Timpul, octombrie 1892 (nr. 216-240)

1892-10-09 / nr. 223

ANUL AL PATRUSPREZECELEA. — No. 223 EDIȚIA A DOLU «.r.wiűuial igil --■ ------------------------- *!'■" gl'ÜU!;...llLUJlj;"L.rgl." ?TMIL'LU. "'Jl'J'l ■ Curioasă opoziție avem și noi. Când ma ne înjură surugiește, acuzându-ne de toate blestemățiile posibile și imposibile, se aruncă în utopiile cele mai extravagante și ne cere să realizăm reforme pe care nici un Stat nu a îndrăznit să le facă. Așa am văzut în zilele din urmă pe un ziar opozant—dintre ziarele cu idei —luând prilej de la împușcarea celor trei contrabandiți din Dorohoid pentru a cere nici mai mult nici mai puțin decât să desființăm vămile și toate impozitele indirecte și să le înlocuim cu impozitul (progresiv?) pe capital. Față cu asemenea pretențiuni absurde, aproape îți vine să întrebi pe cei ce le formulează: „Numai atât cereți ?“ De ce să nu desființăm mai bine ori și ce spia de impozite, cum și obligațiunea serviciului militar ? Ce frumos ar fi și de câtă bătaie de cap n’am scăpa! Numai cât nu prea vedem ce s’ar face Statul român... își dau oare seamă tinerii democrați de la Lupta cu câte greutăți și de câte riscuri e legată o reformă financiară ca aceea pe care o cer de la noi ? Lăsând la o parte chestia dacă impozitul pe care-l reclamă ar trebui să atingă capitalul sau numai venitul—chestie foarte controversată—desființarea dărilor indirecte și înlocuirea lor printr-un impozit direct unic ar cere o muncă pregătitoare cum nu e în stare să o facă nici o administrațiune financiară din nici un Stat. Dovadă despre aceasta e că toate țările, care au adoptat impozitul proporțional pe venit—incontestabil cel mai drept—nu l-au introdus decât cu multe menajamente și numai ca impozit suplimentar pe lângă celelalte impozite existente. Și încă nicăeri nu s’a dat acest • • • tui impozit atâta extenziune, încât să se fi desființat impozitele indirecte. Cine cunoaște greutățile de așezare a impozitului proporțional (ori și progresiv) pe capital ori pe venit, înțelege lesne rezerva pe care o păstrează toate guvernele față cu acest sistem. Fiecare Stat are o mulțime de obligațiuni : salariile funcționarilor, întreținerea armatei, creanțele, pe care trebuie să le plătească cu cea mai mare exactitate. Nu le convine dar guvernelor să lase ceea ce e sigur, oricât de nedrept ar fi așezate impozitele, pentru ceva problematic. Și vor democrații noștri ca România. Stat mic și cu venituri mărginite, să faca ceea ce nici țerile cele mai mari și mai bogate n’au îndrăzneala s’o facă ? Nu tăgăduim și nici odată n’am tăgăduit că n’ar fi loc de reformă în sistemul nostru de impozite, nu numai din punctul de vedere al dreptății, ci și mai cu seamă din acela al utilității. Avem o mulțime de îmbunătățiri de făcut pentru a pune țara în condițiile cerute spre a putea propăși mai repede și mai sigur, și trebuie să ne îngrijim ca să sporim izvoarele de venituri ale Statului. In primul loc va trebui să atragem averea mobiliară in cercul materielor impuse, avere care până acum a fost aproape scutită și s'a putut desvolta în bună liniște. Guvernul conservator s’a angajat în manifestul șeii către alegători să facă reforma impozitelor, și activitatea lui de până acum dă oricui siguranța că el se va ține de curent. Dar niciodată nu ne vom arunca în experiențe mai mult, decât riscate, cum doresc democrații, pentru că niciodată nu ne-am putea hotărî să punem în pericol cinstea și chiar existența Statului român. ———— -----------—4s——— -----———----- TELEGRAME Răspunsul Porții la nota rusească Constantinopol, 19 Octombre. Răspsunsul Porței la nota rusească este scurt ; el zice că nimic nu s’a făcut care să aibă cel mai mic caracter politic, în timpul șederea d-lui Stambuloff la Constantinopol. Poarta exprimă din nou respectul soü tratatului din Berlin și voința sa de a menține amiciția cu Rusia ; repetă asigurările date în timpii din urmă în această privința cabinetului din Petersburg, dar nu intră în nici un amănunt. Convocarea Sobraniei.—Școalele grecești in Bulgaria. Sofia, 19 Octombre. Un ukaz princiar convoacă Sobrania în sesiune ordinară pentru 15 (27) Octombre. După «Swoboda» guvernul a ordonat consiliilor generale din provincie de a nu mai acorda școalelor grecești precum și celorlalte școale private, în care învățământul nu se face în limba bulgară, ajutoarele pe care le primise până acuma și de a nu le mai face să beneficieze de veniturile bunurilor publice ale comunelor locuite de Greci. Greva din Carmaux Paris, 19 Octombre. Consiliul de administrație al minelor din Carmaux a aprobat declarațiunea d-lui Reille primind arbitragiul. Carmaux, 19 Octombre. Comitetul grevei care s’a întrunit după amiazî n’a luat nici o deciziune in privința propunerei de arbitragii. Paris, 19 Octombre. Consiliul municipal din Paris care a reluat azi ședințele sale, a votat 10.000 fr. pentru greviștii din Carmaux. Proiectele militare germane Berlin, 19 Octombre. Post află că proiectul militar s’a depus azi, cu expunerea motivelor, consiliului federal. ---------------------------------------- VINERI 9/21 OCTOMBRE 1892 ■mni a Am dat în numărul de erî câteva amănunte asupra modului cum s’a produs conflictul diplomatic între Grecia și România. Spre complectarea acelor amănunte punem astăzi in vederea publicului următoarele note ce s’au schimbat în această cestiune: Traducere după nota primită de la Ministrul Afacerilor Străine grec de către d. Papparigopulo, trimisul extraordinar și Ministru plenipotențiar al Greciei. No. 3409. Atena 13 (25) Iulie 1892. Domnule Ministru, După depeșa D-nnei Voastre telegrafică de la 14 (1‘) Maiu care Înștiința pe Ministerul Regal că Guvernul Român, persistând in calea competițiilor, formulase o cerere de sechestru judecătoresc asupra moștenirei imobiliare a lui Ev. Zappa, precum și după raportul Dv. sub No. 486 cu data de 13 (23) a aceleiași luni și raporturile dv. următoare nu mai rămâne Guvernului Regal decât să ia o hotărîre care să puie un sfîrșit operei nefolositoare la care se vedea osândită Legațiunea Regală față cu refuzul repetit și îndărătnic al Guvernului Rmân de a da dreptate revendicăril O noastre întemeiate pe un drept sacru și nediscutabil , drept care până în ziua de azi a fost recunoscut intr’un mod constant și neîntrerupt tot de acest Guvern Român într’un timp îndelungat de 27 ani. Nu avem să revenim aci asupra celor ce au fost amănunțit expuse și dovedite în notele adresate de către Legațiunea Regală Ministrului Afacerilor Străine al Majestăței Sale Regele Carol. Ne va fi destul de a face o simplă mențiune de adresele D-niei Voastre sub No. 223, 235, 281 și 353 și de a reaminti argumentele fără replici și lăsate fără răspuns din Memorandul înmânat de către Legațiune la 28 Februarie Excelenței Sale d lui Lahovari. La toate reprezentările făcute de către Legație în numele Guvernului Elenic Guvernul Român a opus un refuz formal adăpostinduse după niște argumente ce putea insuși inventa spre a nu primi propunerea noastră. După ce și-a propus să puie mâna pe o moștenire imobiliara atribuita Guvernului Elen și de voința testatorului și de drept, s-a adresat la propriile sale Tribunale pentru a fi pus de densele în posesiunea acestor imobile. Pe când Guvernul Regal se plângea de acest procedeu, punând înainte drepturile lui de mult stabilite, recunoscute și respectate, Guvernul Român nici nu răspundea măcar că chestia nu era de competența sa : în gândul său ea depindea de Tribunalele țărei, la care se și adresase și dinaintea cărora ne îndemna să îndreptăm plângerile noastre. Față cu o atare situație, socotesc, Domnule Ministru, că linia noastră de conduită e cu totul indicată. Trebuie să ne adresăm intrun mod solemn și pentru ultima oară Miniștrilor Majestății Sale Română rugându-i să bine-voiască a se convinge de adevăr și să admită o cerere întemeiată pe banul drept. Nu e drept, nici regulat și nici odata Guvernul Regal nu ar consimți ca o chestie litigioasă pendinte între cele două State să fie deferită Tribunalelor uneia din cele două părți. Din contra am fi dispuși a trata direct cu Guvernul Român chestia ce ne desparte in scopul de a ajunge la o duțiune de bună voie întemeiată pe drept Am fi dispuși asemenea de a supune cestiunea în litigiu unui arbitrager precum au mai făcut alte State care ne-aui precedat pe această cale utilă și la care îndeamnă buna credință. Ne place să sperăm că Guvernul pe lângă care sunteți acreditat, însuflețit de un sentiment de dreptate și diind ca și noi aplanarea greutățlor care s’au ivit între ambele State, nu va refuza de a accepta alternativa ce ’i propunem. Vă rugăm, Domnule Ministru, să binevoiți a face pe lângă zisul Guvern demersurile trebuincioae în acest scop citind nota de față Ministrului Afacerilor Străine și lăsându i copie dacă dorește. Bine-voiți a primi, Domnule Ministru, încredințarea înaltei mele considerații. (Semnat) Ilagiimis, .Traducere după nota adresată de Ex. S.d. PapparLopulo Ex. S. d-lui Lahovari, Ministrul Afacerilor Străine. No. 859 din 29 Sept. 92. Domnule Ministru, Referindu-mă la nota mea No. 808 cu data de 9 Septembrie, am onoarea a ruga pe Ex. V. d’a bine-voi să ’mi trimită respunsul Guvernului Român la nota No. 3109 a Ex. S. d-lui Dragonmis, în termen de 3 zile după expirarea căruia Guvernul Regal va considera tăcerea Ex V. ca un răspuns negativ la propunerile sale. Primiți, etc, etc. Traducerea notei cu No. 19056 din 22 Septembrie (4 Octombrie) 1892 adresată de către d. Alexandru N. Lahovari, Ministru al Afacerilor Străine, Domnului Papparigopulo, trimis extraordinar și Ministru plenipotențiar al Greciei. Domnule Ministri. Referindu-mă la nota ce am primit din partea Excelenței Voastre in ziua de 9 Septembre trecut, la reîntoarcerea mea din concediu, și la aceea ce ați bine-voit a’mi adresa alaltă eu, mă grăbesc a Vă informa că am supus Consiliului de Miniștri al Regatului instrucțiunile pe care Excelența Sa domnul Dragomis Ministru al Afacerilor Străine al Greciei, vi le-a adresat în ziua de 13/25 iulie cu No 3409, privitoare la afacerea Zappa, instrucțiuni pe care le -ați cetit și lăsat in copie Excelenței Sale, d-lui Lascar Catargiu, președinte al Consiliului și Ministru al Afacerilor Străine ad-interim. Dacă Consiliul de Miniștri nu a fost mai curând chemat a se pronunța asupra chestiunilor ridicate cu ocaziunea notei Excelenței Sale d-lui Dragomir, motivul a fost că, in aceste două luni, din cauza absenței succesive a membrilor lui, convocarea Consiliului a fost foarte grea. Insistând spre a obține de urgență un respuns la propunerile sale, Guvernul Elen îmi pare că i-a ținut destul seamă de dificultățile ce prezintă o cestiune foarte complicată și care atinge mai multe puncte de drept public și privat. Cu toate acestea și fără a releva modul cam neobicinuit de procedare al Guvernului Elen, mă grăbesc a satisface dorința ce Excelența Voastră a binevoit a’mi exprima și a’i înainta răspunsul pe care densa pare a’l aștepta cu o mare nerăbdare. Guvernul Majestăței Sale Regelui a examinat cu băgare de seamă cestiunile ridicate cu ocaziunea afacerei Zappa și cu părere de rău a putut constata că motivele care l-au călăuzit și principiile pe care s’a bazat au fost reü înterpretate de Guvernul Majestăței Sale Elenice. Intr’adever, capacitatea persoanelor morale străine și aptitudinea lor spre a dobândi o succesiune, atunci mai cu seamă când este vorba de imobile, sunt regulate de principiile generale de dreptul public și civil al tezei unde sa deschis succesiunea și înde se află situate imobilele. Aceste principii se pot de asemenea aplica atunci când un guvern străin reclamă el însuși această succesiune. Nu vom examina dacă principiile generale ale dreptului public internațional, afară de niște cazări admise în genere—imobilele beneficiind de principiul exteritorialităței —permit unui Stat străin de a deveni proprietar al unei părți oricât de mică a teritoriului unui alt Stat. Fără a mă pronunța asupra unui punct atât de delicat, cred că cestiunea trebuia cel puțin să fie desbătută și veți bine-voi a recunoaște. Domnule Ministru, că soluțiunea propusi de Guvernul Domniei Voastre nu ține de loc seamă de aceste dificultăți. In asemenea condițiuni și fiind dată intervențiunea unor terțe persoane care se pretind moștenitorii naturali ai decedatui; Vangheli Zappa și ca o reclamă și densele aceată succesiune, Guvernul Român nu poate decât să menție acest litigiu pe terenul pe care se găsește deja pas. Tribunalelor Regatului sesizate in regulă aparține misiunea de a da o soluțiune unei afaceri in care, afară de pretențiunile opuse ale ambelor noastre guverne, se găsesc și alte pretențiuni ale unor particulari și care nu se pot nesocoti. Acest punct de vedere atât de just pare a fi fost adoptat de Guvernul Elen care își constituise mandatari speciali și advocați spre a apăra drepturile sale înaintea Tribunalelor Regatului. Prin ultima notă a Excelenței Sale d-lui Dragoumis s’a schimbat, fără nici un motiv aparent deciziunea luată de la început, deci/,iune dați mi voe să o spun, Domnule Ministru, mult mai logică și rece decât aceea la care Excelența Sa acum in urmă s’a oprit. Schimbarea care s’a produs in dispozițiunile luate de Guvernul Elen, precum ar are lămurit în ultima notă a Excelenței Sale Domnului Dragoumis, nu va putea modifica modul de a vedea al Guvernului Român. De altminteri, propunerea de transacțiune sau de arbitragiu făcută de Guvernul Elen, cu scopul de a regula între ambele noastre guverne afacerea succesiune! Zappa, îmi pare neaplicabilă față cu pretențiunile ridicate de către moștenitori, in numele cărora nici Guvernul Român, nici Guvernul Elen nu pot fi împuterniciți a putea trata. De aceea, Guvernul Român nu poate decât a menține dispozițiunile anterioare și a rezerva Tribunalelor Române drepții de a regula o succesiune, care, prin natura sa și prin caracterul său, este de competința lor exclusivă. Justiția României, fiu bine încredințat, Domnule Ministru, va aduce în cercetarea acestei afaceri toată imparțialitatea de care a dat totdeauna dovezi, îmi place a nădăjdui că Guvernul Elen va bine-voia da considerațiunilor de mai sus toată atențiunea ce merită și că va aprecia în mod mai imparțial și echitabil motivele care au făcut pe Guvernul Român să intervie în această afacere. Primiți, etc., etc. Telegrama cu No. 19996 din 5 (17) Octombrie 1892 adresată de domnul Alexandru N. Lahovari, Ministru al Afacerilor Străine, domnului Zamfirescu, însărcinatul de afaceri al României la Atena. Domnul Papparigopolo, Ministrul Greciei în București, și a notificat că a primit din partea Guvernului său ordinul de a pune capăt misiunei sale și că trebue să părăsească Bucureștii cât mai curând, încredințând însă protecțiunea intereselor elene Ministrului Rusiei. Acest din urmă mi a comunicat totodată că Guvernul Elen, dând ordinul personalului Legațiunei Regale precum și titularilor consulatelor Elene în România de a părăsi teritoriul Român, Legațiunea Rusiei era însărcinată, din ordinul Majestăței Sale împăratului Rusiei, dimpreună cu Consulatele Imperiale, cu protecțiunea supușilor eleni Deciziunea Guvernului Român de a rezerva Tribunalelor Române soluțiunea unor cestiuni de proprietate imobiliară, care este de competența lor exclusivă, nu poate justifica această rupere de relații diplomatice. Cu toate acestea regretând măsura luată de Guvernul Elen, nu putem decât a urma acest exemplu. Veți binevoi dar a vă pregăti de drum și a porni cât mai curând spre București, unde veți lucra la Ministerul Afacerilor Străine, in așteptarea unor n lui dispozițiuni. Comunicați Ministrului Afacerilor Străine că în urma rechiemărei Agenților diplomatici și consulari eleni din România, rechiemare ordonată de Excelența Sa, ați primit din partea mnji ordin de a părăsi Atena și de a notifica Consulilor onorari Români în Grecia, că sunt suspendați din funcțiunile lor. Vă rog să bine-voiți a-mi răspunde. Ministru: Lahovari. Traducere după^nota No. 115 a d-lui Fonton, Ministru plenipotențiar al Rusiei, către d-l Ministru al Afacerilor Străine, București, 4 Octombre 1892. Domnule Ministru, D-nul M. Paparigopulo, trimis extraordinar și Miistru plenipotențiar al Majestăței Sale Ebraice pe lângă Majestatea Sa Regele României, nu a înștiințat ori seara de hotărrea luată de Guvernul său de a pune un sfirșit misiei care ii era incredințată. Această comunicare mai conține înștiințarea că Cabinetul din Atena a dat de asemenea ordinul personalului Legațiunei Regale precum și titularilor Com uctelor Elenice «rin România de a părăsi teritoriul Regatului. In consecință mă conformez instrucțiuilor Cabinetului Imperial, făcând cunoscut din partea mi Excelenței Voastre că din ordinul majestăței Sale împăratului, Augustul meu Suveran, Legațiunea Imperială și Consulatele, care depind de dânsa, au fost însărcinate, in urma cererei Guvernului din Atena, cu ocrotirea supușilor Eleni din România. In consecință, am onoarea Vă ruga, Domnule Ministru, să bine-voiți a lua cuvenitele dispoziții pentru a face cunoscut autorităților Regale interesate că ocrotirea supușilor eleni a fost încredințată Legației împăratului, precum și Consulatelor Imperiale din Regat. Profit de acest prilegiu, Domnule Ministru, pentru a Vă oferi din nou încredințarea înaltei mele considerațiuni. Semnat de Fonton. Traducere după răspunsul d-lui Ministru al Afacerilor Străine la nota No. 899 a d-l ui Paparigopulo : Domnule Ministru, Am primit nota pe care Exc. V. îmi face onoare a ’mi-o adresa la 3 Octombre curent sub No. 899, pentru a mai anunța că, din ordinul Guvernului său, s’a pus capăt misiunei sale la București și că ați încredințat protecțiunea intereselor naționalilor î v. Ex. Saled-lul de Fonton, Ministrul Rusiei. Luând act de această comunicațiune, Vă rog să primiți etc. Desprinsul d-lui Ministru Lahovari la nota No. 115 ,t d-lul de Fonton. Domnule Ministru, Am onoarea Vă înștiința că am primit nota Dr. No. 115 din 4 Octombre curent prin care ați bine-voit a-mi face cunoscut că, în urma rechemării din Atena a personalului Legațiunei Elene și a titularilor Consulatelor Elene din România, protecțiunea supușilor eleni a fost încredințată Legațiunei Imperiului Rusiei din București și Consulatelor care depind de dânsa. Departamentul meu nu a lipsit de a comunica cele ce preced autorităților Regale competente. Declarându-vă că am primit comunicarea de mai sus, profit de aceasta ve adune spre a Vă ruga să primiți, etc. etc.