­țiunile recente ale lordului Salisbury și ale d-lui di Rudini, arată că această si­­tuațiune este serioasă și reduce, la pro­­porțiuni mai adevărate un optimism, care nu este justificat. Discursul împăratului este mai sincer decât declarațiunile lor­dului Salisbury și ale d-lui di jrtudini. ^ȘTIRILE ZILE SI Temperatura : Observațiunile Casei A. Menu­et C-mne, optician­, Calea Victoriei 88, pe ziua de 31 Octombre. Miezul nopții.....................—0,3­7 ore dimineața . . . +1 Amiaza............................... +2 înălțimea barometrică . . 761 Starea cerului. . acoperit Monitorul de azi publică regula­mentul pentru aplicarea legei din 1 Iulie 1891 pentru combaterea filo­xerei. * * * Pe ziua de 1 Octombre s’au îns­cris între pensionarii Statului 162 persoane cu pensie lunară de 23 mii 224 lei 72 bani. * * * * Direcțiunea generală a poștelor și telegrafelor ne trimite următoarea comunicare: Conform regulamentului sancționat cu decretul regal No. 2820 din 28 Octombre a. c., se aduce la cunoștința publicului că, de la 1 Noembre 1891, oficiile tele­grafice nu vor mai percepe taxa suplimen­tară de 50 bani la telegramele destinate sau espediate prin stațiunile căilor ferate române. * * * In urma concursului depus, d. dr. Constantinescu a fost numit cu ti­tlu definitiv în funcția de medic al spitalului din Oltenița. * * * Consiliul de miniștri a aprobat modificările ce s’au propus a se introduce în regulamentul școalei su­perioare de farmacie. De asemenea a aprobat și modi­ficările de adus în organizarea ser­viciului portului Constanța. * * * Astă­zi la 10 ore dimineața s’a întrunit comisiunea pentru studiul filtrelor. Apa în capitală fiind sufi­cientă pentru alimentarea populați­­unei, comisiunea se va ocupa nu­mai de modul cum ea va putea fi mai bine filtrată. * * * Academia Română va ține ședin­ță publică Vineri 1 Noembre la ora 1 p. m. în noul ei local Calea Vic­toriei 135. D. Gr. G. Tocilescu va citi un memoriu despre cetățile și castrele ro­mane din Oltenia și județele de munte ale țărei României. Aflăm că mai mulți deputați și senatori români cari au plecat să ia parte la congresul păcii din Roma, sunt hotărîți de a merge la Pallan­­za, spre a prezenta omagiile lor M. S. Reginei. * * * Ministerul de rezbel va trimite o­­fițeri speciali la fabricele de postav, cari au obținut ultimele comenzi, spre a supraveghea fabricarea lui. * * * Cu părere de roț înregistrăm în­cetarea din viață a tînărului și dis­tinsului profesor Theodor Ionescu. Regretatul decedat s’a ocupat cu scrierea Istoriei medie, istoria nouă și istoria contimporană, singurele, pu­tem zice, introduse în clasele se­cundare de ambe­ sexele, lucrări se­rioase cari ni-’l vor aminti tot­d’a­una. I * * * * ♦ * TIMPUL 1 NOEMBRE D. Agathe Vasiliu, primarul ora­șului Pitești, a fost revocat din func­țiunea sa. * * * In curând [se vor deschide încă două spitale rurale, din care unul în comuna Plăginești din județul Râm­­nicu-Sărat și cel de al douilea în comuna Negrești din județul Vaslui. D-nii doctori în medicină, doritori a ocupa postul de medic la vero-unul din aceste spitale, provizoriu până la concurs, pot să adreseze cererile d-lor direcțiune­ generale a serviciu­lui sanitar. Aceste două posturi de medic de spital rural sunt retribuite fie­care cu lei 500 din casa Statului, având și locuință, luminat și încălzit. In Craiova a apărut un nou ziar politic, Orientul, „organ liberal de­mocrat, cu tendințe radicale, dar po­sibile“. El va apare de trei ori pe săptemânä. Urăm viață lungă noului nostru confrate. * * * Din tabelele întocmite de biuroul statistic al ministerului domeniilor vedem că în anul 1890 s’au înre­gistrat în toată țara: 38,664 căsătorii 204,669 nașteri 150,757 morți Excedentul nașterilor a fost deci 53,912. —In cifra de 150,757 morți se cuprind 2342 născuți morți. Cifrele de mai sus se repartizează ast­fel: Populația urbană 5559 căsătorii, 33,002 nașteri, 28,138 morți. Populația rurală 33,095 căsătorii, 171,667 nașteri, 122,623 morți. * * * DIN JUDEȚE La 15 Noembre a. c. va reapare Gazeta Dobrogei. străinătate­ a depeșă din Mü­nich anunță că generalul baron de Freyschleg, a­­ghiotant al prințului regent, a mu­rit ori subit, fiind lovit de un atac de apoplexie. * * * Eli s’a făcut la Moscova botezul marelui duce Dimitrie Pavlovici, fiul marelui duce Paul și al marei du­cese Alexandra, care a murit de curând. UN ULTIM CUVÂNT X. se întoarce de la țară. — Ei, ai petrecut bine, îl întreabă un prieten , ai avut ceva societate ? — Da, două surori. — Trebue să te fi plictisit—în familie! — Dar nu ți-am spus că erau ale mele ! Moș­ Neagu. DIN IAȘI Crearea unui institut de pharmacologie și t­erapeutică experi­mentală cu o secțiune antirabică pune lașul mai presus chiar în această ramură, de­cât orașe mai înaintate în civilizație, precum, de pildă, sunt Lem­berg, Krakau, Viena. In întreaga Moldovă precum și prin vecinătate, această institu­ție de o absolută nevoe, aduce cele mai reale și mai surprinzătoare foloase. Cu privire la organizația acestui însem­nat institut, Voința Națională primește din Iași o corespondență în care se arată imensele foloase pe care el le aduce. Organizația admirabilă și perfect cores­punzătoare cu toate cerințele științei mo­derne ce s’a dat acestei instituții, merită admirația tuturor. De o lună de abia, de când instituția funcționează și avem deja de înregistrat succesele cele mai lăudabile cari î n scurt timp vor da un mare avânt desvoltărei acestui așezământ. Oprindu-ne numai la secția antirabică, vom constata foloase adevărat surprinză­toare, pe care lumea le consideră ca niște bine­faceri. Toate autoritățile administrati­ve și medicale, din Moldova și împrejurimi, au deja cunoștință despre funcționarea institutului antirabic și imediat ce se ive­ște vre-un caz, persoana mușcată de un animal turbat este trimisă în căutarea secției antirabică din­ Iași De o lună de zile s’au înfățișat aproape 20 cazuri și toate sunt încoronate de cel mai de­plin succes. Actualmente 2 cazuri grave: o fe­­mee din Cucuteni (jud. Iași) mușcată de un câne turbat, căreia i s’a făcut în 10 zile vr’o 25 de inoculațiuni, iar unei femei din Dorohoiu mușcată cu o­ lună în urmă de un cățeluș, că­reia­ i se face câte șase inoculațiuni pe zi, fiind cazul foarte grav. Operațiunea inoculăre­ prezintă un mare in­teres: persoana radiată se află în tot timpul tratamentului în perfectă stare normală; ino­­culația, precum se știe, constă în introducerea virusului antirabic obținut de la un epure tur­­­bat. In acest scop se trepanează zilnic două epuri, cărora li se infectează în creer virus ra­bic, ast­fel că după 8 zile mor de turbare și măduvele lor se păstrează pentru inoculațiuni. Dar această operațiune a fost deja populari­zată prin diferite scrieri. Ceea­ ce voim să punem în evidență, este ordinea ce domnește în această instituție și lăudabila activitate ce desfășur diregui­­torii ei. La aceste operațiuni, se sa Vrecială abilitate și o circum­specií^În cele mai conștiincioase și numaf.B se cere și o abnegație personală a op­torilor, căci sunt expuși, în timpul operațiunilor, la in­­toxicațiuni periculoase. De aceea chiar d-rul Puscariu s’a inoculat încă în institutul doc­torului Babeș și acest exemplu a fost ur­mat și de d-rul Leheli, actual asistent al cursului și laboratorului de therapeutică. --------------$i............................ ..... Cronica judiciară Curtea de apel din București, secția 1.-^Atentat la bunele moravuri. a'ț de la Sta­­osândit de tri­bună de zile asupra să mai plă­­despăgubire, pentru bunele moravuri, ora 'ă ste. Ghiță Stănică) di­n Ilești de lângă Ci­bunalul corecțional la închisoare și pe trască și ceva părăsuit delictul de atentat la Nemulțămit de asprimea judecătorilor de la tribunal, craidonul a făcut apel, și eri, foarte smerit, strângându’și dulama la piept se înfățișă înaintea Curții de apel, călcând în vârful opincei ca să nu supere pe ju­decători.­­" pe ușa sălei Maria țreie voinică și roșie la imînare, face câți­va spând greu cu de­ an­­unți de două degete ppuns la chemarea a­­isputeri. După el năvălește lui Ion a Babei, iej față, dreaptă ca pași către bară eq­tregul galenților tij și de d-data,drept prodului, strigă dim­ Zent. Se uită apoi de jur împrejur cu nedu­merire, se întoarce către aprod și’l strigă: — Du-de’l ad-mneata și p’ăl-l’alt, că uite-acu se dete jos pe scări. Cel­ l’alt e Petre Mușat, care intră în­dată pe ușă, furișându-se ca să nu facă sgomot. — Tăcere! strigă aprodul. Grefierul citește actele din dosar și apoi președintele dă cuvântul lui Ghiță Stănică. Inculpațid. Păi, veneam de la bâlciu cu soția. La o samă de vreme cam pe la a­­murg am auzit sgomot în laturea drumu­lui, în porumbiște. M’am dus într’acolo și femeia asta se întindea cu Petre... Eu i-am luat barișul ca să’l dau­ lui bărbatu-său. Președintele (către Maria). Ce ai de spus femeie ? Maria lui Ion a Bibei. Iaca, la shor la Sfântă-Măria mare, în tîrg la Craiova m’am dus cu al­de bărbatu-meh. După ce am târgu...!...i­, către seară mi-am perdut ro­­mânii prin tîrg... de, ca oamenii. Dacă am vâzut că nu’l găsesc am pornit singură spre casă. Pe drum mi-a eșit înainte ăl d'în­­tâia, de, că e aci față (arată pe Petre Mușat). Și după ce mi-a eșit înainte mi-a zis așa, ci­ că să nu mergi în porumbiște că am să’ți spun o vorbă. Ptiu, firea’i al dracului, am zis către el — da ce păcatele am eh cu tine. Dacă i-am zis așa m’a a­­pucat cu forița și m’a băgat în porum­biște, ăl d'întăiă. Eh mă hărțuiam cu el când, uite, a venit și Ghiță. Dacă a venit a zis așa către ăl d'întăiU, ci­că nu poți tu răpune o muere ca asta ? Ai s’o legăm amândoui. Și m’a luat de coade. Mi-a rupt și cerceii de parale și zevelința și hainele de pe mine, că noi, de, o haină avem. N’avem ca boierii mai multe haine. Spune și tu mă Ghiță—că eh un copil am. N’ai vrut să mă trântești în porumbiște?... Pe urmă, domnișorul p­ ăl d'întăiu s’a lăsat și a plecat. (Către inculpat). Da tu măi Ghiță nu te-ai luptat cu mine și mi-am zis... (ros­tește o înjurătură pe de-a’ntregul). Pe urmă mi-a smâncit barișul cu păr cu tot și a plecat... Iaca m’am dus de-am spus „soției“ acasă și el s’a dus la premar și premarele.. Președintele. Dar nevasta omului ăsta era cu el? Maria. Eraaa... eraa, da se dusese cu căruța înainte. Președintele. Era beat Ghiță? Maria. De, nici beat, nici treaz, cum e omul la chef. Da de ce nu s’a dus să se arunce în puț? Președintele. Ca să zică alt­ceva nu ți-a mai făcut? Maria. Nu, că nu m’am lăsat... Curtea admite în parte apelul și reduce osânda inculpaților la câte zece zile închi­soare, menținând suma despăgubirilor ci­vile la cifra de a­ sufli de lei. Președintele. Duceți-vă a­casă, faca fe­meie ah să’ți plătiască hainele ! Maria. Să plătiască că doar și pe omul meu îl ține parale. (Către inculpat). De, măi Ghiță, zi și tu... îs femeie cu copil... Ghiță Stănică are aerul d’a nu pricepe ce s’a petrecut și stă înlemnit până când aprodul îi ajută să iasă din sală. Petre Mușat eșise de mi­t, tot pe furiș, precum intrase. Bac. ȘTIRI MÍ­ILIT­ARE Sunt înaintați la gradul de sub-locote­­nent în arma infanteriei, pe ziua de 16 Octombre 1891, elevii școalei sub­ ofițerilor de la Bistrița, din al di­cilea an de studiu, al căror nume urmează: Serba Ștefan, Budachievici Ion și Lișcu Tho­­ma, în regimentul 5 Ialomița No. 2?.. Dimitriu Vasile și Pascu Ion, în regimentul Vlașca No. 5. Vlădescu Mihail, în regimentul Teleorman No. 20. Mărășescu Mateiu și Mihăilescu Mina, in regimentul Războeni No. 15. Vasilescu Stefan, în regimentul Dolj No. 1. Cernea Panait, în regimentul Mircea No. 32. Lipan George, în regimentul Radu­ Negru No. 28. Petrescu Grigore, în regimentul 3 Dâmbo­­vița No. 22. Toescu Dimitrie, în regimentul 6 Tecuciu No. 24. Dimitrescu George, în regimentul Argeș No. 4. Stătescu Nicolae, in regimentul Muscel No. 30. Țânțu Constantin, in reg. Vâlcea No. 2. Florescu Nicolae, în regimentul Calafat No. 31. * * * Următorii sub-ofițeri cari au depus exa­men la școala Bistrița, o dată cu elevii anului al douilea din acea școală, au fost de aseminea înaintați pe ziua de 16 Oc­tombre la gradul de sub-locotenent în arma infanteriei; Boțea Gheorghe, din regimentul 1 geniu sub­ofițer de la 20 Iunie 1889, în regimentu Gorj No. 18, Zăgănescu Gheorghe, din regimentul 6 arti­lerie, sub­ofițer de la 8 Aprilie 1889, în regi­mentul 2 Romanați No. 19, Socolescu Octavian, din trupa școalei sub­ofițerilor, sub­ofițer de la 10 Ianuarie 1888, în regimentul Gorj No. 18. Popescu Vasile, din regimentul Vâlcea No. 2, sub­ofițer de la 1 Octombre 1887, în regimentul Dobrogea No. 33. Popescu Ioan, din regimentul Vâlcea No. 2, sub­ofițer de la 28 iunie 1887, în același regi­ment.* * * Pe viitor, ca consecință a unificărei in­fanteriei, saloanele regimentelor de infan­terie vor avea varga și flama de culoare roșu deschis, purtând în negru inscripția regimentului și păstrând dimensiunile ac­tuale. ÎNTÂMPLĂRILE zilei „Crimă monstruoasă“. — Sub acest titlu ziarul Galații pe care-l primim astă­zi publică în prima pagină următoa­rele rânduri cu caractere compacte: „Aflăm că doar bătrâni libidinoși, am a­­tras prin viclenie în firajele lor o neno­rocită minoră, pe care ah deflorat’o in via d-lui C.... „Această oribilă crimă, a fost urmată, se ștce, chiar de un asasinat! Parchetul e sesizat. Ne mirăm că acești mizerabili nu sunt încă încarcerați.“ Noi ne mirăm de acel „se zice“ inter­calat de ziarul Galații care dă alarma a­­cestei „crime monstruoase“ de săvârșirea căreia nu e încă sigur. —­— Foc în tren.—Din Temișoara se a­­nunță că în noaptea de Joi spre Vineri, în săptămâna trecută, în gara de la Caranse­beș a ars un vagon de restaurațiune de la trenul accelerat ce plecase în acea zi la amiazi de la Budapesta spre Orșova. Fo­cul provenit probabil din vre-o sebânteie de la locomotivă sau din vr-o țigară arun­cată încă arzând, a fost observat însă prea târziu și nu mai a putut fi stins Vagonul a fost prefăcut scrum, numai părțile de fer au mai rămas. —x— Banditismul în Turcia.— Ziarul Salpings (Trompeta) din Lariza anunță, că niște bandiți au răpit deunăzi pe fica unui grec bogat,și cerură pentru răscumpărarea ei 5000 de lire otomane. Banda compusă din 24 de tâlhari, era comandată de căpitanul Karanastasie. Tatăl victimei nu fu în stare să plăteasă de­cât 1000 de lire, dar ban­diții refuzară să primească aceată sumă și amenințară că dacă până în trei zile nu vor primi suma cerută vor împușca pe prizonie­ră. De atunci a trecut termenul hotărît fără ca grecul să fi putut plăti suma de răscumpărare. E teamă că bandiții și-au împlinit amenințarea și că au omorât pe menorocita căzută în mâinele lor. —­­— Furtună pe marea la Manche. —Pe marea la Manche domnește o fur­tună teribilă care a cauzat până acum mari nenorociri iată telegramele ce primim în această privință: Paris, 11 Noembre. Depe și din orașele de pe coasta sa Man­che semnalează numeroase pierderi de va­poare. Londra, 11 Noembre. Furtunile de pe coasta N. E. a Engli­­terei au întârziat cu mult comunicațiile te­legrafice cu continentul. Pachebotul de la Dover la Ostenda n’a îmbarcat de­cât poșta. Un vapor de pescuit s’a răsturnat lângă Lowestol; sunt 7 înecați. Paris, 11 Noembre. Depeși din Rouen, din Guiberon, etc. semnalează violente vijelii; sunt câte­va pagube materiale. .La Paris de asemenea bântue o adevărată furtună, totuși nu este de însemnat nici un accident grav. Hamburg, 11 Noembre. In urma unei furtuni violente în canalul La Manche 3 vapoare s’au scufundat intre Folkeston și Hythe. Deraiare în Rusia.­O depeșă din Petersburg nei anunță că un tren de măr­furi a deraiat lângă Melitopol. Au ars 8 vagoane. Personalul trenului e grav răni­t. ȘTIRI MĂRUNTE -------O telegramă­ din Washingt­on spune că procurorul general, d. Miller, a făcut să­ se publice că puntele în litigiu pentru pescuitul din marea de Bering vor fi supu­se unui arbitragiu. Engliteza și­­ Statele­ U­­nite s’ah înțeles asupra condițiunilor arbi­­tragiului. — x —­-------Herald anunță că la Guyaquil cu ocazia alegerilor municipale ts’ah întâmplat bătăi pe stradă între partidele adverse; po­liția a trebuit să tragă. Sunt mulți răniți. Afacerile stagnează. —-— ------- O depeșă din Roma a ziarului Pester Lloyd spune că ministerul de finanțe italian a ajuns într’o încurcătură momen­tană din pricina unui câștig de 1/2 milioane la loteria mică. Norocosul câștigător e un țăran din Gravina. FELURIMI Dreptul la lene.—Telegramele ne-au vestit toate peripețiile triumfului d-lui La­­fargue, cunoscutul anarh­ist și candidat la alegerea de deputat care s’a făcut deunăzi la Lille. Acest fapt reîmprospătează actua­litatea unei broșuri pe care alesul cetățe­nilor din Lille a publicat’o sub titlul Drep­tul la lege, și în care iată cum își expune între altele, deputatul nostru ideile: „O nebunie ciudată a cuprins clasele muncitoare. Această nebunie e dragostea de muncă. Munca e cauza orcărei dege­nerări intelectuale și oricărei deformări or­ganice. Munca e degradarea omului liber. Agricultura e cea dintâia manifestație a muncii servile în omenire. Iehova e exem­plul suprem al lenei ideale. Cristos propo­­văduește lenea : „uitați-vă, zice el, la crinii câmpului, ei nu lucrează nici nu țes“. Pro­letariatul, trădându-și instinctele, necunos­­cându-și misiunea istorică, s’a lăsat per­vertit de dogma muncii. Lenea este care dă naștere sentimentelor de mândrie și de neatârnare. Rușine proletariatului francez! Fiii eroilor Teroarei s’au lăsat degradați de religia muncii! Proletarii sau dat cu trup și suflet vițtului muncii. Proletariatul trebue să calce în picioare prejudecățile moralei creștine, economice liber-cugetă­­toare; trebue să se reîntoarcă la instinc­tele sale firești, să proclame drepturile lenei, de o mie de ori mai nobile și mai sfinte decât drepturile omului. Proletarul trebue să se silească să nu lucreze de­cât trei ceasuri pe zi, iar restul zilei și nopții să nu facă nimic sau să petreacă, să guste plăcerile pământului, să benchetuiască Ve­sel în cinstea marelui Dumnezeu al lenei“ HVFORMAȚIUNI Nimic definitiv nu s’a făcut în pri­vința remanierii ministeriale. Se poa­te ca criza să ia o nouă întorsătură. Cauza ar fi cea următoare. După ce d. Vernescu convenise a­­supra unor puncte precise și după ce chiar d. general Florescu în ul­tima sa călătorie la Sinaia comuni­case Regelui aceasta, ministrul de finance a revenit în urmă asupra celor convenite și a făcut noui pro­puneri pentru remaniarea ministerului. Astă­zi se întoarce M. S. Regele împreună cu președintele consiliului și mâine se va ține la Palat un con­­siliu de miniștri. Până atunci nu se va hotărî ni­mic definitiv. D. D. Sturdza, după întoarcerea sa din străinătate, a avut o lungă întrevedere cu d. Eug. Stătescu. Cu această ocaziune d. Sturdza a întrebat pe d. Stătescu dacă este a­­devărat că d-sa ar fi intrat în nego­cieri cu junimiștii și în urma răs­punsului d-lui Stătescu că n’a avut nici o negociere de asemenea natură și că nici n’are de gând să încerce a­­semenea negocieri, o înțelegere de­plină s’a stabilit între d. Dim. Sturdza și Eug. Stătescu. Iată pe de altă parte ce citim în România de aseară: Știrea scornită din cercurile colectiviste că, în urma întrevederei d-lui D. Sturdza cu d. D. Brătianu, acesta ar fi recunoscut temeinicia argumentelor date cu privire la chestia politicei exterioare și că o înțele­gere ce se va proclama sus și tare printr’ un manifest este cu desăvârșire falsă. Suntem în pozițiune a afirma că d. D. Sturdza nici n’a fost la Wiesbaden unde se află d. D. Brătianu și că prin urmare n’a putut să aibă vre­o întrevedere cu șe­ful nominal al partidului național-liberal.­­ M. S. Regele va fi întâmpinat la gară de toți miniștrii, de întreg cor­pul diplomatic, de toate autoritățile civile și militare din capitală. Tre­nul regal va pleca din Sinaia la 12 și

Next