Timpul, mai 1892 (nr. 96-119)

1892-05-01 / nr. 96

No. 96 Biserica și școala românească in Transilvania și Ungaria De la 12 și până la 22 Aprilie s’a ținut sinodul anual al bisericei române gr.-orientale din Transil­vania și Ungaria. Un amic din Sibiu, al ziarului nostru ne comunică, cu această ocaziune, câte­va date de interes asupra stărei bisericei și școalei române gr. orientale ortodoxe din Transilvania și Ungaria. Dăm loc cu plăcere în coloanele noastre informațiilor pe cari corespondentul nostru ni le trimite . Arc­idiecesa noastră se împarte în 35 de protopresbiterate cu 702,035 su­flete; în cler avem 962 persoane, în seminariul teologic avem 59 de elevi, cari se pregătesc pentru cariera pre­oțească. Cu privire la școala vă comunic, că avem un gimnasiu superior (liceu) cu 11 profesori și 248 de elevi, unul inferior (gimnasiu) cu 6 profesori și 113 elevi; avem o școală reală cu 6 profesori și 132 elevi, una comercială cu 5 profesori și 38 de elevi. In in­stitutul­­ nostru pedagogic propun 5 profesori, și în fie­care an în termin mediu dăm pentru cariera învățăto­­rească 20 de candidați bine pregătiți. Copii obligați a frecventa școala am avut în anul școlar trecut 100.301. Suma copiilor, cari au frecventat școa­la, a fost 61.630 sau 61 la sută. Edificii școlare am avut 820 ; gră­dini de pomărit pe lângă școa­le am avut în 525 comune bisericești și în­tocmiri pentru gimnastică în 282. Averea școalelor noastre ni se pre­­zentează în cifrele următoare: Nemișcătore fl. 852.729. 54 Mișcătoare » 271.045. 23. Suma » 1.123.774. 77 învățătorilor noștri­­ am plătit ca salariu suma de 175.716 fl. 44. pentru anul școlariu trecut și voim să fie observat, că statul nostru la suma a­­ceasta nu a contribuit nici cu un ban. Pentru completarea tabloului tre­­bue să amintim, că pe lângă toate dările, cu cari statul nostru îngre­unează umerii poporului, noi ca sa­lariu învățătoresc, am repartizat și încasat de la credincioșii bisericei noastre în anul școlar trecut suma de 78. 203 fl. 62 cr. numai în bani, la cari mai adăogăm virtualele cu fl. 5. 982. 40. locuința cu fl 7. 863. 70. lemnele de foc cu fl. 5. 908. 83. alte isvoare cu fl. 3. 389. 83. rezultă o sumă de la popor în cifra de fl. 101. 348. 38., care de bună seamă este cel mai eclatant document des­pre tragerea de inimă a poporului nostru către școală. Și noul școale proprii confesionale avem 782, la cari în anul trecut au funcționat 912 învățători, toți cres­cuți de biserica noastră, toți* * exami­nați de către biserica noastră și toți plătiți de biserica noastră. Nu am putut susținea școale pro­prii in 453 comune bisericești, am îngrijit însă că cei 5.400 de elevi, cari au trebuit să cerceteze școala străină, să fie catedrisați prin preoți de ai noștri, ca cel puțin studiul re­­ligiunei și al moralei să fie pus în mâna oamenilor bisericei noastre. Pentru a avea destui profesori și învățători în anul școlarin trecut am avut 42 de stipendiști, — cum ziceți d-voastră bursieri, — pentru cari am dat din fondurile noastre suma de 3460 fl. Pentru ca Învățătorii noștri să se cultive neîntrerupt, și să poată co­respunde grelei lor misiuni, in ar­­c­idiecesă toți învățătorii noștri s’au împărțit în 11 reuniuni, fie­care re­uniune in câte 3 subreuniuni; sub­­reuniunile în fie­care an țin cel puțin câte 2 conferințe didactice, fie­care reuniune în fie­care an ține cel puțin o adunare generală, în care se lim­pezesc cestiunile didactice pertrac­­trate în conferințele subreuniunilor. Și toată această activitate, toate jertfele pe cari le facem pentru bi­serica și școala noastră, sunt făcute numai de noi, cetățenii români ai acestui stat, fără de nici un ajutor, nici material, nici moral din partea statului, ai cărui supuși și egal-con­­tribuabili suntem, deopotrivă cu con­locuitorii noștri de cele­l’alte națio­nalități. * d­. ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observați­unea Casei A Menu et C­ mne, optician­ Calea Victo­riei 88, pe ziua de 30 Aprilie Miezul nopții .... —1—11,5 7 ore dimineața . . . —1—13 Amiaza........................—­—20 înălțimea baromet­rică 755 Starea cerului­ nor­os. ** D. C. Olănescu, ministrul lucrărilor publice, a lucrat astăzi cu M. S. Re­gele. x­X * La penitenciarul Văcărești se va înființa un al doilea serviciu antro­­pometric. * * * D. colonel August Gorjan, fost di­rector general al poștelor și telegra­felor, a fost autorizat a primi și purta însemnele de comandor al ordinului Liberian al salvărei Africane. * * * D. Ștefan Elefterescu, casierul cen­tral al Tezaurului,­și-a dat demisiu­­nea care i-a fost primită pe ziua de 1 Mai­. Gimnaziul din Piatra este termi­nat. D. ministru al instrucțiunei a numit o comisiune compusă din d-nii P. Ene și Gr. Cerchez pentru a face recepțiunea lucrărilor. * ★ " * Peste câte­va zile se vor începe lu­crările de consolidare ale muntelui Piscul-Câinelui de la Sinaia, pentru care s’a prevăzut în bugetul minis­terului Domeniilor suma de 60.000 lei. Lucrările liniei Tărgoviște - Pu­cioasa au fost reluate. Se știe că s’a votat un credit de 750.000 lei pentru continuarea lucră­rilor acestei linii. * * * Comisia de remontă trimisă în Un­garia spre a cumpăra cai, s’a întors in București aducând cai pentru școala de echitație și pentru artilerie și cavalerie. * X * X Aseară a fost o eclipsă de lună. Eclipsa a fost vizibilă în capitală de pe la orele zece până la trei ore după mezul noptei.* DIN JUDEȚE Comuna urbană Râmnicu-Sărat este autorizată să cedeze gratuit județului Râmnicu-Sărat, din proprietatea co­munei, situată in afară de raza ora­șului, în partea despre moșia­­ Tideni, un loc de întindere de un hectar, spre a servi la construirea grajduri­lor necesare cailor escadronului de călărași din localitate. X DIN STRAINATATE Inmormăntarea ministrului Baross s’a făcut azi la Pesta. După cum ne spune o telegramă, ceremonia a fost o imposantă manifestație de doliu a maghiarimei întregi.—împăratul, mi­nistrul comun al Monarh­iei, și mi­nisterul austriac erau reprezentați. * X X Prefectul Pete­sburgului, generalul Grosser, despre a cărui otrăvire cu un ac de injecție s’a vestit alaltă­ ori a murit ieri. Tot de­odată, ziarul de S. Petersburg anunță că și Generalul Baranov, ata­șat pe lângă marele duce Mih­ail Ni­­colaevici, a murit în urma unei otră­vii cu injecție de Vitalina.­Ziarele a­­nunță că un deposit de vitulină s’a confiscat la inventatorul ei, Gad­ovski. X * * O depeșă din Paris ne anunță că d. Menabrea, ambasadorul Italiei la Paris, a remis ieri d-lui Carnot scri­sorile sale de rechemare. * * X Din Atena. Plecarea familiei regale la Copen­haga s’a decis îndată după termina­rea alegerilor. X * X Din Sofia . Reșid-bey, girantul comisariatului Otoman, s’a întors ieri din Constan­­tinopol. D. Lanel, girantul consulatului ge­neral al Franței, a plecat, tot ieri, la Paris prin Constantinopol. ULTIM AVENT Un prietin ținea de rect pe Murdaro­­pol că are gulerul murdar. — Ce vrei, respunse el, nu’n vina mea. Pun guler curat in toate zilelele, dar barba mea e așa de neagră încât îmi murdărește gulerul. Moș­ Neagu. * * X EXPOZIȚIUNEA teatrală și muzicală in­ Viena Deschiderea solemnă a expoziției in­ternaționale de teatru și muzică , s’a fă­cut în ziua de 7 April st. n. la orele 11 dimineața, în marea sală de concerte a expoziției, unde mai bine de 3000 de in­vitați erau prezenți. împăratul a sosit punct la 11 ore la intrarea principală și a fost primit de marchizul Pallavicini, președintele ma­relui comitet. Intrând în sală, împăratul a felicitat pe principesa de Metternich de succesul ce are opera sa. Intrarea suveranului a fost salutată de acordurile imnului lui Haydn, executat de muzică și de elevii conservatorului. Imăratul a luat cuvântul și a exprimat tot interesul ce poartă acestei încercări de a întruni tot ce se atinge de cele două mai fru­moase manifestațiuni ale spiritului ome­nesc, arta teatrală și muzica. El a făcut se reiasă că Viena s’a aplicat tot­deauna în a cultiva amândouă aceste arte și a declarat expoziția deschisă. Apoi suveranul începu vizitarea cu deamănuntul a tuturor secțiunilor și care a ținut în timp de două ceasuri. Ajuns în secțiunea bavareză, împăratul a în­ TIMPUL 1 MAIU tredat pe d. Perfall, intendent al tea­trelor curții, arătând mobilele și acce­soriile așa de luxoase datând de la re­­posatul rege al Ba­variei Ludovic II: «Și acuma jucați în aceste condiții?» «Oh, nu! sire, respinse d. de Perfau­, n’am merge așa de departe. Ne-am făcut foarte mo­dești», în secțiunea marelui ducat de Saxa- Weimar,s-a prezintat împăratului un cen­tenar care a cunoscut foarte bine pe Goethe în ultimii ani ai marelui poet. In secțiunea germană onorurile au fost fă­cute de intendentul teatrelor regale din Berlin, contele Hochberg. Secțiunea fran­ceză era cu totul gata și aranjată cu mult bun gust. Împăratul a complimen­tat pe d. Declais, ambasadorul Franței, care­­ i-a prezintat pe membrii din comi­­siunea franceză. La ora 1 împăratul urmat de mai mulți arh­iduci și membri din comitet, a pă­răsit Rotonda și a trecut la teatru tra­versând parcul.­ In general, expozițiu­­nea care conține o mulțime de elemente atrăgătoare, Va avea mare succes și va atrage la Viena un mare număr de străini. Intre decorurile de teatru se observă decorul Kremlinului care servește pen­tru reprezentațiile unei drame istorice rusești foarte populară. Se mai semnalează atențiunea vizitato­rilor bogatele colecții de instrumente chi­neze, japoneze, javaneze, aparatele lumi­noase de la teatrul din Münich, cea mai mare parte construite pentru reprezen­tațiile unice date pentru regele Ludovic II , decorurile teatrelor imperiale din Viena, reconstituirea camerei unde s’a s’a născut Schiller și acelea unde au mu­rit Goethe și Mozart. -------------------6ft-------------------— NUNTA DE AUR Regei și Ruinei Danemarcei Corespondentul din Copenhaga al zi­arului Indépendance berge trimite ziaru­­lului său programul provizoriu al serbă­rilor organizate de Regele și Regina Da­nemarcei cu ocaziunea nuntei lor de aur. Miercuri, la 25 Mai, st. n. Regele și Regina vor primi mai multe deputațiuni la castelul Amelienburg. La amiază, re­cepție a corpului diplomatic , seara mare prânz de gală la palat. Joi, 26 Mai, dimineața, un mare nu­măr de societăți de canto vor cânta M. M. L. S.. apoi un Te-Deum se va cele­bra la biserica castelului, la amiaza a doua recepție a deputațiunilor. Seara prințul regal va da un mare prânz­, după care se va da o reprezentație de gală la teatrul regal. Iluminarea orașului și a cheurilor Copenhagei și focuri de arti­ficii. Vineri, 27 Main, a treia recepție a de­putățiilor la Curte. Seara, prințul Valde­­mar dă un mare prânz. Recepție și bal la Rege. Sâmbătă 28 Main, mare solemnitate la Universitatea din Copenhaga. Seara recepție și bal la Curte pentru alți in­vitați. Duminecă, mai mult de o sută de cor­porațiuni — poate vre o 50.000 de per­soane — vor defila cu steagurile lor pe sub ferestrele castelului. Municipalitatea Copenhagei se pregă­tește să decoreze orașul în mod strălu­cit. Afară de aceasta, ea mai dă mai multe serbări mari pentru notabilitățile Copen­hagei și pentru străinii veniți cu oca­ziunea nuntei de aur. Ministrul Statelor­ Unite, sir Clark E. Carr, va ceti o adresă Regelui și Regi­nei, din partea președintelui Harrison, la recepțiunea corpului dipllmatic. Con­tele d’Aunay, ministrul Franței, va pre­zintă de asemenea o scrisoare autografa de felicitare din partea d-lui Carnot. Se așteaptă și escadra franceză de nord. Re­gele Belgiei va fi reprezentat probabil prin contele de Méréde. Italia va fi re­prezentată printr-o divizie de escadră co­mandată de ducele de Genua, Suedia și Norvegia de prințul Charles, fiul mai mic al regelui Oscar. Nu se știe încă nimic despre dispozi­­țiunile Germaniei și Rusiei. ----------------------c---------------------­PATURILE HERBERT Ni se trimite spre publicare următoarele amă­nunte asupra paturilor și somnnierelor aduse de E­­foria pentru spitalele dependințe de această adminis­trație. Paturile și sommierele Herbert aduse de Eforie acum în urmă în număr de 400 au fost adoptate în Franța după concurs. La ministerul de interne de asistența publică, de azilurile de alienați, de pos­turile sanitare ale fruntariilor. La ministerul de resbel, de școala de serviciu a sănătății militare, de școala Polytechnică, de spitalele militare. La ministerul de marină, de școala serviciului de sănătate navală, de­­ spita­lele porturilor, de construcțiunile navale. La ministerul comerciului, industriei și coloniilor, de spitalele coloniale, de oștirea colonială. In fine de spitalele celor mai multe orașe din Franța, Paris, Lyon, Marsi­lia, Bordeaux, etc. De un mare număr de licee, școli normale și stabilimente libere. Iată acum ce spune Extractul Proce­­sului-verbal al ședinței din 2 August 1888 al comisiunei de higienă spitali­cească (Prefectura Senei) (Buletinul mu­nicipal oficial din 24 Ianuarie 1889). Proces-verbal .Ședința este deschisă la 4 ore 45 în magazinul central al spitalelor sub prezidenția d-lui Peyron. Directorele general al asistenței publice, spre a cer­ceta tipurile de sommiere propuse administrațiunei. Comisiunea trece atunci în sala unde se găsesc expuse cele 25 tipuri de somniere înfățișate cer­­cetărei sale, și cu ajutorul unei note a d-lui Doucé, rezumând părerile emise de șefii de serviciu și di­rectorii diferitelor stabilimente, unde au­ fost încer­cate aceste somniere, ea stabilește o clasare în­tre ele. Ea înlătură mai intâiu din îndoitul punct de vedere al economiei și al higienei, sommierele compuse de resorturi în spirale și de resorturi în formă de maț și sommierele acoperite sau compuse de o pânză sau grilaj metalic. In unanimitate, ea emite părerea că, din toate somnierele presentate singurul care răspunde în mod mai desăvârșit la nevoii, unui serviciu spitalicesc este sommierul Herbert. Ministerul comercialui, industriei și coloniilor a­­dresează cu această ocasiune d-lui Herbert, inginer a artelor și manufacture!, următoarea adresă: Domnul meu, Consiliul superior sanitar, consul­tat asupra avantagiilor ce prezintă patul cu som­nierul inventat de d-stră și asupra oportunităței de a înzestra spitalele coloniale cu ele, a făcut cu­noscut, într’o deliberare din 25 Iulie din urmă, a cărei copie v’a alătura că în urma experiențelor e­­xecutate de curend în cele 5 ocoale maritime, comi­­siunile chiemate a statua asupra diferitelor modele ce le erau înfățișate, fusese unanime a declara că patul d-tale era preferabil ori­cărui altuia. Acea adunare a declarat că era un interes, din punctul de vedere al bunului traiu­ al bolnavilor de a adopta acest sistem pentru serviciul spitalelor de peste mări. Am onoare­a ve prevesti că am primit această propunere și că ordine s’au dat administrațiunilor coloniale, spre a face să figureze în nomenclatura obiectelor de culcat, al stabilimentelor spitalicești de peste mări, patul ce a­ți inventat. Paris, 5 Octombre 1889. Acum dacă e vorba de a iniția citito­rii la proprietățile și avan­tagele șomi­­erului Herbert, cu ipoteze de oțel, pen­tru care la expozițiunea din Paris din 1889 s’a acordat inventatorului cea mai înaltă recompensă, iată ce citim tot în acel proces-verbal: 1. Un șomier, spre a fi dăinuitor, fără repara­­țiuni nu tr­ebue nici o dată să se lase în jos, prin întrebuințare. Pentru aceasta, trebue și e de ajuns, că dacă greutatea totală este aplicată la unul ori­cum­ ar fi din elemente, limita de elasticitate a a­­celui element să nu fie depășită. 2. Un șomier spre a fi bun și hygienic trebue să poată fi curățit cu mâna, în toate părțile sale, cu un burete muiat în apă sau într-un liquid anti­septic, și nu trebue să conțină nici un colț sau În­fundătură care să poată servi de adăpost insectelor. Lomierul Herbert cu speteze de oțel este sin­gurul care îndeplinește perfect aceste condițiuni de aceea este și succesiv adoptat de toate admi­nistrați­unile. Ceva mai mult, ne­având de­cât o grosime foarte slabă el poate să fie înmagazinat în mari cantități într’un spațiu foarte restrâns. In fine, acest șomier, nefiind supus la nici un fel de reparațiune, dacă prețul seu de cumpărare poate să fie superior la unele din modeluri nu este mai puțin, cu cele din urmă, mult mai economic. INTAMPLARILE ZILEI Accident. Alasta­ era unui lucrător de la gara Filaret anume Grigore A­­lexandrescu i s’a zdrobit mâna stângă intre două tampoane de vagon. Nenorocitul a fost dus la spitalul Brancovenesc. Hoția di­n gara Crasna. — D. de­putat A. Negruzzi a fost dii noapte victima unui furt. Fiind în tren in gara de la Crasna, d-sa a înmânat uneia din cunoștințele sale mai multe hârtii. înainte de a pleca trenul o per­soană necunoscută s’a urcat în va­gon și se vede că pe când d. Negruzzi vorbea in coridorul vagonului, ne­cunoscutul, care era un pungaș ,a bă­gat mâna în buzunar și i-a luat por­tofoliul care conținea­­ 600 lei in bi­lete de bancă, carta de liber-parcurs și alte hârtii de valoare. D. Negruzzi a observat că-i lipse­ște portofoliul tocmai după plecarea trenului. S’a dat imediat de știre șefului gă­­rii Crasna. Incendiul unei prefecturi. In ziua de 7 Mai, st. n., pe la ora 1 jum. ziua, toxinul aruncă groaza în popu­­lațiunea orașului Troyes din Franța. Nu se auziam de­cât un strigăt: «Arde prefectura!» Numai­de­cât uzinele și atelierele se deșertară. Toată lumea aleargă la locul incendiului. Când sosi mulțimea coperișul era in flăcări! Funcționarii prefecturei de la ferestre aruncau în curte arhivele, in niște trăsuri rechiziționate de jan­darmi cu baioneta în țeavă. Cu toată zăpăceala, serviciul se organizează cu activitate. Focul pare că a isbucnit de sus, din mijlocul zidirei principale. Un jandarm care se urcase aproape în­dată n’a putut să ajungă până la e­­tajul acela, atâta erau de intense căldura și fumul. Etajul *al douilea a fost repede cu­prins. Nu s’au putut scăpa de cât vr’o câte­va obiecte prețioase din ca­­merile copiilor prefectului. Prefectul, d. Tournier și femeia sa erau în apartamentele lor. Nu se poate descrie groaza d-nei Tournier. 1892. Focul s’a întins cu o iuțeală straș­nică. In mai puțin de o oră rându­rile de sus au fost distruse, precum și parte din aripi. * La trei ore focul a fost stăpânit. S’a observat că focul a isbucnit în ajunul scrutinului de balotagiu ce era să aibă loc. Nimeni nu voia să crea­dă intr’o cauză accidentală. Bănuielile cad asupra unui călător necunoscut care se prezintase la prefectură, pu­țin inainte de incendiu. I­ căutată cu activitate. O parte din trupe au fost consemnate. La patru ore a fost arestat indivi­dul bănuit că dăduse foc prefecturei. E un anume Brisson, din Mieuville, în vârstă de patru­zeci de ani, de profesie comptabil.“ Dimineața Brisson s’a prezintat în biurourile prefecturei ca să ceară un ajutor. I s’a dat două franci. Atunci el s’a mâniat spunând că se cheltu­­iau mulți bani pentru alegeri, iar nu pentru nenorociți. «Poate să vie și rândul nostru!» După o oră isbucni focul. El mărturisește ce a spus dar tă­­găduește că a dat foc. Nu s’a putut scăpa de­cât o parte din acte, cele mai importante. Nu s’a întâmplat nici un accident altul afară de rănirea pu­țin gravă a unui pompier. Prefectul a pus de l’au urcat în trăsură, apoi, așezându-se și el lângă vizitiu, l’a condus până acasă. ---------------------------HgSg-----------------------­DIN TOATA LUMEA Poșta în velociped.— Administrația poștelor din Paris a organizat un serviciu de velocipediști care duc ultimele cariere până la gări, cu câte­va momente înaintea de plecarea trenurilor, în schim­bul unei suprataxe de 15 centime. Acest serviciu poștat pe velociped a început de Miercurea trecută din piața Bursei. ’ Cârcerașii din Prusia. — Mai de­ună­ zi am anunțat că ziaristul ultramontan Fussanjel, direc­tor al unei foi din Westphalia,­­intentase proces principelui de Bismarck pentru cuvinte defăimă­toare rostite în public asupra lui. Acum, ex-can­­celarul german dă în judecată pe un negustor din Hamburg, fiind-că ar fi vorbit râu despre dânsul in­­­tr’o cafenea. Danie extraordinară.­­ O damă care a mu­rit la Roma a dăruit redactorului șef al jurnalului ei favorit o sumă de 50.000 de franci. Această su­mă a fost primită, dar a fost împărțită imediat la instituțiile de binefaceri. — ..... Generozitatea lui Rothschild. —In urma fn­gei casierului Jaeger de la casea de bancă Roth­schild de la Francfort pe Main, autoritațile judi­ciare au sequestrat toate valorile ce s’au găsit la domiciliul fugitului. Totalul acestor valori se ridică a vre-o sută de mii de franci. După cererea baronului Rothschild, această sumă a fost înapoiată nenorocitei neveste a casierului Jaeger. 1111 Drepturile electorale ale femeilor.­Femeile majore au drepturi electorale la Zurich. Ele hotă­răsc și aleg prin buletine scrise pe moașe. Candidatele trebuesc să fie însă prezentate de autoritățile medicale, ceea ce reduce considerabil numărul viitoarelor mame. — — Eflinirea gazului aerian la Paris.—A treia comisiune a consiliului municipal din Paris a în­cheiat cu compania de gaz o convențiune pentru scăderea prețului metrului cub de gaz. Ast­fel de la 1 Ianuarie viitor și până la finele concesiunei actuale, adică până la 31 Decembre 1905, prețul unui metru cub de gaz vândut parti­cularilor va fi scăzut­­ pentru iluminat și încălzit de la 0.30 la 0.25 , pentru forța motrice de la 0.30 la 0.20. Apoi, de la 1 ianuarie 1906, în cazul când co­muna n’ar voi să ia asupra-­ sarcina întreprinderei gazului, compania pariziană va fi ținută să aso­cieze pe consumatorii de gaz la beneficiile exploa­­tațiunei sale. Se va crea un fel de mutualitate în­tre companie, consumatori și comună. ■" Congresul Orientaliștilor. La 1­ Septem­­bre se va întruni la Lisabona al 9-lea congres al Orientaliștilor. Congresul din anul trecut s’a ținut la Londra și a fost respresentată și România. --------- Casierul lui Rothschild. — Se vestește din Alexandria că s’a găsit în curorile lui Jaeger cea mai mare parte a sumei furate, în bilete de bancă. — Alt casier hoț.—Ni se telegrafiază din Ber­lin . Casierul Franck care participase a­cam cât­va timp la speculațiuni frauduloase asupra rublelor în prejudiuiul casei Deutsche Bank și care ajun­sese să scape, a fost arestat. FELURIMI Un velociped care merge singur. Ideia unui motor special care să înlă­ture oboseala, mama bronduizelor, și care să păstreze întreagă plăcerea d’a merge repede și singur, ori­unde ar dori cine­va cată a negreșit să ocupe primul rang printre invențiunile reclamate urgent de actualitate. Dacă credem pe d. Fleuret, acest nou motor e găsit, cu totul­­ ușor, mergând fără apă, fără foc, fără electricitate, fără vapori, fara fum, fără gaz de iluminat, fară petrol, putând să înmagazineze pu­terea-­ motrice și să meargă după voință înainte și înapoi, iar ca culme costând foarte puțin! Din nenorocire inventatorul acestui motor interesant nu dă amănunte teh­­­nice și nu vrea să-și încredințeze secre­tul de­cât constructorului inteligent care ar voi să se însărcineze cu fabricarea aparatului. Copii dați la garderobă. — Până acuma garderobele de la intrarea sale­lor publice nu slujeau decât pentru de-

Next