Timpul, martie 1893 (nr. 47-69)
1893-03-02 / nr. 47
No. 47 vr’o înțelegere între partide, sau va continua actuala neînțelegere, care amenință a se sfârși cu măsura disolvarii Reichstagului ? In tot cazul, după cum se vede, proiectele militare germane țin toate făgăduielile de încurcături și greutăți care s'au legat de ele chiar din momentul din care pentru prima oară s’au prezentat. O muncă titanică continuă a se impune d-lui de Caprivi. ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observațiunile institutului meteorologic din București : 1 (13) Martie 1893, 8 ore dimineața : înălțimea barometrică la 0, 764.7 mm Temperatura aerului . . . 0 °,6 dgr. Vântul . . . foarte slab de la Vest. Starea cerului,’'................puțin noros. Temperatura maximă de er . . +8 ° C minimă de astăzi . —1 ° Temperatura la noi a variat între +11 ° și —6 °........................................... Peste noapte a înghețat puțin. A plaieri la : T.Severin, Tulcea, Fălticeni, Bușteni, Babadag, Buhuși, Tecuci, Piatra (N), Doftana, T Frumos, T.Ocna, Botoșani, Sinaia, Sulina, Constanța și Hârșova. In această din urmă localitate, ploaia a fost însoțită de fulgere și tunete. » * MS. Regela a primit din partea M. S. împăratului Alexandru III al Rusiei, precum și din partea consiliului federal al Elveției câte o scrisoare de felicitare, drept răspuns la notificarea ce Li s-a făcut de către Augustul nostru Suveran, pentru căsătoria A. S. R. Principelui Ferdinand, Moștenitorul Tronului, cu A. S. R. Principesa Maria-Alexandra- Victoria de Marea Britanie și Irlanda. Exc. Sar de Fonton, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Rusiei, a avut onoarea remize M S. Regelui scrisoarea de notificare a M. S. împăratului Alexandru III. * * * Săptămâna trecută d. general Cantili, inspectorul general al cavaleriei, a inspectat la Iași escadronul de gendarmi călări și regimentul VII de călărași. Et ** D. Al. Vălcovici a fost ales ajutor de primar la Giurgiu, în locul d-lui Al. Miculescu, ales primar. * * * Se știe că d. Marinescu-Bragadiru, cunoscutul mare industrial, a înființat la Bragadiru o fabrică de bere. Am avut plăcerea să gustăm din această bere și am constatat că este excelentă și cea mai bună din toate câte se fabrică în țară la noi. Berea Bragadiru poate rivaliza cu vestita bere de Pilsen, atât prin gustul ei plăcut cât prin ușurința ei. Felicităm De d. Marinescu-Bragadiru pentru fericita sa întreprindere. * « D. dr. V. Babeș va ține prima sa conferință publică din acest an Miercuri, 3 Martie, la ora 9 seara, și va vorbi despre frațiile rezultate practice ale bacteriologici. * * * Colonelul Ioan Racoviță,comandantul regim. 27 Bacău,și a dat demisiunea din armată pe ziua de 1 Martie. * * * Citim Iu Ialomițeanul din Călărași. Refugiatul bulgar Florea Teodorof din Șiștov, fost deputat in Sobrania bulgară, care se afla în Brăila, fiind cerut de guvernul bulgar ca implicat într’un delict de fals in acte publice, a fost estrădat de prefectura locală și predat Sâmbătă In mâinile autorităților din Silistra. * * * DIN STRĂINĂTATE Ni se depeșează din Sofia cu data de em. 12 Martie st. n.. Din cauza călătoriilor de iarnă, prințul contractând o răceală din care i au provenit dureri mari nevralgice, s’a chemat din Viena profesorul doctor Pollitzer, care a constatat o cretargie reumatismală». Sa prescris mai multe injecțiuni și repaus absolut în timp de 15 zile. Din Cair: D. Le Chevalier, comisar francez pe lângă administrațiunea datoriei, a fost numit director al companiei Suezului in locul d-lui Carol de Lesseps. Mahmud Riaz Pașa, fiul primului ministru guvernatorul canalului Suez, a fost numit sub-secretar de Stat la interne, în locul d lui Șakir Pașa, care trece ca guvernator al canalului. ♦ * se zfc * ULTIM CUVÂNT La tribunal; Președintele Zăpăcescu (către un marator).—Ridică cele trei degete arătătoare ale mânei drepte și jură. Moș Neagu. TIMPUL 2 MARTIE TRAIAN ȘI ANDRADA ! Joi, la 4 Martie, se va reprezenta pentru prima oară la Teatrul național Traian și Andrada, tragedie în 5 acte și în versuri de d-nii Grigorie Ventura și Vasile Leonescu. Credem să facem o plăcere lectorilor noștri dând un rezumat al piesei. * • * PERSOANELE Traian. Decebal. Longinus, general roman Flavius I _ Rufus / of4en romani. Apolodor, învățat roman, sfetnic al lui Traian. Bikiles 1 Gitto I fruntași daci. Oroval, ofițer dac. Andrada, fiica lui Decebal. Fausta, romana prizonieră a Dacilor. Albinus 1 Stabili soldați romani. Varus 1 Ostași romani și daci. * * * Tragedia începe în momentul când Traian întreprinde contra Dacilor campania care s’a sfîrșit cu luarea Sarmizegetuzei și distrugererea regatului dac. Data istorică cade prin urmare în primăvara anului 107 a erei noastre. ACTUL I Palatul lui Decebal Bikiles și Gitto convorbesc despre solia pe care Bikiles a îndeplinit’o la Roma din partea lui Decebal. Bikiles descrie splendoarele Romei și zice că Traian voiește pacea și cere numai ca Dacia să fie sub protecțiunea Imperiului roman. Decebal se întoarce de la Senat și Bikiles îi povestește rezultatul misiunei sale. Decebal respinge cu indignare pretențiunile Romanilor și nu crede că Andrada va primi propunerile lui Traian. El însărcinează pe Bikiles de a cerceta cum stau lucrurile. Fausta veni să cheme pe Bikiles la Andrada. Decebal îi permite de a comunica Andradei rezultatul misiunei sale la Roma Fiind singur cu Fausta, Bikiles îi expune planurile sale ambițioase: dacă Andrada va primi propunerile lui Traian, el va fi numit guvernator al unui regat asiatic unde va lua pe Fausta cu densul; dacă Andrada refuză, atunci resboiul va izbucni și Bikiles va face ca Traian să fie bruitor. Ca răsplată pentru trădarea sa, Traian îi va da tronul Daciei și Fausta va fi regină alături cu densul. Fausta primește a fi complice a acestui plan trădător pentru a restura patria sa și a-șî recăpăta libertatea. Andrada intră furioasă de darurie pe care i le-a trimis Traian. Ea se consideră ca o umilire. Fausta se încearcă a o liniști și îi zice că Traian voește pacea. Andrada îî respunde cu mândrie că Romanii au înțeles în fine că nu vor izbuti nici o dată a supune poporul dac. Ademenită de întrebările istețe ale Faustei, ea îi deschide inima sa plină de chipul măreț al lui Traian și îi descrie sbuciumările sufletului său. Fausta izbutește a-i smulge taina inimei și îi zice că este iubită de Traian. Andrada e desperată ; rămasă singură, ea își face însăși mustrări aspre pentru slăbiciunea ce arată; ea se îngrozește la gândul de a mărturisi tot tatălui său. Ea se luptă contra patimei sale și își dă toată silința pentru a stinge în inima sa un amor pe care îl consideră ca o rușine. Decebal spune Andradei condițiunile lui Traian. Ea e indignată de această umilire și îmbărbătează pe tatăl ei la o rezistență până la moarte. Atunci Decebal o încearcă spunându’i că Traian o cere de soție și o întreabă dacă va avea puterea de a face o asemenea jertfă pentru patria sa. Andrada nu poate minți. Ea spune lui Decebal tot adevărul, îi descrie torturele pe care le suferă; în zadar se luptă contra patimei care a cuprins’o’. Căci ura de pe buze în suflet nu o găsesc. Decebal o deșteaptă; el îi zice că iubirea lui Traian e prefăcută și îi insuflă curagiul care începuse a o părăsi. Andrada își revine în simțiri; ea smucește din inimă săgeata înveninată a unui amor fatal și este gata a lupta ca mai înainte. Decebal strigă atunci: E sângele meu mândru ! El nu s’a desmințit. ACTUL II. Tabăra romană pe poalele Carpaților Apolodor și Flavius povestesc evenimentele ce s’au produs de la deschiderea ostilităților. Romanii au trecut Dunărea și s’au împărțit în două corpuri. Armata principală condusă de Traian a urcat valea Alutei (Oltului), pe când o armată mai mică sub ordinele lui Longinus a intrat în strâmtorile Carpaților. Longinus a fost atras într-o cursă, armata sa a fost distrusă de Daci conduși de Andrada; el însuși a căzut rănit și prizonier. Flavius descrie această luptă sângeroasă. Traian apare gânditor. Convorbind cu Apolodor, el scuză pe Longinus și expune planurile sale mărețe; el sătul de răsboaie; imperiul roman e destul de mare pentru a nu mai avea nevoe de cuceriri; el vrea pace ; Traian se gândește a crea împrejurul imperiului un lanț de State amice care îl vor apăra. El mărturisește lui Apolodor intensiunea sa de a se uni cu Andrada și explică foloasele pe care Roma va putea să le tragă din această unire. Apolodor se miră, dar în urmă se supune și el motivelor care împing pe Traian. Flavius anunță că Dacii au fost bătuți într'o lupta parțială și că mai mulți dintr’ânșii au fost prinși. Traian trimite pe Apolodor să vază dacă Longinus e salvat. Rămas singur, el se dă în plină libertate gândurilor care îl muncesc. Apolodor vestește pe Traian că Andrada e prinsă. El îl sfătuește de a se folosi de această fericită împrejurare pentru a termina resboiul prin o pace onorabilă. Traian poruncește să vie Andrada. El este mișcat. Andrada intră armată de resboiu și răspunde mândru întrebărilor lui Traian. Ea a fost trădată de Bikiles și impută lui Traian că voește a învinge prin trădare. Traian respinge această imputare. Andrada arată cum era fermecată de gloria și măreția lui Traian; astăzi însă iluziunile ei sunt perdute; nimbul de glorie sub care îi apăruse marele împărat a dispărut. Andrada a redevenit dușmana sa neîmpăcată. Traian întrebuințează tot farmecul vorbirei, toată înrîurirea măreției sale pentru a convinge pe Andrada și a o readuce la simțiminte mai blânde. Ea începe prin a rezista, dar în urmă cuvintele împăratului o impresionează și ea este cât pe aci de a -și uita jurământul, când de-odată resună cornul de luptă al Dacilor. Decebal a atacat tabăra romană pentru a salva pe fiica sa. Traian aleargă să se lupte în capul oștirei sale. Andrada voește a-și face drum prin ostașii romani spre a străbate până la Decebal. Cortina cade în timpul acestei lupte (Va urma). INTEMPLARI Spărgători prinși.— Cu privire la furtul cu spargere de la d. Sifciu Țane din Brăila, despre care am vorbit deja și noi, citim in Informatorul Brăilei de la 28 Februarie. In ultimul moment aflăm că autorii spargerii de la d. Sifciu Țane au fost prinși la Babadag, județul Tulcea, pe când voiau să schimbe unul din bonurile furate. Ei sunt de naționalitate greci. Asupra lor s’au găsit mai toți banii și efecte furate. Un omor îngrozitor.— S’a comis,— spune Tribuna,— in ziua de 17 Februarie in comuna românească Iosașî, în Crișiana, in următoarele împregiuriri : Locuitorul din acea comună, cu numele Chitu Mare?, durându-se la lucru, ’și-a lăsat nevasta singură acasă. In absența lui de acasă, aceasta s’a înțeles cu Ion Totoi, cu care întreținea relații de dragoste, să fie sjara amândoi în calea bărbatului sub «Stean» și să’l omoare. Din întâmplare planul lor infernal a fost descoperit de către sora lui Chițu Mareș. Aceasta s’a dus de către seară în calea fate-seu la podul de peste Criș și ’i-a spus ce’i așteaptă. Acesta, după ce a mai șezut cu sora sa și cu alți oameni la pod, pe la 8 ore a plecat către casă, dar nu pe drum, ci pe o potecă ce duce peste un deal. La intrarea in sat se întâlnește cu rivalul și cu nevasta sa, care îl așteptau. Știind el ce voesc ei, iute ia securea de pe mână și lovește în cap pe rivalul seu, iar cu a doua lovitură de secure a culcat la pământ și pe nevasta sa, care se aruncase asupra lui. In ziua următoare Chițu Mareș s’a dus de bună-voe și s’a constituit prizioner. Victima sa a mai trăit până în ziua următoare. „PROGRESUL SILVIC” Ultima conferință.—închiderea Sâmbătă seara s’a ținut a patra și ultima conferință din acest an a Societății Progresul silvic, în localul administrațiunei domeniului Coroanei, sub președința d-lui I. Kalinderu, zelosul ei președinte. A vorbit de guard general silvic T. Teodorescu despre împădurirea terenurilor din Dobrogea, arătând modul de împădurire și cel de esploatare a plantațiunilor dobrogene. In genere, conferința d-lui Teodorescu a făcut o bună impresiune asupra auditorului; ar fi prezintat, după cum se și aștepta, și mai mare interes, dacă conferențiarul ar fi fost ceva mai obiectiv și n’ar fi intrat în lungi diogresiuni critice cu d. Marin Petrescu, fost inspector domenial.. Oratorul și-a sfârșit conferința aducând mulțumiri d-lui Kalinderu pentru bună-voința ce a avut de a pune la dispoziția Societăței silvice, în vederea conferințelor, sala localului adminisrațiunea domeniului Coroanei. După d. conferențiar, la cuvântul d. Kalinderu și rostește următorul discurs de închidere a conferințelor : Domnilor și scumpi colegi, Am asistat în această seară la a patra din interesantele conferințe — cu ea se încheie seria lor — ținute în acest an, în localul administrației domeniului Coroanei, îmi fac o datorie foarte plăcută de a va decara, scumpi colegi, că aceste frumoase solemnități au înstrunit tot ce aveam dreptul de a le cere. Da, pot proclama, fără temere de a fi acuzat de lingușire, și colegii mei din comitetul central nu mă vor desminți, că aceste studii și prin alegerea subiectelor și prin modul distins, în care a fost tratate, au oferit, pe lângă însemnătatea materiei, și un viu farmec literar, așa încât au fost demne de toată atențiunea noastră și de toate simpatiile. Concursul zelos ce ’l—ațî dat conferențiarilor, venind numeroși și bine-voitori la aceste frumoase și utile disertațiuni, au ridicat încă strălucirea și folosul lor, și fac urările cele mai călduroase, pentru ca în anul, care va urma acestuia, toți să-șî facă o regulă de a călca pe urmele acelor nobili emuli, spre a susține astfel cu strălucire moștenirea ce ne -o lasă. Mă cred asemenea îndatorat de a mulțămi persoanelor care, fără a face parte din societatea noastră, au venit să ne încurajeze prin prezența lor, și în special d-lui Vârnav, directorul general al ministerului domeniilor, agriculurii, comerciului și industriei, reprezentanților mai multor ziare din capitală, precum și d-lui Baron Barbu Bellu, care a avut generozitatea de a face Societăței noastre un dar de 200 lei. La revedere, d-lor și scumpi colegi, la întrunirea foarte apropiată a adunărei generale anuale a Societăței noastre, ale cărei discuțiuni prin materiile ce le tratează vor oferi un puternic interes. Această întrunire va avea loc la 1, 2 și 3 Aprilie, tot în acest local, cu voia d-voastră». Numeroase aplauze însoțesc ultimele cuvinte ale președintelui «Progresului silvic». D-lui Kalinderu îi răspunde de inspector viticol Stefan Radianu, unul din cei mai activi membri ai Societății, arătând că numai grație interesului și influenței d-lui Kalinderu se datoresc progresul acestei Societăți și întrunirile numeroase ale membrilor ei, întruniri care dovedesc interesul și alipirea de această Societate. De asemenea d. Radianu roagă pe d. Kalinderu să exprime M. S. Regelui sincerile mulțămiri ale Societăței pentru viul interes ce poartă acestei Societăți și pentru propășirea economică a țerei noastre. Nu mai puțin și d. Baron Barbu Bellu a ținut să mulțămească dlui Kalinderu pentru zelul și activitatea ce depune întru ajungerea scopului Societății. Ședința se ridică la orele 10. A. DIN TOATA LUMEA ------- Uniunea femeilor din Franța. După cum citim în ziarele franceze, această uniune, al cărei scop principal sunt binefacerile, a ajuns să numere 30.000 de membre. Este, probabil, una din cele mai mari asociațiuni din câte există. Rusificarea provinciilor baltice. In Petersburg ni se telegrafiază că s’au instituit, printr’o lege, cinci nouă biserici rusești ortodoxe în provinciile baltice. FELURIMI O statistică a grevelor.Oficiul muncii din Franța a publicat o statistica interesantă asupra grevelor din 1892. Din această statistică, făcută cu multă claritate și metodă, rezultă că în cursul anului 1892 au fost în Francia 267 de greve, la care au luat parte 108,944 de lucrători. Durata acestor greve e foarte variabilă : 159 n’au ținut dece o săptămână, 50 au ținut 15 zile, 19 au trecut peste 1 lună, 30 au ținut de la 31—100 de zile și în sfârșit 5 au ținut peste 100 de zile. In 91 de cazuri, lucrătorii au câștigat ceea ce cereau. In 106 cazuri, lucrătorii n’au obținut nimic și au reînceput lucrul în aceleași condițiuni, ca și mai înainte. In 67 de cazuri au intervenit arbitragii. In sfârșit lucrătorii, cari au reușit să facă să triumfe cererile lor, au fost in număr de 22,449; transacțiunile au favorizat pe 54,237 de greviști, iar 32,109 de greviști n’au ajuns la nici un rezultat. INFORMATION O depeșă din Viena ne încunoștiințează, că comisiunea Reichsrathului a adoptat Sâmbătă convențiunea cu România pentru protecțiunea mărcilor de fabrică. Conferința sanitară internațională din Dresda s’a deschis Sâmbătă, — după cum ne înștiințează o depeșă,— printr’un discurs al d-lui de Matzsch, ministru, care a făcut să reiasă importanța acestei întruniri. D. de Doenhoff, ministrul Prusiei, a fost numit președinte. Ședințele vor începe mâine. Marți. Azi se începe la Cameră discuțiunea generală asupra legei învățământului primar. D. M. N Săulescu este raportorul acestei legi. 1893 Liberalii și-au ținut ieri, in sala Orfeu, a doua întrunire din campania actuală. Sala era de astă dată pe jumătate goală. Au vorbit pe știuta temă d-nní: D Sturdza, C. Stoicescu, Delavrajbcea,— acesta pe o notă antidinastică moderată, — și în sfârșit d. Aurelian asupra demisiei I. P. S. Sale mitropolitului primat. Nelipsita moțiune de luptă fără preget pentru așa zisa «reintrare a țerei în Constituție și legalitate» a fost citită la sfârșit de d. N. Fiera. Ieri, Duminecă, înainte de amiazi, d. doctor Minovici a făcut, la Morgă, autopsia cadavrului regretatului Gr. T. Brătianu, în prezența d-lui procuror Suțu, a d-lui doctor Cantacuzino și a d-lui Ionel I. C. Brătianu, vărul primar al răposatului. Autopsia a dovedit că moartea a provenit din cauza unei aortize. Aorta era la Gr. Brătianu contractată și, prin urmare, moartea sa subită a fost provocată prin încetarea funcționărei inimei. Moartea a trebuit să fie precedată de sincopă. După autopsie, d. dr. Petrini Paul a reclamat cadavrul pe care l a transportat de la Morgă la clinica sa spre a l îmbalsama. E regretabil că îmbalsamarea cadavrelor ciocârlite la Morgă nu se face chiar acolo, evitându-se astfel plimbarea prin oraș a unui cadavru măcelărit.. Cei două frați ai răposatului care se află în străinătate, au fost Înștiințați telegrafic despre trista Întâmplare și se așteaptă sosirea lor. Gr. Brătianu lasă o avere, al cărei venit se urcă la vre o 50.000 lei. Dacă Gr. Brătianu ar fi putut prevedea grabnicul său sfârșit ar fi lăsat, zic intimii săi, prin testament, o bună parte din averea sa Ligei culturale. * * * Ceremonia religioasă pentru sufletul repausatului președinte al Ligei culturale se va face mâine. Marți, la 1 p. m., în biserica Sf. Gheorghe. Cortegiul funebru va pleca de aci spre gara de Nord. Miercuri dimineața rămășițele mortuare ale distinsului patriot, vor sosi în Pitești. Secțiunile Ligei, in număr de 40, vor fi reprezintate prin delegați, cu drapelele lor, la înmormântare. Gr. T. Brătianu va fi înmormântat la moșie la Tigveni din Argeș. Ștef. Mihăilescu, inspectorul învățământului primar, a fost la Craiova, unde a făcut o amănunțită inspecție școalelor primare. D sa a rămas destul de nemulțumit de cele ce a putut constata cu privire la chipul în care cei mai mulți din institutorii acelor școale înțeleg a-și face datoria. D. judecător de instrucție Alexiu, care instruește afacerea Marinescu- Kirovici, a trimis ziarului Lupta o scrisoare prin care desminte categoric toate afirmațiunile acestui ziar cu privire la pretinsa influențare a d-sale de către d. procuror general Populeanu, precum și toată țesătura de calomnii și de inexactități căreia i-a dat loc în coloanele ziarului radical in afacerea otrăvirea bătrânei Kirovici. Ziarul Lupta va publica azi această scrisoare. D. Grecescu, fost polițait la Craiova, a fost numit în aceeași calitate la Galați, in locul maiorului Ciurea. Credem că e aproape de prisos să mai desmințim o știre barocă, care a circulat alaltă ori prin capitală, cu privire la un atentat ce s-ar fi comis în contra persoanei A. S. principelui Ferdinand al Bulgariei. Atât agentul diplomatic al principatului Bulgariei, cât și persoanele oficiale din țară, nu numai că desmint, dar și reprobă cu energie pe răspânditorii de astfel de svonuri sinistre și pe nimic întemeiate. UN INTERVIEW D. d’Apchier, atașatul Legațiunii franceze din București, care a fost însărcinat să ducă la Paris corespondența lui Arton, confiscată de parchetul din București, a