Timpul, iulie 1892 (nr. 143-168)

1892-07-22 / nr. 160

No. 160 Prințul a zis ca rosboaele trecute erau necesare ; cele din viitor nu vor mai fi de­cât rescoae defensive. A respins cu energie imputarea că ar a­­vea sentimente antimonarhhice. După amiazi prințul a plecat la Schoenhausen. Eastern --------------------|...-----------------— MERSUL CHOLEREI (Prin fir telegrafic) Petersburg, 30 iulie. Buletinul h­olerei pe ziua de 27 Iulie; Astrakhan 39 cazuri, 20 decese; Vo­­ronetz 13 cazuri, 3 decese. — Stațiile de drum de fer Rostov-Voronetz 43 cazuri, 20 decese; Orenburg 3 cazuri, 3 decese. Pe usa la 27 iulie, 1 caz, 1 deces; până la 27, 7 decese; Samara 130 ca­zuri 64 decese; Simborsk 51 cazuri, 19 decese; Rostov 141 cazuri, 62 de­cese ; Baku 190 cazuri, 141 decese; Zalizyn 38 cazuri, 22 decese; Tam­bov 32 cazuri, 26 decese; Nijni Novgorod 74 cazuri, 30 de­cese ; la 29 iulie s’a constatat 91 ca­zuri, 38 decese. In teritoriul Daghestan până la 27 Iulie 372 cazuri, 38 decese. Teritoriul Kubanu 86 cazuri, 24 de­ CGSG. Teritoriul Tiver 383 cazuri, 206 de­cese. Taschend la 27 Iulie, 174 decese. Samarkanda 10 decese. Petersburg, 1 August. Oficială. — Holera a izbucnit in ți­nutul Tobolsk. Petersburg, 31 Iulie. După ziarul Kaspi, care apare la Baku, stagnațiunea afacerilor în acest oraș este complectă. La 1 (13) Iulie s’au protestat 150 scrisori de schimb. Se prevede un mare număr de fali­mente. De la 9 Iunie nici o transac­­țiune asupra naftului nu s’a făcut la bursa din Baku­, Londra, 31 Iulie. Agenția Reuter află din Teheran că in provinciile Astrabad și Masende­­rah și în orașul Ghilen Kolera are un caracter foarte ușor. In provincia Ka­­rassan și în orașul Ardebil epidemia a încetat; nu mai există de­cât câte­va sate din Semnan, la Est de Teheran, care să mai fie incă infectate. Se desminte în mod oficial știrea în privința aparițiunei h­olerei la Ta­­b­ris. Constantinopol, 30 Iulie. După o deciziune a consiliului sa­nitar lazaretul din Sinope se va des­chide la 1 (13) August. Proveniențele Mării Negre de la Kertsch până la Oi­don vor face ca­rantina lor la Sinope, iar acelea care vin din porturile situate între Kertsch și granița românească vor face ca­rantina la Karak. Atena, 31 iulie.. Consiliul sanitar a hotărît să des­ființeze carantina pentru provenien­țele Siriei. Viena, 30 iulie. In urma măsurilor de carantină im­puse proveniențelor Mării Negre, va­poarele Lloydului, — linia Constan­­tinopol-Batum, — nu vor mai merge până la un nou ordin de­cât până la Samsun. încărcarea mărfurilor pen­tru Kerasund și Trebizonda este sus­pendată. Viena, 30 iulie. «Corespondența Politică­) află din Lem­berg ca s’au constatat 4 cazuri de h­o­lera n­ostras la Trzebinia (Gatiția). Pressburg, 30 iulie. Se anunță că 9 cazuri de holera nos­tras s’au constatat la Duna Szerdahely (Ungaria). Breslau, 30 iulie. Spre a înlătura ori­ce posibilitate de introducere a holerei, direcția dru­murilor de fer a luat dispozițiuni ca vagoanele care vin din Varșovia să nu treacă granița. Paris. 30 Iulie. Știrile răspândite de unele ziare in privința întinderea holerei la Paris sunt cu desăvârșire false. Epidemia care a bântuit in câte­va localități din Împrejurimi a fost foarte ușoară și s’a terminat aproape; populația nu este nici de­cum neliniștită. Pa­risul este neatins. Paris, 30 Iulie. (i decese holeriforme au fost la Gonesse in împrejurimile Parisului.) Roma, 30 Iulie. Oficial.— Nici un caz de holeră nu s’a constatat în Italia , starea sanitară este perfectă in tot regatul. ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observațiunea Casei A. Menu­et O­nie, optician­, Calea Victo­riei 88, pe ziua de 21 Iulie. Miezul nopții .... +17,2­7 ore dimineața . . . +19 Amiaza................... . +28 înălțimea barometrică 756 15tarea cerului­, frumos. # * * *D. Papiniu, consilier de legațiu­­ne, însărcinat cu gerarea secreta­riatului general al ministerului de externe, este împuternicit a aproba cheltueli și a semna ori-ce corespon­dență și ordonanță de plată pentru toate serviciile atașate la ministerul afacerilor străine.• • * S’a încuviințat înaintarea atașatu­lui de legațiune clasa I-a D. Mitili­­neu (Carol M.) la gradul de secretar de legațiune clasa 2-a și numirea sa în această calitate la legațiunea din Constantinopole in locul d-lui Th. L. Ghica, transferat.* * * Cu începere de erî a intrat în a­­plicare noua lege telegrafo-posteră, care a fost promulgată în Monitorul de alaltă­ieri unde s’a publicat tex­tul legei și al regulamentului inter­pretativ.* * * Consiliul de miniștri este convo­cat pentru astăzi la orele 4 d. a. * * * D. S. Sturdza a fost numit admi­nistrator al plasei Tulcea. * * * D. Cristescu, portărelul tribunalu­lui Vlașca, a fost destituit. * * * In ziarele pariziane găsim numele elevilor români, cari au obținut di­ferite premii, așa la liceul Montaigne au fost premiați tinerii: Maican, Fe­­rechide, Hânțescu și Popovici. * • * Iarmarocul ce a avut loc in ziua de Sf. Ilie la Fălticeni, a fost foarte fregventat. S’au făcut multe cumpă­rări și vinzări de vite. * * * Pentru viitor voluntarii bacalau­reați nu vor mai putea trece exame­nele lor de­cât de patru ori pe an : la 1 Aprilie, 1 Iulie, 1 Octombre și 1 Ianuarie. De asemenea angajările de volun­tari nu vor putea avea loc de­cât la aceste date. Durata voluntariatului rămâne tot de șase luni, iar nu de un an, după cum anunțaă unii confrați. * * * DIN JUDEȚE Dunărea necontenit savizează hoi­turi de animale domestice, precum boi, capre, etc. Cauza este că apele Siretului fiind prea mari, vitele du­­căndu-se să se adăpe, cad in vârte­juri și să trreacă. Dealtminteri apele Dunărei incep a descrește, însă foarte încet. Din a­­ceastă cauză lucrării« cheiului de ra­cordare între cel nou și cel vechi» din Galați merg foarte încet. * ♦ * D. Lascar Catargiu, președintele consiliului de miniștri, printr-o te­legramă particulară a făcut cunoscut­ă­lui G. Robescu, primarul orașului Galați, că ministerul lucrărilor pu­blice a fixat ziua de licitație pentru pavarea stradei Brăilei. Era și timp. * * * DIN STRAIN­AXATE Congresul de navigație s’a închis Sâmbătă,­ ne vestește o depeșă din Paris.—Președintele a resumat rezo­­luțiile luate. Mai mulți delegați străini, printre cari și inginerul român d. Mi­­ronescu,au m­ulțumit guvernului fran­cez pentru primirea călduroasă ce li s’a făcut. Viitorul congres se va ține la Haga. . * * Regele și regina Italiei vor merge la Genua pe la sfârșitul lunei August sau începutul lui Septembrie st. n. * * * Ieri, Luni, împăratul Wilhelm a sosit la Cowes, în Englitera. Prințul de Galles, ducele de Con­naught și prințul Ch­ristian de Schleswig s’au dus spre întâmpinarea lui pe Yachtul Alec, îndată după ce a debarcat împăra­tul s’a dus in trăsură la Osborne, la Regina, care l’a primit în mod foarte cordial;—el a prânzit la Osborne. * *• O depeșă din Londra ne vestește că d. Gladstone e reținut in pat de o indispoziție. * * * Din Wilhelmshaven primim vestea că împăratul Wilhelm, însoțit de fra­tele său, prințul Enric, s’au dus la Helgolanda să viziteze fortificațiile. * * * Prințul și prințesa moștenitori ai Greciei s’au intors Sâmbătă la Atena. Regele va pleca la Aix la­ Bains după Închiderea Camerei. * * * Necrologie. Din Paris ni se vestește moartea fostului ministru și ambasador Tesse­­renc Debort, iar din Viena a fostului ambasador baron de Huebner. TIMPUL 22 IULIE * * ULTIM CUVENT Un trecător, speriat de lătratul unui câine, o rupe la fugă. Alt trecător, rizând : — Ce, nu știi proverbul că câinele care latră nu mușcă ? Cel d’întâiu, fugind înainte .—Ba eu il știu, dar nu sunt bine convins dacă-l știe și câinele. Moș Neagu­. * Curierul băilor Slănicul (Prahova) Slănicul este așezat într’o poziție pitorească, înconjurat de munți cu diferite minerale și în special cu sare abondentă de unde statul trage mari foloase. Sursele de sare, fer și iod sunt cu mult mai bune de­cât simi­larele din străinătate și dacă aceste ape s’ar exploata într’un mod siste­matic ele ar fi primele din țară.­­ Băile sunt așezate în două părți, pe vârful unor dealuri; în stânga gu­­­rii, cum vii de la București, sunt băi calde și reci, iar în dreapta numai reci, și mai tari ca cele d’anteiü și mai bogate in minerale ca cele de la Lacul-Sărat. După svonurile culese, se zice că aceste băi provin din niște guri părăsite de Ocne de Sare. Băile sunt foarte reu administrate și prețurile ce se iau de către antre­prenor nu corespund de loc cu starea în care se află acest stabiliment. Ca­binele de băi sunt niște șandramale fără uși și care amenință in tot mo­mentul sa cază. In dreapta gării nu sunt de­cât două gherete de scânduri, fără uși, dia care una pentru dame și cea­laltă pentru bărbați, lipite una de alta și cu scândurile desfăcute și pline cu găuri ast­fel in­cât este un adevărat scandal. Rufăria băilor se reduce la două cerșeafuri cu care trebuie pe rând, să se servească publicul care face băi. Nu e de prisos cred a mai adăoga că drumurile la băi sunt cu totul im­practicabile mai cu seamă când plouă. In rezumat băile de la Slănic sunt într’o părăsire și o neingrijire care merită să atragă atențiunea celor in drept a remedia relele de mai sus și mulțumită cărora acest stabiliment va fi in curând părăsit de vizitatorii cari ’și caută aci leac, pentru boa­­iele lor. Radu-Țan. Meth­adia. In fine bunul D-zeu s’a indurat să ridice păturile groase de nori care de patru zile stau neclintite deasu­pra capului nostru, îngăduind dul­­celor raze ale prea mult așteptatului soare să ne încălzească casele ce în­cepuseră să prinză umezeală. Marți seara sa dat­a,în Kur­salon obicinuitul bal Ana-bal pe care îl dau ungurii, unii zic, în amintirea sfintei Ana, iar alții pentru l­ a zi a anului musulman. La acest bal au luat parte și ur­mătoarele familii române: d. d-na și d-reie colonel Gorjan, d. și d-na co­lonel Candiano, d. d-na și d-ra Bib­­­escu, d., d-na și d-ra Petrescu, pre­ședintele Curței de apel din Bucu­­curești, d. și d-na dr. Vuia, d., d-na și d-ra Török, d., d-na și d-ra Fran­­cuci, profesor universitar din Bu­curești, d-nul Foscolo-Galați, d. și d-na Brediceanu, d. și d-na Vlad-Lugoj, d. d-na și d-ra Scurtu-Giurgiu și mulți alți care ne scapă din me­morie. S’a petrecut de minune; dausul a fost animat și a durat până pe la 3 ore și și jun. dimineață indheindu­­se cu obicinuitul cotidion * ■ * * Duminică tot în Kur-Salor», s’a tras tombola obicinuită la care a luat parte toată lumea de aci. înainte de tragere tînerul Cotărescu, șeful corului Madona-Dudu din Craio­va, în admirația întregei adunări a cântat mai multe bucăți românești care au fost acoperite de aplauze și cântărețul viu aplaudat. O altă gin­gașă cântăreață, d-șoara Ionescu, tot din Craiova,a delectat­­ publicul cân­tând câte­va romanțe. Sora d-șoarei Ionescu deja face școala de canto din Milano.­­ Este vorba să sosea­că zilele aces­tea la Mehadia d. Weckerle, ministrul de finance al Ungariei. Tag. — -----■-----—«•------——-------­de la B­EB ISI­ .A. Se aduce la cunoștința domnilor Se­­natori și Deputați, cari s’au înscris pen­tru a p­articipa la conferința interparla­mentară de la Berna din acest an, că­­ Conferința va fi deschisă in ziua de 15 (27) August, iar congresul internațio­nal va începe în ziua de 10 (22) și se va fini la 15 (27) August. Atât d-nii Senatori și Deputați înscriși cât și cei neînscriși spre a participa la această conferință, precum și d-nii mem­brii ai vre­unui asociațiuni cari ar dori să participe la congresul de la Berna, sunt rugați a vesti pe d. secretar-gene­­ral și delegat al congresului Dimitrie C. Butculescu, până în termen de zece zile, ca să poata mijloci în timp util pentru obținerea biletelor de participare, de re­ducere de transport, etc. Toate societățile meseriale, industriale, comerciale, filantropice, literare, științi­fice, financiare, etc. au dreptul de a tri­mite delegați la acest congres. Delegații parlamentari pentru a asista la lucrările pregătitoare ale comitetelor conferinței sunt: V. A. Ureche, I. Ciu­­flea și D. C. Butculescu. Delegații societății cooperative a me­seriașilor și constructorilor români pen­tru a participa la congres sunt: D-nii Dimitrie C. Butculescu, Alexandru Pâ­­cleanu, deputat, Ioan Negulescu, depu­tat, Constantin C. Butculescu, proprietar, și Stavri Predescu, avocat. Delegații studenților universitari sunt: D-nii Axente, Antonescu, Iliescu, Vasi­­liu, Policrat D. Alexandru Țigara, Pau­­lian, Ștefănescu-Goangă, Em. Pantazi, Policrat M. PREDIHAMIFLIUL Prințul Ferdinand al Bulgariei.—Stam­­buloff ? Stambuloff.— Sire. Ferdinand.— Am să-ți spun un lu­cru de care ai să te miri. Eu, așa de vesel de obiceiu, cu care n’am altă ambiție de­cât să fiu numit Ferdi­­nand-chefirul de istorie, știi tu că, de o bucată de vreme, incep să mă plictisesc ? Stambuloff.— Am băgat de seamă, Sire. Te-a apucat a doua­ zi după exe­cuția bravului maior Panița, la care am simțit mare plăcere. Ferdinand.— Așa e. Am o slăbi­ciune : să văd cum se împușcă oa­menii și când ei sunt, cu aceiași oca­zie, dușmani ai Statului, mărturisesc că simt o mare plăcere. Din nenoro­cire, bătrânul meu Stăm, nu mai avem pe nimeni de împușcat de la acel bun maior încoace. Stambuloff.— Am o ideie. Ferdinand.— Să vedem. Stambuloff.— Mai avem patru con­damnați politici. Dacă i’am împușca ? Ferdinand.— Ași! Stambuloff.— Nu cum­va Majesta­­tea Voastră are de gând să’i grațieze­? Ferdinand.— Nu e vorba de gra­­țiare. Dar să’i împușcăm,... tot să-i împușcăm.... Același și același lucru... Ași prefera o moarte mai variată, mai pitorească.... Stambuloff.­­ Am putea să-i spân­zurăm. Ferdinand.— E deja mult mai bine. N’am asistat nici­odată la spânzurare. Ce-ai zice de țeapă ? Stambuloff.— Vrea Majestatea Voas­tră să-i spun părerea mea sinceră ? Să nu tragem în țeapă de o dată, ar face efect roa in Europa unde acest fel de supliciu nu mai e la modă. Tre­buie să obicînuim opiniunea publică încetul cu Încetul. Și ne mulțumim cu spânzurătoarea de data asta. Data viitoare tragem la țeapă. Ferdinand.— Mi se pare că ai drep­tate. Stambuloff.— Și dacă după acest complot va mai fi vre­un altul, a­­tunci jupuim de piele pe conjurați. Ferdinand.— Oh ! să văd cum se jupoaie un om, e visul întregei mele vieți! îmi făgăduește. Stăm ? Stambuloff.— Pe onoarea mea. Grainborge. INTEMPLĂRILE ZILEI Monstru. — Circulă zgomotul prin orașul nostru, spune Cumpăna din Turnu-Severin, cum că femeia unui violinist, din strada Brâncoveanu, 141, in noaptea de Sâmbătă 11, spre Duminică 12 Iulie, ar fi născut la ora 12 noaptea un copil de sex bărbă­tesc cu înfățișare de Drac, împinși de curiozitate, ne-am pre­zentat la locuința violinistului și am constatat următoarele: Copilul s’a născut viu și n’a plâns; a trăit 43 ore. Merită intr’adever nu­mirea de monstru, de­oare­ce ’i lip­seam osul frontal, parietalele și derma care îmbrăca craniul. In cavitatea cerebrală avea două carnosități san­guine. Ochilor le lipsea­u mișcare. Pu­pilele erau eșite mult din orbite. Corpul natural avea mișcările im­­pulsate numai din coloana vertebrală. Sinucis din cauza mizeriei.­In noap­tea de 16 spre 17 Iulie s’a găsit ucis un miner la gara Bărboși. Ucisul avea tâmpla perforată de un glonț. Lângă dânsul s’a găsit un re­volver, iar un buzunar o cutie de chibrituri și 25 de bani. De altmin­trelea era bine îmbrăcat și se crede că s’a sinucis. Procurorul și doctorul au fost în­științați telegrafic. Sinuciderea se atribue mizeriei. Diamantele unei ducese. — Se scrie din Wiesbaden: Joia trecută s’au vindut aci la licitație giuvaericalele ducesei Bauffremont. Ducesa le pu­sese amanet la Muntele de pietate 1892 din Wiesbaden, fără să le mai res­­cumpere. La licitație au luat parte giuvaergii din Mainz, Frankfurt, Stutt­gart, Düsseldorf, Bruxelles, Varșovia și alte orașe. Din rezultatul licita­­țiunea s’a despăgubit orașul și s’au acoperit chel­tuelile j­udecătorești. Cre­ditorilor însă nu le-a rămas­ nimic. Insolați. — Ni se telegrafiază din New-York cu data de 30 i. c. s­. n. . In urma căldurilor extra­ordinare s’au produs numeroase cazuri de in­­solațiune aci și in orașele din Est. Mortalitatea este foarte conside­rabilă. Numai în ziua de eră au fost 223 cazuri dintre cari 111 copii. Spi­talele sunt pline.* Ciocnire de trenuri. — Din Paris,’31 Iulie : O ciocnire s’a produs între două trenuri omnibusuri lângă casa La­­fitte; sunt 3 morți și 10 răniți. ----------------------Sa.-------------------­ D ÎN TOATA LUMEA -------- Expoziția din Berlin National Zeitung crede ca poate afirma că diferite guverne germane, printre care se afla unul din cele mai puternice ale Impe­riului, au dat un aviz defavorabil relativ la chestiunea ce le-a fost pusă în privința unui proiect de expoziție universala la Berlin. In cercurile industriale s’a primit de a­­semenea mai multe resp­unsuri defavorabile. -------- Dați afară din case. D. Dresch, comisarul parizian care a a­­restat pe Ravachol, a fost invitat de proprie­tarul casei sale să se mute. Același lucru s-a întâmplat și unui alt comisar, d. Gavrelle pre­cum și călăului Deibler. —— Armamentul Rusiei. Guvernul rusesc a însărcinat manufactura de arme de resboiu de la Herstal de a trans­forma 400.000 puști Berdan cu încărcare simplă în puști cu repetiție. Această transformare va costa 15 milioane și va necesita construirea de ateliere m­od. -------- Leac în contra filoxerei. Se vestește din Viena că un țeran bătrân de la Grinzing ar fi găsit acum câți­va ani leacul în contra filoxerei și ca în fie­care an sar fi experimentat cu mult succes. Secretul invenționei ar fi fost vindut cu 30.000 fio­rini unor cultivatori francezi de vie cari ar fi luat in serviciul lor pe țăranul Eberle. --------------------------------------------­ FELURIMI Teatrele din Rio de Janeiro.—In ca­pitală Braziliei sunt zece teatre in care se joacă în fie­care seară și a­­nume : Lyrico, care conține 1.898 de locuri și poate să facă, in monedă franceză, încasări de cel mult 56.395 fr; San Pedro de Alcantara , 1.289 locuri cu o rețetă de 18.630 fr; Polytheama Ho­­mineuse: 1.957 locuri cu rețetă de 8.752 fr.; Lucinda : 1326 locuri, rețetă 6.445 fr.; Varietades: 1515 locuri, rețetă 6.170 fr.; Sant ’Anna­: 1489 locuri rețetă 6.177 fr.; Apollo, 1.727 locuri, rețetă, 7.397 fr.; Phenix Dramatica: 1.410 locuri, rețetă 5.575.; Eldorado (café - concert): 1000 locuri, rețetă 5000 fr.; Recreto Dramatico: 1.501 lo­curi, rețetă 4.208 franci. In anul 1888, s’au jucat la Ri­o de Janeiro, 429 piese franceze și sumele ce au produs se ridică la trei milioa­ne none sute patru­zeci și șeapte de mii cinci sute de franci. In 1890, 533 piese franceze apar pe afiș și produc 4 milioane 245 de mii de franci. In 1890 cifra sporește încă. Se joacă în teatrele din Rio de Janeiro 797 piese franceze și produc suma enor­mă de 5 milioane 645 de mii de franci. Și proporțiunea sporește în așa con­­dițiune în­cât numai în semestrul în­tâi al anului 1891 s-au jucat 637 de piese franceze și au aruncat in pun­ga directorilor 4 milioane 737 de mii o0O franci. —*—" ——- ------------------— ȘTIRI MĂRUNTE Am anunțat că d. dr. Babeș a­ fost ales membru corespondent al Academiei de me­dicină din Paris. D. dr. Babeș a obținut 46 voturi din 56 votanți, iar d. d’Espine din Geneva 9 vo­turi. Un buletin a fost anulat. D. dr. Dimitropol, directorul Bailor Efo­riei, pleacă azi în străinătate unde va in­specta mai multe stabilimente de hidrote­­rapie. D-na își propune să creeze un asemenea stabiliment în București, înzestrat cu toate perfecționările la care au ajuns aceste stabi­limente aiurea. Primăria de S*.­Severin a primit oferte pen­tru luminatul orașului cu electricitate. Pro­punerea nu a fost încă discutată. în urma carantinei stabilite in România, societatea de navigațiune pe Dunăre a sus­pendat serviciul său între Galați și Odesa.

Next