Timpul, mai 1892 (nr. 96-119)
1892-05-01 / nr. 96
No. 96 Biserica și școala românească in Transilvania și Ungaria De la 12 și până la 22 Aprilie s’a ținut sinodul anual al bisericei române gr.-orientale din Transilvania și Ungaria. Un amic din Sibiu, al ziarului nostru ne comunică, cu această ocaziune, câteva date de interes asupra stărei bisericei și școalei române gr. orientale ortodoxe din Transilvania și Ungaria. Dăm loc cu plăcere în coloanele noastre informațiilor pe cari corespondentul nostru ni le trimite . Arcidiecesa noastră se împarte în 35 de protopresbiterate cu 702,035 suflete; în cler avem 962 persoane, în seminariul teologic avem 59 de elevi, cari se pregătesc pentru cariera preoțească. Cu privire la școala vă comunic, că avem un gimnasiu superior (liceu) cu 11 profesori și 248 de elevi, unul inferior (gimnasiu) cu 6 profesori și 113 elevi; avem o școală reală cu 6 profesori și 132 elevi, una comercială cu 5 profesori și 38 de elevi. In institutul nostru pedagogic propun 5 profesori, și în fiecare an în termin mediu dăm pentru cariera învățătorească 20 de candidați bine pregătiți. Copii obligați a frecventa școala am avut în anul școlar trecut 100.301. Suma copiilor, cari au frecventat școala, a fost 61.630 sau 61 la sută. Edificii școlare am avut 820 ; grădini de pomărit pe lângă școale am avut în 525 comune bisericești și întocmiri pentru gimnastică în 282. Averea școalelor noastre ni se prezentează în cifrele următoare: Nemișcătore fl. 852.729. 54 Mișcătoare » 271.045. 23. Suma » 1.123.774. 77 învățătorilor noștri am plătit ca salariu suma de 175.716 fl. 44. pentru anul școlariu trecut și voim să fie observat, că statul nostru la suma aceasta nu a contribuit nici cu un ban. Pentru completarea tabloului trebue să amintim, că pe lângă toate dările, cu cari statul nostru îngreunează umerii poporului, noi ca salariu învățătoresc, am repartizat și încasat de la credincioșii bisericei noastre în anul școlar trecut suma de 78. 203 fl. 62 cr. numai în bani, la cari mai adăogăm virtualele cu fl. 5. 982. 40. locuința cu fl 7. 863. 70. lemnele de foc cu fl. 5. 908. 83. alte isvoare cu fl. 3. 389. 83. rezultă o sumă de la popor în cifra de fl. 101. 348. 38., care de bună seamă este cel mai eclatant document despre tragerea de inimă a poporului nostru către școală. Și noul școale proprii confesionale avem 782, la cari în anul trecut au funcționat 912 învățători, toți crescuți de biserica noastră, toți* * examinați de către biserica noastră și toți plătiți de biserica noastră. Nu am putut susținea școale proprii in 453 comune bisericești, am îngrijit însă că cei 5.400 de elevi, cari au trebuit să cerceteze școala străină, să fie catedrisați prin preoți de ai noștri, ca cel puțin studiul religiunei și al moralei să fie pus în mâna oamenilor bisericei noastre. Pentru a avea destui profesori și învățători în anul școlarin trecut am avut 42 de stipendiști, — cum ziceți d-voastră bursieri, — pentru cari am dat din fondurile noastre suma de 3460 fl. Pentru ca Învățătorii noștri să se cultive neîntrerupt, și să poată corespunde grelei lor misiuni, in arcidiecesă toți învățătorii noștri s’au împărțit în 11 reuniuni, fiecare reuniune in câte 3 subreuniuni; subreuniunile în fiecare an țin cel puțin câte 2 conferințe didactice, fiecare reuniune în fiecare an ține cel puțin o adunare generală, în care se limpezesc cestiunile didactice pertractrate în conferințele subreuniunilor. Și toată această activitate, toate jertfele pe cari le facem pentru biserica și școala noastră, sunt făcute numai de noi, cetățenii români ai acestui stat, fără de nici un ajutor, nici material, nici moral din partea statului, ai cărui supuși și egal-contribuabili suntem, deopotrivă cu conlocuitorii noștri de celel’alte naționalități. * d. ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observațiunea Casei A Menu et C mne, optician Calea Victoriei 88, pe ziua de 30 Aprilie Miezul nopții .... —1—11,5 7 ore dimineața . . . —1—13 Amiaza........................——20 înălțimea barometrică 755 Starea cerului noros. ** D. C. Olănescu, ministrul lucrărilor publice, a lucrat astăzi cu M. S. Regele. xX * La penitenciarul Văcărești se va înființa un al doilea serviciu antropometric. * * * D. colonel August Gorjan, fost director general al poștelor și telegrafelor, a fost autorizat a primi și purta însemnele de comandor al ordinului Liberian al salvărei Africane. * * * D. Ștefan Elefterescu, casierul central al Tezaurului,și-a dat demisiunea care i-a fost primită pe ziua de 1 Mai. Gimnaziul din Piatra este terminat. D. ministru al instrucțiunei a numit o comisiune compusă din d-nii P. Ene și Gr. Cerchez pentru a face recepțiunea lucrărilor. * ★ " * Peste câteva zile se vor începe lucrările de consolidare ale muntelui Piscul-Câinelui de la Sinaia, pentru care s’a prevăzut în bugetul ministerului Domeniilor suma de 60.000 lei. Lucrările liniei Tărgoviște - Pucioasa au fost reluate. Se știe că s’a votat un credit de 750.000 lei pentru continuarea lucrărilor acestei linii. * * * Comisia de remontă trimisă în Ungaria spre a cumpăra cai, s’a întors in București aducând cai pentru școala de echitație și pentru artilerie și cavalerie. * X * X Aseară a fost o eclipsă de lună. Eclipsa a fost vizibilă în capitală de pe la orele zece până la trei ore după mezul noptei.* DIN JUDEȚE Comuna urbană Râmnicu-Sărat este autorizată să cedeze gratuit județului Râmnicu-Sărat, din proprietatea comunei, situată in afară de raza orașului, în partea despre moșia Tideni, un loc de întindere de un hectar, spre a servi la construirea grajdurilor necesare cailor escadronului de călărași din localitate. X DIN STRAINATATE Inmormăntarea ministrului Baross s’a făcut azi la Pesta. După cum ne spune o telegramă, ceremonia a fost o imposantă manifestație de doliu a maghiarimei întregi.—împăratul, ministrul comun al Monarhiei, și ministerul austriac erau reprezentați. * X X Prefectul Petesburgului, generalul Grosser, despre a cărui otrăvire cu un ac de injecție s’a vestit alaltă ori a murit ieri. Tot deodată, ziarul de S. Petersburg anunță că și Generalul Baranov, atașat pe lângă marele duce Mihail Nicolaevici, a murit în urma unei otrăvii cu injecție de Vitalina.Ziarele anunță că un deposit de vitulină s’a confiscat la inventatorul ei, Gadovski. X * * O depeșă din Paris ne anunță că d. Menabrea, ambasadorul Italiei la Paris, a remis ieri d-lui Carnot scrisorile sale de rechemare. * * X Din Atena. Plecarea familiei regale la Copenhaga s’a decis îndată după terminarea alegerilor. X * X Din Sofia . Reșid-bey, girantul comisariatului Otoman, s’a întors ieri din Constantinopol. D. Lanel, girantul consulatului general al Franței, a plecat, tot ieri, la Paris prin Constantinopol. ULTIM AVENT Un prietin ținea de rect pe Murdaropol că are gulerul murdar. — Ce vrei, respunse el, nu’n vina mea. Pun guler curat in toate zilelele, dar barba mea e așa de neagră încât îmi murdărește gulerul. Moș Neagu. * * X EXPOZIȚIUNEA teatrală și muzicală in Viena Deschiderea solemnă a expoziției internaționale de teatru și muzică , s’a făcut în ziua de 7 April st. n. la orele 11 dimineața, în marea sală de concerte a expoziției, unde mai bine de 3000 de invitați erau prezenți. împăratul a sosit punct la 11 ore la intrarea principală și a fost primit de marchizul Pallavicini, președintele marelui comitet. Intrând în sală, împăratul a felicitat pe principesa de Metternich de succesul ce are opera sa. Intrarea suveranului a fost salutată de acordurile imnului lui Haydn, executat de muzică și de elevii conservatorului. Imăratul a luat cuvântul și a exprimat tot interesul ce poartă acestei încercări de a întruni tot ce se atinge de cele două mai frumoase manifestațiuni ale spiritului omenesc, arta teatrală și muzica. El a făcut se reiasă că Viena s’a aplicat totdeauna în a cultiva amândouă aceste arte și a declarat expoziția deschisă. Apoi suveranul începu vizitarea cu deamănuntul a tuturor secțiunilor și care a ținut în timp de două ceasuri. Ajuns în secțiunea bavareză, împăratul a în TIMPUL 1 MAIU tredat pe d. Perfall, intendent al teatrelor curții, arătând mobilele și accesoriile așa de luxoase datând de la reposatul rege al Bavariei Ludovic II: «Și acuma jucați în aceste condiții?» «Oh, nu! sire, respinse d. de Perfau, n’am merge așa de departe. Ne-am făcut foarte modești», în secțiunea marelui ducat de Saxa- Weimar,s-a prezintat împăratului un centenar care a cunoscut foarte bine pe Goethe în ultimii ani ai marelui poet. In secțiunea germană onorurile au fost făcute de intendentul teatrelor regale din Berlin, contele Hochberg. Secțiunea franceză era cu totul gata și aranjată cu mult bun gust. Împăratul a complimentat pe d. Declais, ambasadorul Franței, care i-a prezintat pe membrii din comisiunea franceză. La ora 1 împăratul urmat de mai mulți arhiduci și membri din comitet, a părăsit Rotonda și a trecut la teatru traversând parcul. In general, expozițiunea care conține o mulțime de elemente atrăgătoare, Va avea mare succes și va atrage la Viena un mare număr de străini. Intre decorurile de teatru se observă decorul Kremlinului care servește pentru reprezentațiile unei drame istorice rusești foarte populară. Se mai semnalează atențiunea vizitatorilor bogatele colecții de instrumente chineze, japoneze, javaneze, aparatele luminoase de la teatrul din Münich, cea mai mare parte construite pentru reprezentațiile unice date pentru regele Ludovic II , decorurile teatrelor imperiale din Viena, reconstituirea camerei unde s’a s’a născut Schiller și acelea unde au murit Goethe și Mozart. -------------------6ft-------------------— NUNTA DE AUR Regei și Ruinei Danemarcei Corespondentul din Copenhaga al ziarului Indépendance berge trimite ziarulului său programul provizoriu al serbărilor organizate de Regele și Regina Danemarcei cu ocaziunea nuntei lor de aur. Miercuri, la 25 Mai, st. n. Regele și Regina vor primi mai multe deputațiuni la castelul Amelienburg. La amiază, recepție a corpului diplomatic , seara mare prânz de gală la palat. Joi, 26 Mai, dimineața, un mare număr de societăți de canto vor cânta M. M. L. S.. apoi un Te-Deum se va celebra la biserica castelului, la amiaza a doua recepție a deputațiunilor. Seara prințul regal va da un mare prânz, după care se va da o reprezentație de gală la teatrul regal. Iluminarea orașului și a cheurilor Copenhagei și focuri de artificii. Vineri, 27 Main, a treia recepție a deputățiilor la Curte. Seara, prințul Valdemar dă un mare prânz. Recepție și bal la Rege. Sâmbătă 28 Main, mare solemnitate la Universitatea din Copenhaga. Seara recepție și bal la Curte pentru alți invitați. Duminecă, mai mult de o sută de corporațiuni — poate vre o 50.000 de persoane — vor defila cu steagurile lor pe sub ferestrele castelului. Municipalitatea Copenhagei se pregătește să decoreze orașul în mod strălucit. Afară de aceasta, ea mai dă mai multe serbări mari pentru notabilitățile Copenhagei și pentru străinii veniți cu ocaziunea nuntei de aur. Ministrul Statelor Unite, sir Clark E. Carr, va ceti o adresă Regelui și Reginei, din partea președintelui Harrison, la recepțiunea corpului dipllmatic. Contele d’Aunay, ministrul Franței, va prezintă de asemenea o scrisoare autografa de felicitare din partea d-lui Carnot. Se așteaptă și escadra franceză de nord. Regele Belgiei va fi reprezentat probabil prin contele de Méréde. Italia va fi reprezentată printr-o divizie de escadră comandată de ducele de Genua, Suedia și Norvegia de prințul Charles, fiul mai mic al regelui Oscar. Nu se știe încă nimic despre dispozițiunile Germaniei și Rusiei. ----------------------c---------------------PATURILE HERBERT Ni se trimite spre publicare următoarele amănunte asupra paturilor și somnnierelor aduse de Eforia pentru spitalele dependințe de această administrație. Paturile și sommierele Herbert aduse de Eforie acum în urmă în număr de 400 au fost adoptate în Franța după concurs. La ministerul de interne de asistența publică, de azilurile de alienați, de posturile sanitare ale fruntariilor. La ministerul de resbel, de școala de serviciu a sănătății militare, de școala Polytechnică, de spitalele militare. La ministerul de marină, de școala serviciului de sănătate navală, de spitalele porturilor, de construcțiunile navale. La ministerul comerciului, industriei și coloniilor, de spitalele coloniale, de oștirea colonială. In fine de spitalele celor mai multe orașe din Franța, Paris, Lyon, Marsilia, Bordeaux, etc. De un mare număr de licee, școli normale și stabilimente libere. Iată acum ce spune Extractul Procesului-verbal al ședinței din 2 August 1888 al comisiunei de higienă spitalicească (Prefectura Senei) (Buletinul municipal oficial din 24 Ianuarie 1889). Proces-verbal .Ședința este deschisă la 4 ore 45 în magazinul central al spitalelor sub prezidenția d-lui Peyron. Directorele general al asistenței publice, spre a cerceta tipurile de sommiere propuse administrațiunei. Comisiunea trece atunci în sala unde se găsesc expuse cele 25 tipuri de somniere înfățișate cercetărei sale, și cu ajutorul unei note a d-lui Doucé, rezumând părerile emise de șefii de serviciu și directorii diferitelor stabilimente, unde au fost încercate aceste somniere, ea stabilește o clasare între ele. Ea înlătură mai intâiu din îndoitul punct de vedere al economiei și al higienei, sommierele compuse de resorturi în spirale și de resorturi în formă de maț și sommierele acoperite sau compuse de o pânză sau grilaj metalic. In unanimitate, ea emite părerea că, din toate somnierele presentate singurul care răspunde în mod mai desăvârșit la nevoii, unui serviciu spitalicesc este sommierul Herbert. Ministerul comercialui, industriei și coloniilor adresează cu această ocasiune d-lui Herbert, inginer a artelor și manufacture!, următoarea adresă: Domnul meu, Consiliul superior sanitar, consultat asupra avantagiilor ce prezintă patul cu somnierul inventat de d-stră și asupra oportunităței de a înzestra spitalele coloniale cu ele, a făcut cunoscut, într’o deliberare din 25 Iulie din urmă, a cărei copie v’a alătura că în urma experiențelor executate de curend în cele 5 ocoale maritime, comisiunile chiemate a statua asupra diferitelor modele ce le erau înfățișate, fusese unanime a declara că patul d-tale era preferabil oricărui altuia. Acea adunare a declarat că era un interes, din punctul de vedere al bunului traiu al bolnavilor de a adopta acest sistem pentru serviciul spitalelor de peste mări. Am onoarea ve prevesti că am primit această propunere și că ordine s’au dat administrațiunilor coloniale, spre a face să figureze în nomenclatura obiectelor de culcat, al stabilimentelor spitalicești de peste mări, patul ce ați inventat. Paris, 5 Octombre 1889. Acum dacă e vorba de a iniția cititorii la proprietățile și avantagele șomierului Herbert, cu ipoteze de oțel, pentru care la expozițiunea din Paris din 1889 s’a acordat inventatorului cea mai înaltă recompensă, iată ce citim tot în acel proces-verbal: 1. Un șomier, spre a fi dăinuitor, fără reparațiuni nu trebue nici o dată să se lase în jos, prin întrebuințare. Pentru aceasta, trebue și e de ajuns, că dacă greutatea totală este aplicată la unul oricum ar fi din elemente, limita de elasticitate a acelui element să nu fie depășită. 2. Un șomier spre a fi bun și hygienic trebue să poată fi curățit cu mâna, în toate părțile sale, cu un burete muiat în apă sau într-un liquid antiseptic, și nu trebue să conțină nici un colț sau Înfundătură care să poată servi de adăpost insectelor. Lomierul Herbert cu speteze de oțel este singurul care îndeplinește perfect aceste condițiuni de aceea este și succesiv adoptat de toate administrațiunile. Ceva mai mult, neavând decât o grosime foarte slabă el poate să fie înmagazinat în mari cantități într’un spațiu foarte restrâns. In fine, acest șomier, nefiind supus la nici un fel de reparațiune, dacă prețul seu de cumpărare poate să fie superior la unele din modeluri nu este mai puțin, cu cele din urmă, mult mai economic. INTAMPLARILE ZILEI Accident. Alasta era unui lucrător de la gara Filaret anume Grigore Alexandrescu i s’a zdrobit mâna stângă intre două tampoane de vagon. Nenorocitul a fost dus la spitalul Brancovenesc. Hoția din gara Crasna. — D. deputat A. Negruzzi a fost dii noapte victima unui furt. Fiind în tren in gara de la Crasna, d-sa a înmânat uneia din cunoștințele sale mai multe hârtii. înainte de a pleca trenul o persoană necunoscută s’a urcat în vagon și se vede că pe când d. Negruzzi vorbea in coridorul vagonului, necunoscutul, care era un pungaș ,a băgat mâna în buzunar și i-a luat portofoliul care conținea 600 lei in bilete de bancă, carta de liber-parcurs și alte hârtii de valoare. D. Negruzzi a observat că-i lipsește portofoliul tocmai după plecarea trenului. S’a dat imediat de știre șefului gării Crasna. Incendiul unei prefecturi. In ziua de 7 Mai, st. n., pe la ora 1 jum. ziua, toxinul aruncă groaza în populațiunea orașului Troyes din Franța. Nu se auziam decât un strigăt: «Arde prefectura!» Numaidecât uzinele și atelierele se deșertară. Toată lumea aleargă la locul incendiului. Când sosi mulțimea coperișul era in flăcări! Funcționarii prefecturei de la ferestre aruncau în curte arhivele, in niște trăsuri rechiziționate de jandarmi cu baioneta în țeavă. Cu toată zăpăceala, serviciul se organizează cu activitate. Focul pare că a isbucnit de sus, din mijlocul zidirei principale. Un jandarm care se urcase aproape îndată n’a putut să ajungă până la etajul acela, atâta erau de intense căldura și fumul. Etajul *al douilea a fost repede cuprins. Nu s’au putut scăpa de cât vr’o câteva obiecte prețioase din camerile copiilor prefectului. Prefectul, d. Tournier și femeia sa erau în apartamentele lor. Nu se poate descrie groaza d-nei Tournier. 1892. Focul s’a întins cu o iuțeală strașnică. In mai puțin de o oră rândurile de sus au fost distruse, precum și parte din aripi. * La trei ore focul a fost stăpânit. S’a observat că focul a isbucnit în ajunul scrutinului de balotagiu ce era să aibă loc. Nimeni nu voia să creadă intr’o cauză accidentală. Bănuielile cad asupra unui călător necunoscut care se prezintase la prefectură, puțin inainte de incendiu. I căutată cu activitate. O parte din trupe au fost consemnate. La patru ore a fost arestat individul bănuit că dăduse foc prefecturei. E un anume Brisson, din Mieuville, în vârstă de patruzeci de ani, de profesie comptabil.“ Dimineața Brisson s’a prezintat în biurourile prefecturei ca să ceară un ajutor. I s’a dat două franci. Atunci el s’a mâniat spunând că se cheltuiau mulți bani pentru alegeri, iar nu pentru nenorociți. «Poate să vie și rândul nostru!» După o oră isbucni focul. El mărturisește ce a spus dar tăgăduește că a dat foc. Nu s’a putut scăpa decât o parte din acte, cele mai importante. Nu s’a întâmplat nici un accident altul afară de rănirea puțin gravă a unui pompier. Prefectul a pus de l’au urcat în trăsură, apoi, așezându-se și el lângă vizitiu, l’a condus până acasă. ---------------------------HgSg-----------------------DIN TOATA LUMEA Poșta în velociped.— Administrația poștelor din Paris a organizat un serviciu de velocipediști care duc ultimele cariere până la gări, cu câteva momente înaintea de plecarea trenurilor, în schimbul unei suprataxe de 15 centime. Acest serviciu poștat pe velociped a început de Miercurea trecută din piața Bursei. ’ Cârcerașii din Prusia. — Mai deună zi am anunțat că ziaristul ultramontan Fussanjel, director al unei foi din Westphalia,intentase proces principelui de Bismarck pentru cuvinte defăimătoare rostite în public asupra lui. Acum, ex-cancelarul german dă în judecată pe un negustor din Hamburg, fiind-că ar fi vorbit râu despre dânsul intr’o cafenea. Danie extraordinară. O damă care a murit la Roma a dăruit redactorului șef al jurnalului ei favorit o sumă de 50.000 de franci. Această sumă a fost primită, dar a fost împărțită imediat la instituțiile de binefaceri. — ..... Generozitatea lui Rothschild. —In urma fngei casierului Jaeger de la casea de bancă Rothschild de la Francfort pe Main, autoritațile judiciare au sequestrat toate valorile ce s’au găsit la domiciliul fugitului. Totalul acestor valori se ridică a vre-o sută de mii de franci. După cererea baronului Rothschild, această sumă a fost înapoiată nenorocitei neveste a casierului Jaeger. 1111 Drepturile electorale ale femeilor.Femeile majore au drepturi electorale la Zurich. Ele hotărăsc și aleg prin buletine scrise pe moașe. Candidatele trebuesc să fie însă prezentate de autoritățile medicale, ceea ce reduce considerabil numărul viitoarelor mame. — — Eflinirea gazului aerian la Paris.—A treia comisiune a consiliului municipal din Paris a încheiat cu compania de gaz o convențiune pentru scăderea prețului metrului cub de gaz. Astfel de la 1 Ianuarie viitor și până la finele concesiunei actuale, adică până la 31 Decembre 1905, prețul unui metru cub de gaz vândut particularilor va fi scăzut pentru iluminat și încălzit de la 0.30 la 0.25 , pentru forța motrice de la 0.30 la 0.20. Apoi, de la 1 ianuarie 1906, în cazul când comuna n’ar voi să ia asupra- sarcina întreprinderei gazului, compania pariziană va fi ținută să asocieze pe consumatorii de gaz la beneficiile exploatațiunei sale. Se va crea un fel de mutualitate între companie, consumatori și comună. ■" Congresul Orientaliștilor. La 1 Septembre se va întruni la Lisabona al 9-lea congres al Orientaliștilor. Congresul din anul trecut s’a ținut la Londra și a fost respresentată și România. --------- Casierul lui Rothschild. — Se vestește din Alexandria că s’a găsit în curorile lui Jaeger cea mai mare parte a sumei furate, în bilete de bancă. — Alt casier hoț.—Ni se telegrafiază din Berlin . Casierul Franck care participase acam câtva timp la speculațiuni frauduloase asupra rublelor în prejudiuiul casei Deutsche Bank și care ajunsese să scape, a fost arestat. FELURIMI Un velociped care merge singur. Ideia unui motor special care să înlăture oboseala, mama bronduizelor, și care să păstreze întreagă plăcerea d’a merge repede și singur, oriunde ar dori cineva cată a negreșit să ocupe primul rang printre invențiunile reclamate urgent de actualitate. Dacă credem pe d. Fleuret, acest nou motor e găsit, cu totul ușor, mergând fără apă, fără foc, fără electricitate, fără vapori, fara fum, fără gaz de iluminat, fară petrol, putând să înmagazineze puterea- motrice și să meargă după voință înainte și înapoi, iar ca culme costând foarte puțin! Din nenorocire inventatorul acestui motor interesant nu dă amănunte tehnice și nu vrea să-și încredințeze secretul decât constructorului inteligent care ar voi să se însărcineze cu fabricarea aparatului. Copii dați la garderobă. — Până acuma garderobele de la intrarea salelor publice nu slujeau decât pentru de-